|
|
|
Masivele de granitoide prehercinice
In domeniul getic, activitatea magmatica plutonica sin- si tardici-nematica legata de ciclul (sau ciclurile) care a generat formatiunile cristalofiliene prehercinice pare sa fi avut o amploare mai mica in comparatie cu aceea care s-a desfasurat in domeniul danubian. Aceasta se deduce din faptul ca in pinza getica masivele de granitoide sint mult mai putine, iar dintre ele numai doua au dimensiuni mai mari: plutonul Poneasca si plutonul de la Sichevita. Celelalte, cum este masivul Buchin, granitoidul de Criva etc. sint foarte limitate.
Plutonul Poneasca se gaseste in partea central-vestica a Muntilor Semenic fiind intrus concordant in cristalinul de Sebes-Lotru. Are o lungime de mai multi kilometri si apare in zona axiala a structurii anticlinale Poneasca care spre nord se bifurca; un ram se orienteaza spre Slatina Timis, iar altul capata directia E-V spre Teregova. Granitoidul de Poneasca este alcatuit preponderent din granite cu muscovit si biotit, la care se adauga granite cu muscovit si granodiorite. In partea sudica a masivului se intilnesc diorite cuartifere cu biotit, care prezinta frecvente separatii melanocrate. Chimismul este calco-alcalin. Textura este uneori aparent masiva insa obisnuit este gnaisica. In masa granitoidului sint numerosi xenoliti si pene de sisturi cristaline care executa aceeasi curbura cu granitoidul, iar flancurile masivului se afunda conform flancurilor structurii anticlinale. Se constata de asemenea un paralelism perfect intre foliatia sisturilor cristaline si a corpului intrus. Toate aceste elemente releva caracterul de corp sincincmatic al masivului Poneasca.
Corpul de granitoide Buchin se gaseste in partea nord-estica a Muntilor Semenic fiind intrus de asemenea in cristalinul de Sebes-Lotru; este constituit din roci leucocrate cu textura masiva iar in zonele marginale prezinta structura gnaisica. Si acest corp este considerat a avea caracter sincinema-tic.
Plutonul Sichevita este situat in partea vestica a Muntilor Almaj si se intinde din Valea Dunarii spre nord, pina in Valea Nerei. Acesta strabate cristalinul de Scbcs-Lotru si cristalinul de Bucea va. In alcatuirea corpului de la Sichevita intra granite si granodiorite, iar in zonele marginale se dezvolta tonalite cu granulatic fina. In general, granitoidul de Sichevita are o textura orientata, mai ales in zonele marginale. Tot in partile periferice s-au format migmatite insa se remarca si o zona de corneene. Se apreciaza ca este un corp tardicinematic, dat fiind ca afecteaza la contact sisturile cristaline in care este intrus.
Corpul granitic de la Criva se gaseste in jumatatea sudica a Muntilor Poiana Rusca si este intrus in cristalinul de Sebes-Lotru. Se considera a fi luat nastere prin anatexia gnaiselor cu biotit.
Corpuri de granitoide de dimensiuni reduse se mai intilnesc in Muntii Sebes (corpul Oasa), in Muntii Lotrului (corpul de granite porfiroide de la Vidra) etc.
Virsta intruziunilor magmatice din domeniul getic poate fi apreciata dupa relatiile acestora cu sisturile cristaline; virstele obtinute pe cale radio-gena nu sint concludente. Pornind de la primul criteriu, se poate spune ca masivele intrusive cu caracter sincinematic, cum sint masivele Poneasca, Buchin si Criva, au virsta sisturilor cristaline de Sebes-Lotru; cu alte cuvinte ar fi fost puse in loc in timpurile prebaikaliene. Despre masivul de Sichevita se poate spune doar ca este un pluton prehercinic si ca este rezultatul unui magmatism tardicinematic.
