|
|
|
Depresiunea Caransebes-Mehadia
Aceasta se delimiteaza ca un culoar intre Muntii Godeanu si Tarcu la est, Muntii Semenic la vest si Muntii Almaj spre sud; este strabatuta in lung de Riul Timis. Ea s-a format in Badenian si a evoluat ca atare si in Sarmatian fiind colmatata la inceputul Pliocenului (v. fig. 71).
Badenianul afloreaza in partea sudica a depresiunii si include depozite foarte eterogene si cu frecvente variatii laterale de facies incit nu se poate stabili o orizontare valabila pentru intreaga depresiune.
Suita incepe prin depozite grosiere deosebindu-se in baza un orizont grezos-conglomeratic, urmat de un altul marnos-nisipos cu carbuni; se intilnesc si intercalatii de tufite. Partea superioara a suitei badeniene include depozite detritice si carbonatice. Acestea din urma sint mai frecvente in-zonelc de margine unde se intilnesc calcare recifale. Din jumatatea inferioara a suitei provine o fauna cu Chlamys elegans, Conus vindobonensis, Glycymeris sp. etc. Din jumatatea superioara se cunosc, printre altele, Clypeastcr partschi, Ostrca meriani, Lucina columbella. Comis clavatum etc. Pe baza faunei, se considera ca este dezvoltat Badenianul aproape in intregime.
Se constata o deosebire marcanta intre dezvoltarea Badenianului din Depresiunea Caransebes -Mehadia (si celelalte depresiuni vestice), pe de o parte, si Badenianul din zonele extracarpatice si clin Depresiunea Transssil-vaniei, pe de alta parte. In primul rind lip^a evaporitelor din depresiunile vestice si prezenta carbunilor; in schimb lipsa acestora din urma din zonele extracarpatice. Mai mult, Gh. Voicu a mers pina acolo incit sustine ca in depresiunile vestice si in tot Paratethysul central ar lipsi Badenianul inferior, ceea ce ar pune sub semnul intrebarii insasi valabilitatea strato-tipului. Fireste ca o asemenea supozitie are nevoie de o argumentare mai solida. Cert este insa ca, incepind din Badenian, intre cele doua domenii ale Paratethysului (central si oriental) a intervenit un element (poate ridicarea unui prag) care a condus la o evolutie sensibil diferentiata a celor doua bazine.
Sarmatianul urmeaza in continuitate de sedimentare si are dezvoltare similara aceluia din Depresiunea Strei. Include depozite marno-argiloase, foarte fosilifere, continind printre altele: Rissoa inflata inflata, Abra reflexa, Ervilia dissita podolica etc, indicative pentru Buglovian; urmeaza depozite psefito-psamitice cu Cardium lithopodolicum, Pirenella picta mitralis, Ervilia dissita, Solen subfr agilis etc. atestind virsta volhiniana a depozitelor ce o contin. Suita sarmatiana se incheie cu depozite grezoase-argiloase si grosiere, cu Mactrafabreana, M. vifaliana, Pirenella disjuncta etc, indicind Basarabianul.
Suita sedimentara din Depresiunea Caransebes-Mehadia se incheie cu nisipuri, pietrisuri si argile cu Congeria mulabilis, C. ramphophora, C. zsygmondy etc, apartinind Pliocenului .In cele mai multe interpretari aceste ultime depozite sint considerate ca reprezinta faciesul panonic al Sarmato-Pliocenului.
