Konungariket Sverige
Regatul Suediei

Capitala
 • Populatie
 • Coordonate

Stockholm
786.509 (2007)
59°33′24″N, 18°06′56″E

Limba oficiala

suedeza (de facto)

Suprafata
 • Totala
 • % apa

Loc 55s
449.964 km²
8.67

Populatie
 • Totala
 • Densitate

Loc 88s
9.127.058
20 loc./km²

Moneda

coroana suedeza (SEK)

Fus orar
 • vara

UTC+1
UTC+2

Prefix telefonic

+46

Membru de: ONU, UE, CSB, Consiliul Nordic

Toate statele lumii

Suedia

Suedia (suedeza Sverige) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat in Europa de Nord, situat in partea estica a peninsulei Scandinave, la tarmurile Marii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde si numeroase insule din Marea Baltica (Gotland, Oland s.a.). Are frontiera comuna cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului impreuna cu stramtorile daneze la sud-vest si Marea Baltica la est. Are o suprafata de 449.964 km². Capitala Suediei se afla in Stockholm.

Relief

Relief predominant de platou si de campie, cu urmatoarele particularitati:

In vestul si nord-vestul tarii se intind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m).

Alte varfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).

Spre est muntii sunt marginiti de un podis, care coboara in trepte spre litoralul cu fiorduri al Marii Baltice, unde se afla Golful Botnic. In partea sudica a tarii se intind campii care inconjoara o mica regiune deluroasa, podisul Smaland (alt. 377 m) si campia valurita Skania, cu soluri fertile si peisaje asemanatoare Danemarcei invencinate. Exista foarte multe lacuri de origine tectono-glaciara, mai ales in campia central-sudica a tarii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vänern (5585 km²), Vättern (1899 km²) si Mälaren (1140 km²). Zonele mlastinoase acopera peste 10% din suprafata tarii.

Capitala Suediei, este situata de o parte si de alta a stramtorii Norrström, care leaga lacul Mälaren de Marea Baltica si pe cateva insule ale lacului Mälaren, legatura intre cartierele-insule facandu-se prin intermediul a nu mai putin de 50 de poduri. Lacul Mälaren a fost candva un golf al Marii Baltice

care patrundea adanc in interiorul tarii. Miscarile de ridicare care au antrenat peninsula au inaltat pamanturile despartind apele golfului de cele ale Balticii, formand lacul Malaren. Intre lac si mare se formeaza un cordon litoral care nu mai permite accesul corabiilor spre interior si obliga crearea unui punct de tranzit pe uscat. Asa a aparut orasul Stockholm la zona de contact dintre mare si uscat cu un dublu rol: economic (asigurand tranzitul marfurilor pe continent) si strategic (constituind un obstacol in calea piratilor care urmareau si pradau corabiile negustoresti). Legatura lacului cu marea a fost refacuta artificial, necesitatea canalului Norrström fiind vitala.

Retea hidrografica

Hidrografia este reprezentata de numeroase rauri in general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate si un potential hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) si de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri si rauri sunt legate intre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Göta, care traverseaza partea de sud a Suediei si face legatura intre lacuri si rauri pe o distanta de 560 de kilometri, de la Göteborg la Stockholm.

Fluvii si rauri principale: Klarälven, Österdal, Indalsälven, Ångerman, Ume, Pite, Lule, Torne.

Lacuri: Vänern, Vätern, Mälaren, Hjälmaren Storsjön, Siljan.

Clima

Clima este mai aspra in regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, si mai blanda in partea sudica, unde influenta marina este puternica, iar precipitatiile depasesc 500 mm/an (temperat-maritima). Curentul din Golf, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprima Suediei un climat mai bland decat cel al altor regiuni situate tot in indepartatul nord.

Stockholm, capitala tarii, se situeaza aproape la aceeasi latitudine ca si sudul Groenlandei, dar in iulie beneficiaza de o temperatura medie de +18° C. Iarna, temperatura medie se situeaza usor sub zero, iar caderile de zapada sunt moderate. Mai spre nord insa, Suedia are ierni lungi si friguroase. In iunie si iulie soarele nu apune niciodata.

Vegetatie

Jumatate din suprafata tarii este acoperita de paduri (mesteacan, pin, molid). Mai putin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovaz, cartofi, secara, sfecla de zahar, grau). In partea nordica si centrala a tarii exista paduri de conifere, in sud paduri amestecate, iar in extremitatea sudica padure de fag si stejar. In zonele muntoase inalte se dezvolta vegetatia de tundra montanaa. In fauna se remarca ursul (protejat de lege), elanul, nevastuica, hermelina, pasarile de apa. Exista 16 parcuri naturale si 753 de rezervatii de stat si alte rezervatii care protejeaza flora tipica de tundra sau taiga, fauna polara sau de padure temperata.

Resurse naturale

Suedia este bogata in paduri de conifere, in minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu si alte minereuri, dar nu are zacaminte de petrol si carbune, dispune insa de energie hidroelectrica. Cele mai importante rezerve de fier se afla in nordul indepartat si sunt indeosebi exportate. Intinsele paduri de conifere ale Suediei, intr-o buna combinatie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloza, hartie si produse finite pe baza de lemn. Suedia este un important furnizor de hartie si produse lemnoase pe pietele internattonale. In 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze.

Energia hidroelectrica ieftina a constituit un factor esential in dezvoltarea industriala a tarii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizata de centralele hidroelectrice, asezate pe raurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consuma, iar cocsul si carbunele importate asigura 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigura peste 15% din energia totala a tarii sau 50% din energia electrica. Restul energiei provine din combustibili biologici.

Impartire administrativa

Suedia

In prezent Suedia este impartita in 21 de comitate (län). In fiecare comitat exista un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern si un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat in comune (kommuner), in total, in 2004 existand un numar de 290 pe tot teritoriul Suediei.

In mod traditional Suedia este impartita in trei regiuni istorice (landsdelar):

Götaland

Svealand

Norrland

Cea de a patra regiune istorica a Suediei a fost pana in 1809 Österland, actuala Finlanda.

Pana la reforma administrativa intreprinsa in anul 1634 de Axel Oxenstierna, Suedia era divizata in 25 de regiuni (landskap).

Orase principale

Stockholm

Goteborg

Malmo

Uppsala

Linkoping

Norrkoping

Jonkoping

Helsingborg

Östersund

Demografie

Conform unei statistici publicata de catre agentia guvernamentala Statistiska centralbyran (SCB) in luna aprilie a anului 2007, Suedia are o populatie estimata la 9.131.425 de locuitori. Pragul de noua milioane a fost atins pentru prima data in istoria tarii in august 2004. Conform aceluias studiu peste 12% dintre locuitori sunt nascuti in afara granitelor statului sau au cel putin un parinte de origine straina^{[necesita citare]}. Acest lucru reflecta migratia dintre tarile norice care a inceput de pe vremea primului razboi mondial. Ea s-a intensificat pe perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial din cauza refugiatilor finlandezi^{[necesita citare]}. In anul 2006 imigratia a atins cel mai inalt nivel in istorie^{[necesita citare]}.

Imigratia din celelalte tari nordice a atins un nivel ridicat de-a lungul anilor 1970 cand peste 40.000 de oameni in cautara unui loc de munca se stabileau anual in Suedia^{[necesita citare]}. In anul 1967 guvernul de la Stockholm a inasprit legile referitoare la imigratie, incercand astfel diminuarea acesteia. La sfarsitul anilor 1980 Suedia a devenit una dintre tarile in care au sosit o multitudine de imigranti din Asia si America Latina in special din Iran si Chile^{[necesita citare]}. De-a lungul anilor 1990, dupa destramarea guvernelor comuniste in Europa de est un nou val de imigranti a venit din fosta republica Iugoslavia^{[necesita citare]}.

Cel mai mare grup de imigranti este reprezentat de catre oamenii nascuti in Finlanda, fiind urmati de altii din Turcia, Germania, Danemarca, Norvegia, Polonia, Rusia, Iran, Irak si Iugoslavia^{[necesita citare]}. In total acestia reprezinta 400.000 de locuitori din totalul de 9.130.000^{[necesita citare]}. Totusi cea mai mare parte din acestia sunt de origine nordica: 20.162 de oameni au imigrat in Suedia in anul 2005 , dintre care mai mult de junatate erau suedezi care se reintorceau acasa, 2.494 nascuti in Danemarca, 2.793 din Finlanda si 2.425 din Norvegia, restul fiind complectat de catre oameni din Asia si America Latin.

In nordul tarii, exista doua grupuri de minoritati etnice: vorbitorii de finlandeza din nord-est si populatia Sami (Laponii).

70% din teritoriu prezinta o densitate mai mica de 6 loc/km², dar in arealele urbanizate din partile sudice si centrale ale Suediei, densitatea populatiei depaseste 150 loc/km², iar in nord densitatea cea mai ridicata este in zonele miniere: 20 loc/km², iar pe litoral: 35 loc/km².

Populatia urbana: circa 85%

Natalitatea: 14,3 ‰

Mortalitatea: 11 ‰

Speranta de viata este mare:

o        aproximativ 78 de ani pentru barbati

o        aproximativ 83 ani pentru femei

Limba vorbita

Harta aratand raspandirea limbi suedeze.

Suedeza este limba nationala (dar nu oficiala) a Suediei, si este vorbita de majoritatea populatiei. Suedeza apartine ramurei limbilor germanice de nord, fiind foarte asemanatoare cu daneza si norvegiana, dar difera din punct de vedere al pronuntiei si al ortografiei. Norvegienii inteleg suedeza cu un pic de dificultate iar danezii mai greu decat norvegienii. In imprejurimile orasului Malmö (care este foarte apropiat de catre Copenhaga, capitala Danemarcei) este inregistrata zona cu cea mai mare inteligibilitate mutuala, loc in care populatia intelege ambele limbi cu usurinta fara a avea studii.

In Suedia exista cinci limbi care sunt cunoscute drept limbi minoritare in aceasta tara (finlandeza, meänkieli, sami, romani si idis). Desi este vorbita de catre majoritatea populatiei, suedeza nu este limba oficiala in Suedia. Pe data de 7 decembrie a anului 2005 parlamentul a supus acest lucru la vot, iar rezultatul a fost considerat o eroare deoarece au fost exprimate 147 de voturi din 145 posibile.

Majoritatea suedezilor, in special cei nascuti dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial inteleg si vorbesc engleza din cauza influentei anglo-americane care s-a raspandit cu usurinta dupa razboi. In scolile in Suedia, depinzand de autoritatile locale, engleza este studiata din prima clasa pana la terminarea scolii primare. Studierea sa este continuata pentru inca cel putin un an. Cea mai mare parte din elevi opteaza pentru doua limbi straine, cea de-a doua fiind spaniola, germana, franceza sau italiana.

Istorie

Probele arheologice dovedesc ca teritoriul actualei Suedii era locuit in Epoca pietrei, odata cu retragerea ghetii ultimei glaciatiuni din interiorul peninsulei. Primii locuitori se presupune ca au fost vinatori-culegatori, traind in primul rind din ceea ce Marea Baltica le putea oferi.

Exista probe care sustin teoria conform careia sudul Suediei a fost dens populat in timpul Epocii bronzului, pentru ca au fost descoperite ramasite ale unor comunitati bazate pe comert.

In secolul IX si secolul X, cultura vikinga a inflorit in Suedia. Comertul, atacurile si colonizarea se faceau in aceasta perioada catre est, spre Statele Baltice, Rusia si Marea Neagra.

In 1397, cele 3 tari scandinave : Norvegia, Danemarca si Suedia au fost unite sub un singur rege. Aceasta a fost o uniune personala nu una politica, si in secolul XV Suedia a rezistat incercarilor de conducere centralizata ale regelui danez, chiar si prin rebeliune armata. Coroana suedeza s-a despartit in 1521 de aceasta uniune personala cind viitorul (1523) rege Gustav I al Suediei a devenit regent.

Secolul XVII a fost martorul ridicarii Suediei ca una dintre marile puteri ale Europei prin participarea la Razboiul de 30 de ani. In secolul XVIII Rusia a luat haturile Europei de Nord si in cele din urma, in 1809, a rupt Finlanda din estul Suediei si a declarat-o Mare Ducat rusesc.

Ultimul razboi purtat de Suedia a fost impotriva Norvegiei in 1814, ducand la crearea unei uniuni personale cu aceasta din urma. Uniunea a fost dizolvata in mod pasnic in 1905. Suedia a ramas o tara neutra in timpul celor doua razboaie mondiale. A continuat sa stea nealiniata in timpul Razboiului Rece si nu este astazi membra a nici unei aliante militare (desi a participat la antrenamentele NATO).

Economie bazata pe industrie si servicii.

PIB (1995): 2% agricultura, 32% industrie, 66% servicii.

Dispune de insemnate zacaminte de minereuri de fier, sisturi bituminoase, cupru, zinc, wolfram, uraniu, aur, argint.

Industrie avansata: extractiva, metalurgica (fonta, otel, aluminiu s.a.), constructoare de masini (nave, avioane, automobile, material rulant s.a.), energetica (peste 1000 de hidrocentrale, centrale nucleare), forestiera, de celuloza si hartie, chimica si petrochimica, textila, alimentara.

Agricultura specializata in cresterea animalelor pentru lapte si carne (bovine, ovine, porcine, pasari) si productia de cereale (grau, orz, ovaz, secara). Se mai cultiva cartofi, sfecla de zahar, legume, plante furajere.

Exporta nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere si chimice, hartie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.

Importa combustibili, masini si utilaje industriale, fructe, legume.

Comert extern cu Germania, Marea Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Franta, Tarile de Jos, Finlanda s.a.

Moneda : coroana suedeza (SEK)|

Turism de amploare.

Pescuit maritim

Flota comerciala maritima.

Cai navigabile interne

Cai ferate: 11.285 km.

Cai rutiere: 135.859 km.

La inceputul acestui secol, Suedia era o tara preponderant agrara si una dintre cele mai sarace natiuni europene.

Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulica), au permis o industrializare rapida, care a transformat Suedia intr-un modern stat al bunastarii.

Suedia este o tara industrial-agrara dezvoltata, cu o puternica industrie extractiva, siderurgica, a metalurgiei neferoase, iar constructiile navale au o mare dezvoltare (la Malmo si Goteborg).

Cea mai importanta ramura industriala este constructia de masini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcatiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras).

Suedia ocupa locul 4 pe glob in industria mobilei, locul 5 in productia de cherestea si locul 7 la placi aglomerate si fibrolemnoase.

Stockholmul reprezinta un important centru industrial si comercial al Suediei (industrie constructoare de masini, electrotehnica, santiere navale, industrie poligrafica, chimica, usoara, pielarie si alimentara).

Una dintre cele mai favorabile dezvoltari au cunoscut sectoarele de inalta tehnologie, precum telecomunicatiile si industria farmaceutica, orientate catre export.

Din 1995 Suedia este membra a Uniunii Europene.

Cultura

O specialitate culinara suedeza este kaldolmar, asemanatoare cu sarmalele romanesti, din carne de porc si frunze de varza. Mancare tipica pentru zona est mediteraneana, sarmalele au fost aduse in Suedia in secolul XVIII de catre armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani in exil pe teritoriul Moldovei de astazi (orasul Tighina). Pentru prima oara au fost mentionate intr-o carte de bucate scrisa de Cajsa Warg in 1755. Atunci erau inca facute cu foi de vita, care au fost repede inlocuite cu foi de varza, acestea fiind mult mai usor de gasit in Scandinavia.

Sarbatori nationale

30 aprilie, Aniversarea zilei de nastere a regelui

6 iunie, Ziua Drapelului Suedez

Sistem politic

Suedia este o monarhie constitutionala. Parlamentul este unicameral. Primul ministru si parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt alesi pentru perioade de patru ani, prin vot direct si reprezentare proportionala.

Rege (din 1975) este Carl Gustaf al XVI-lea, care indeplineste astazi numai functii ceremoniale, in calitate de Sef al Statului. Carl XVI Gustav al Suediei, al carui nume complet este Carl Gustaf Folke Hubertus Bernadotte (nascut pe 30 aprilie 1946), este fiul lui Gustav Adolf al Suediei (1906-1947) si al Sybillei de Saxe-Coburg-Gotha (1908-1972); este nepotul direct al Regelui Gustav VI Adolf al Suediei. Carl XVI Gustav al Suediei s-a casatorit cu Silvia Sommerlath pe 19 iunie 1976, avand trei copii:

1.Printesa Victoria, Ducesa de Västergötland (n. 1977)

2.Printul Carl Philip, Duce de Värmland (n. 1979)

3.Printesa Madeleine, Ducesa de Hälsingland si Gästrikland (n. 1982).

Printesa Victoria este mostenitoarea Coroanei Suedeze ca prim nascut al Regelui Carl XVI Gustav.