|
|
|
Depresiunea Bahna si Culoarul Balta-Baia de Arama
Pe valea Dunarii, in zona de varsare a riului Cerna, se contureaza Depresiunea Bahna. Prin bogatia de fauna, aceasta a atras atentia multor cercetatori, incepind cu Gr. Stefanescu, apoi M. Draghiceanu, S. Stefanescu, Gh. Macovei, S. Athanasiu, F. Marinescu etc.
Umplutura Depresiunii Bahna este formata din depozite preponderent psefito-psamitice, in care se intilnesc strate de carbuni si intercalatii de tufuri. In zonele de margine s-au dezvoltat faciesuri calcaroase, recifale (v. fig. 71). Ansamblul depozitelor este atribuit Badenianului si Sarmatianului, cu alternativa ca debozitele dinspre baze suitei sa fie mai vechi.
Badenianul, ca prim termen, debuteaza prin nisipuri si argile cu strate de carbuni continind o fauna cu Pirenella plicata si Gryphaea crassissima, atribuite Badenianului inferior. In continuitate de sedimentare se dezvolta depozite marnocalcaroase, iar in zonele de margine se intilnesc calcare recifale (de Leitha). Aceste depozite sint foarte fosilifare la Curchia, Lespezi si Jupamic. Suita badeniana se incheie cu depozite grosiere (gresii, pietrisuri, bolovanisuri) cu o intercalatie de tufuri bentonitizate. Din depozitele grosiere provine o fauna cu Corbula gibba, Pycnodonta navicularis, Turritella subangulata etc. considerate ca frecvente in Badenianul superior. Depozitele badeniene afloreaza in cea mai mare parte a depresiunii.
Sarmatianul ocupa suprafete mai limitate si include depozite nisipoase si marnoase cu Ervilia podolica, Solen subfragilis, Pirenella picta mitralis etc., atribuite Sarmatianului inferior.
In continuare spre nord, intre localitatile Balta si Baia de Arama se intinde un culoar, ingust de citeva sute de metri, umplut cu depozite similare celor din Depresiunea Bahna si atribuite Badenianului. Prin acesta Depresiunea Bahna comunica cu Depresiunea Getica.
