|
|
|
Dobrogea - Vegetatia si fauna
Desi ocupa un teritoriu restrans, in cuprinsul Podisului Dobrogei se desfasoara areale apartinand la doua provincii biogeografice: pontica din nord si pana in sud si moesica in sud-vest. (Mihai Ielenicz - Dealurile si podisurile Romaniei, 1999).
Aceasta situatie a fost determinata de patru factori: desfasurarea reliefului intre 0 si 467 m; conditiile climatice cu unele variatii notabile in umezeala si regim termic, evolutia florei si faunei in pliocen si cuaternar, prezenta Marii Negre. Un rol foarte mare l-a avut omul care in ultimile doua secole, prin defrisare si destelenire, a redus enorm suprafata cu vegetatie naturala, locul acesteia fiind luat de culturile agricole.
Padurea cuprinde Muntii Macin, Dealurile Tulcei, podisurile Babadag si Casimcei, precum si sud-vestul Dobrogei cu elementele submediteraneene, mediteranean-balcanice si orientale, tauric-caucaziene, mediu-europene (I. Popovici si colab., 1984). In nord, precumpanesc gorunul, teiul si carpenul care, dupa N. Donita (1969), alcatuieste un etaj mezofil de tip balcanic; in centru (Casimcea), teiul si stejarul brumariu (se adauga carpenul si frasinul) alcatuiesc paduri dese intr-un al doilea etaj xeroterm (mediteranean); in sud, in Podisul Oltinei, se regasesc elementele celor doua etaje, dar abunda cele mezofile - frasin si carpen.
Fauna padurilor se reamrca prin numarul mare de pasari (turturele, sitari, soimi), iar dintre mamifere - capriorul, mistretul, veverita si specii de soareci. In randul reptilelor importante sunt: broasca testoasa, gusterul vargat, serpi, tritonul cu creasta si Vipera ammodytes montandoni (vipera cu corn).
Exista unele animale aclimatizate - cerbul lopatar (Podisul Babadag), muflonul (in SV Dobrogei), fazanul (rezervatiile Valu lui Traian, Fantanita, Murfatlar).
Silvostepa si stepa. Cuprinde cea mai mare parte din Podisul Dobrogei. Au fost destelenite incat asociatiile de silvostepa si stepa ocupa azi areale mici.
Silvostepa ocupa culmile si podurile interfluviale mai inalte (100-150 m). In jumatatea nordica a Dobrogei apare in Podisul Babadag, in Dealurile Tulcei, sudul Podisului Niculitel si in Podisul Casimcei; este alcatuita din stejar pufos, stejar brumariu si artar tatarasc, precum si sibleacuri.
In sud-vestul Dobrogei abunda elementele submediteraneene (stejar pufos, stejar brumariu, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Quercus cerris, teiul, alunul; sibleacul este format din scumpie, mojdrean, carpinita si paliur.
Stepa ocupa cea mai mare parte a provinciei desfasurandu-se larg in centru si est, la altitudini mai mici de 100 m. Vegetatia tipica este, in prezent, pe areale mici intrucat cele mai multe terenuri au fost luate in cultura. In componenta ei, speciilor pontice le revin 25%. Precumpanesc asociatiile cu pir, colilie, pelin.
Fauna caracteristica este cea de rozatoare (popandau, iepure, orbete, dihor, nevastuica), pasari (graur, cotofana, potarniche), reptile (serpi, vipera cu corn).
Vegetatia si fauna acvatica este limitata la arealele limanelor (crap, rosioara, stiuca, salau).
