|
|
|
Comparatie intre populatia penitenciara din romania si cele din alte tari membre ale Uniunii Europene
Romania are una din cele mai dure legislatii penale din Europa. Fapte cu grad mediu – sau scazut – de periculozitate sunt sanctionate drastic cu inchisoarea. Furtul, de pilda, se pedepseste cu 1-12 ani de detentie, iar furtul calificat (comis in mod planificat, in grup, pe durata noptii sau in alte situatii, dar fara violenta), cu 3-15 ani. De remarcat ca, in proportie covarsitoare, instantele romane combina cele doua infractiuni, faptasii fiind condamnati pentru furt si furt calificat. Cam jumatate din detinutii aflati in penitenciarele supraaglomerate din Romania sunt condamnati pentrufurt(plusfurtcalificat). AnuarelestatisticealeDirectiei Generale a Penitenciarelor pe perioada 2002 – 2006 cuprind urmatoarele date cu privire la natura infractiunilor comise de detinuti
- 2002: total detinuti – 49.778 din care pentru furt – 27.569 (55,4%)
- 2003: total detinuti – 48.296 din care pentru furt – 24.296 (50,3%)
- 2004: total detinuti – 49.841 din care pentru furt – 23.092 (46,3%)
- 2005: total detinuti – 48.075 din care pentru furt – 21.571 (44,8%)
- 2006: total detinuti – 42.815 din care pentru furt – 17.367 (40,6%) (Prin Legea nr.543 din 1.10.2002 au fost amnistiate 3.664 de persoane).
La acestia se mai adauga cam 7.000-8.000 de detinuti pe an pedepsiti pentru talharie, adica furt cu violenta.
Cifrele de mai sus capata valente noi prin comparatie cu datele similare din alte tari. Conform Buletinului informativ de penologie nr.25 din decembrie 2005, editat de
Consiliul Europei, din 47 de tari membre, Romania se plaseaza pe locul 7 ca procent
de detinuti la 100.000 de locuitori (229,5‰), cele sase care o devanseaza fiind, toate, foste tari socialiste/comuniste, in frunte cu Rusia (638,6‰) si Ucraina (405,7‰ . Dintre tarile cu sistem democratic solid, cel mai prost stau Marea Britanie (137,1‰), Portugalia (132,8‰) si Spania (126,2‰). Dintre vecinii Romaniei, Ungaria are un procent de 177,4‰ iar Bulgaria de 121,7‰. In acest clasament, locul ultim revine statelor Lichtenstein (17 detinuti la o populatie de 33.500 de locuitori) si San Marino
(un detinut la o populatie de 28.200 de locuitori).
Dincolo de statistici, se pune intrebarea de ce un numar atat de mare de detinuti la 100.000 de locuitori in Romania? Un raspuns ar putea fi conditiile economice precare care ar explica numeroasele infractiuni contra proprietatii. Dar atunci cum se explicaproportiamairedusadintaricaAzerbaidjan(225‰)sauAlbania (surprinzator, doar 52,5‰) care, cu siguranta, nu au o 'tranzitie' mai usoara? Sa fie mai degraba legislatia penala de vina? Raspunsul categoric este da. Legea penala din Romania este ramasa mult in urma standardelor europene. Noul Cod penal va rezolva doar partial marile probleme din acest domeniu. Sa fie mentalitatea judecatorilor si procurorilor depasita? Raspunsul este, din nou, categoric da. Procurorii trimit prea usor in judecata persoane vinovate de furtul unui 'bax' de 6 sticle de apa minerala (caz real, aflat pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului) sau a unor obiecte ce valoreaza cativa centi, iar judecatorii aplica legea in mod mecanic. In plus, avocatii numiti din oficiu isi apara clientii mai mult formal.
Cifrele absolute din Buletinul informativ de penologie arata ca, de pilda, Grecia are cam 8.000 de detinuti la o populatie de 10,5 milioane iar Romania are de 6 ori mai multi detinuti la o populatie de 22,4 milioane. Franta, cu o populatie de aproape 3 ori mai numeroasa si Spania, la o populatie dubla au aproape acelasi numar de detinuti ca si Romania. Turcia are 69,2 milioane de locuitori si doar cu zece mii de detinuti mai mult decat Romania. Bulgaria (7,9 milioane de locuitori) are sub 20% din numarul de detinuti din Romania iar Ungaria (10,1 milioane de locuitori) are putin peste o treime din numarul de detinuti din Romania. Iar exemplele pot continua.
Interesante – si relevante – sunt si datele din acelasi Buletin informativ cu privire ladistributia detinutilor in functie de natura infractiunilor. Sub aspectul infractiunii de furt, Romania se plaseaza pe un nedorit loc 2 (din 47 de state) cu 18.938 de detinuti, fiind devansata doar de Ucraina. Dintre celelalte tari, doar Marea Britanie si Germania depasesc cifra de 10.000 de detinuti pentru furt. In Ungaria sunt 5.642 de 'hoti', in Bulgaria 3.202, in Spania 3.035, in Italia 1.546 etc. Foarte probabil, nu se furamaiputinincelelaltetari.Doarcaacolofunctioneazaalternativelela incarcerare (munca in folosul comunitatii, libertate supravegheata, suspendarea pedepsei, amenda etc.). In Romania, 'hotul' ajunge aproape automat la inchisoare. Munca in folosul comunitatii nu functioneaza decat in cazul contravenientilor, adica a celor care comit fapte minore, nesanctionate de legea penala.
La talharie, Romania sta 'ceva mai bine', ocupand locul 4 (6220 de detinuti), dupa Rusia, Spania si Anglia. Comentariile cu privire la furt sunt valabile si pentru talharie, cu precizarea ca, potrivit legii si mentalitatii din Romania, orice furt devine talharie daca faptasul impinge – sau atinge – victima. Este una din explicatiile pentru care avem de aproape 8 ori mai multi 'talhari' decat Bulgaria, de doua ori mai multi decat Franta sau o data si jumatate mai multi decat Germania sau Italia.
Buletinul informativ de penologie cuprinde si statistici privind raportul dintre numarul cadrelor din penitenciare si cel al detinutilor. Cu 7,9 detinuti la un supraveghetor, Romania se afla din nou pe 'podium', ocupand locul 3, dupa Lituania – 8,8 la unu – si Ucraina – 8,7 la unu. La cealalta extrema – evident pozitiva – se plaseaza San Marino (0,2 detinuti la un supraveghetor), Irlanda de Nord (0,8) si Republica Irlanda (un detinut la un supraveghetor). In majoritatea statelor acest raport variaza intre 1 si 5. Doar Polonia (6,3) si Ungaria (5,6) depasesc limita de 5 detinuti la un supraveghetor, considerata de Comitetul pentru Prevenirea Torturii din cadrul Consiliului Europei drept barem maxim admisibil. Este evident ca, in nici o tara, oricat de democratica ar fi, populatia nu manifesta interes si, cu atat mai putin, simpatie fata de detinuti. In conceptia aproape generala locul infractorilor este 'dupa gratii'. Oamenii liberi par a ignora faptul ca, dupa executarea pedepselor, detinutii revin printre ei. Altfel spus, populatia percepe mai mult latura punitiva si mai putin – sau deloc – latura educativa. In Romania, aceasta atitudine s-a manifestat clar in 2002, pe toata durata dezbaterii privind amnistia. Din cauza reactiei negative a multor grupuri din societate dar si, din pacate, a presei, lista initiala a infractiunilor ce urmau sa fie amnistiate a scazut substantial. Astfel, in loc de liberarea a 9.000 – 10.000 de detinuti, cat se preconizase, doar circa 3.500 au beneficiatdeprevederileLegiiamnistiei.Interesantesteca,potrivitstatisticii DirectieiGeneraleaPenitenciarelor,doar10%dinceiliberatiaucomisnoi infractiuni si au revenit in sistemul penitenciar. S-au infirmat astfel temerile generale privind 'valul de teroare' ce ar fi urmat punerii in libertate a unui mare numar de detinuti.
Consecinta directa a acestei aversiuni a populatiei fata de lumea penitenciarelor, atitudine ce se regaseste si la nivelul Parlamentului si Guvernului Romaniei, este incetinealacucareseintreprindereformadesubstanta,absolutnecesara,a sistemului penitenciar, sub toate aspectele: legislatia in materie, imbunatatirea conditiilor de detentie, accent pe reeducare si resocializare si, nu in ultimul rand, schimbarea mentalitatilor. Pentru toate acestea este nevoie de vointa politica, de schimbari radicale ale modului de pregatire profesionala a cadrelor si, bineinteles, defondurisubstantiale(teoretic,prinnouaLegeprivindregimulexecutarii pedepselor privative de libertate si prin noul Cod penal – ambele intra in vigoare in septembrie 2006 – se vor rezolva, in buna parte, problemele ce tin de cadrul legislativ; la acestea se adauga noul Statut al cadrelor din penitenciare, in vigoare din septembrie 2004, prin care s-a realizat demilitarizarea sistemului penitenciar).
Discrepantele care apar in statisticile Consiliului Europei cu privire la raportul dintre numarul detinutilor si numarul supraveghetorilor in Romania fata de majoritatea tarilor membre au legatura directa cu lipsa de interes fata de conditiile de detentie si fata de perspectivele reinsertiei sociale. Solutia gasita de autoritati pentru problema lipsei unui numar suficient de supraveghetori este simpla, dar cu consecinte serioase asupra vietii in penitenciar: detinutii sunt tinuti in camerele supra-aglomerate 23 de ore din 24 (sau chiar mai mult, ora de iesit zilnic la aer fiind redusa in multe penitenciare la 30 de minute). In sistemul penitenciar romanesc, detinutii care ies din camera sunt insotiti de cadre de la escorta, altele decat supraveghetorii propriu-zisi. Tot pentru ca sunt prea putini supraveghetori si cadre de escortare, se reduc la minimum activitatile cultural educative din interiorul perimetrului penitenciar (de actiuni in afara penitenciarelor, nici nu poate fi vorba, cu rarele exceptii din centrele de reeducare pentru minori sau din doua-trei penitenciare). Din aceleasi motive, scoaterea detinutilor la cabinetele medicale, la vizite, la (putinele) telefoane publice din penitenciare etc. in afara programarii birocratice, devine o problema. Daca nu va creste semnificativ numarul supraveghetorilor si cadrelor de escortare si nu va scadea, in consecinta, numarul de detinuti de care trebuie sa se ocupe un cadru, orice initiativa vizand imbunatatirea conditiilor de detentie si, implicit, cresterea sanselor de reinsertie sociala a detinutilor va avea sanse minime de reusita.
