|
|
|
Poluantii eliminati in atmosfera sunt supusi unor procese naturale care au drept rezultat, in general, o reducere treptata a concentratiei lor, pana la disparitia lor completa din aer. Acesta este procesul de autopurificare a aerului.
Factorii care conditioneaza o putere mai mica sau mai mare de autopurificare a aerului sunt: factorii fizici atmosferici, factorii topografici si urbanistici
1) Factorii fizici atmosferici:
a) curentii de aer - straturile de aer cu temperaturi diferite creeaza curenti de aer verticali si orizontali. Curentii de aer orizontali, realizeaza o dispersie eficienta a poluantilor, atat in atmosfera joasa, cat mai ales in cea inalta, eficienta fiind direct proportionala cu viteza lor de deplasare. Asadar calmul atmosferic reprezinta un factor de agravare a poluarii aerului, deoarece impiedica difuzia si diluarea poluantilor in atmosfera. Curentii orizontali pot avea insa si efecte negative, transportand si raspandind poliantii in zone in care nu exista surse de poluare.
Curentii verticali se formeaza datorita diferentei de temperatura intre straturile inferioare si superioare de aer. La gradient normal de temperatura, paturile de aer din apropierea solului au temperaturi mai ridicate, temperatura aerului scazand cu altitudinea. In aceste conditii iau nastere curenti verticali ascensionali, care antreneaza si substantele poluante pana in straturile superioare atmosferice, unde sunt diluate si dispersate de curenti orizontali. Cand gradientul de temperatura se inverseaza (inversie termica) si exista un strat de aer mai cald la o anumita altitudine (toamna si iarna cand au loc schimbari frecvente de vreme, pozitie geografica denivelata - in val) curentii verticali ascensionali nu se mai produc, iar poluantii au tendinta de a se acumula la suprafata solului. Inversia termica este situatia cea mai nefavorabila autopurificarii aerului, putand duce la concentrari ale impuritatilor pana la valori periculoase.
b) Temperatura - conditioneaza poluarea si autopurificarea aerului deoarece contribuie la formarea curentilor de aer.
c) Umiditatea - impiedica in general difuzarea impuritatilor. Ceata reprezinta si ea un factor care impiedica autopurificarea prin impiedicarea difuziunii.
Se considera in general drept conditii meteorologice cele mai putin favorabile ceata, calmul atmosferic si inversia termica. Cand acesti factori se asociaza se poate reasiza o poluare a aerului de gravitate extrema.
Precipitatiile au rol favorabil autopurificarii prin precipitarea pe sol a suspensiilor si prin precipitarea substantelor gazoase care se pot solvi in picaturile de ploaie.
d) Iradierea solara - favorizeaza reactiile fotochimice intre unii poluanti si constituentii normali ai aerului sau intre elementele impurificatoare. Produsii nou rezultati sunt, in general, mult mai nocivi.
2) Factorii topografici
Relieful actioneaza in stransa legatura cu factorii meteorologici si poate influenta procesul de autoepurare. Relieful plat permite circulatia aerului, faciliteaza dispersia poluantilor si usureaza autopurificarea atmosferica. Relieful denivelat este de regula favorabil autopurificarii, cu exceptia zonelor cu vii sau depresiuni, unde se acumuleaza aerul rece ce favorizeaza fenomenul de inversie termica si sunt mai frecvente zilele cu ceata, acestea fiind conditii defavorabile autopurificarii. Astfel, majoritatea accidentelor grave datorate poluarii aerului s-au produs in regiuni industriale asezate pe vai adanci.
Suprafetele de apa (lacuri, mari, oceane) contribuie la reducerea poluarii prin fixarea suspensiilor sedimentate. De asemenea oglinzile intinse de apa favorizeaza curentii orizontali.
Vegetatia fixeaza particulele in suspensie; de asemenea mai contribuie la autopurificarea aerului prin degajare de oxigen, umidificarea aerului, fixarea de CO2 si SO2.
3. Factorii urbanistici - procesul de autoepurare este favorizat de amplasarea corecta a zonelor industriale, instituirea zonelor de protectie sanitara, amplasarea in zone mai putin populate a surselor majore de poluare (gari, porturi, termocentrale), orientarea strazilor in functie de directia dominanta a curentilor de aer, asigurarea suprafetelor de spatii verzi, conform indicatiilor sanitare.
