|
|
|
Ceramica cu figuri rosii
a. Artistii dintre 530-400 BC
Intr-o decada sau doua tehnica figurilor rosii s-a stabilit definitiv. Pentru urmatorii 50 de ani, pictori de mare calibru au decorat vasele si stilurile lor multiple arata intensa activitate a productiei ceramice attice din aceasta perioada. Este epoca in care tirania lui Peisistratos a cazut, a reformelor lui Kleisthenes si a inceputurilor democratiei ateniene.
EPIKTETOS este cel dintai dintre artisti inzestrati din aceasta perioada; el semneaza atat epoiesen, cat si egraphsen. Stilul sau curat, ingrijit, elegant, desenat cu linii curgatoare cu cateva semne interioare, formeaza desene armonioase si au inca o extraordinara vitalitate. Cele mai reprezentative exemple apar pe doua farfurii cu medalioane, una aflata la Cabinetul de Medailles si alta la British Museum ce reprezinta un barbat pe drumul de intoarcere de la un banchet si un tanar cu un cal (fig. 439).
OLTOS semneaza doi kylikes cu egraphsen si stilului sau i-au fos atribuite alte peste o suta de cupe/vase. Unele sunt pictate cu multa atentie, altele superficial. Figurile sale sunt mici si desenate prin linii incisive puternice. Una dintre capodoperele sale este un kylix larg descoperit in Tarquinia, cu reprezentarea zeitatilor din Olimp.
Intreaga putere a acestei epoci este demonstrata de opera lui EUPHRONIOS. El a semnat 12 dintre vasele sale cu epoiesen, cinci cu egraphsen si a fost diferentiat in egala masura in ambele arte (este posibil insa sa fi fost doi artisti cu acelasi nume). Calyx-ul krater aflat la Louvre cu scene luptei dintre Herakles si Antaios (fig. 440), semnata de Euphronios ca pictor este desenata extraordinar de frumos, si kalyx-ul mare de la New York, semnat de Euphronios ca mester olar este in egala masura o opera de arta. Una dintre cele mai atractive dintre picturile sale este cea a unui tanar cavaler aristocrat, cu inscriptia Leagros kalos, aflat la Munich (fig. 441). Este pictat in rosu coral pe un fundal negru, intr-o tehnica de mare efect care a fost folosita ocazional.
Semnatura lui EUTHYMIDES - cu egraphsen or egraphse - s-a pastrat pe sase vase. El a fost contemporan cu Euphronios si a avut acelasi talent ca si acesta. Figurile sale statuare sunt desenate cu mare siguranta a mainii si unele intre ele arata interesul special pentru ceea ce la timpul respectiv incepe sa devina o moda - cea a reprezentarii prin crearea impresiei de mai mic. Pe o amfora aflata la Munich (fig. 442), participantii la petrecere sunt reprezentati cu succes din fata pe trei sferturi si cu vedere a spatelui; o dovada ca artistul a fost incantat de ceea ce a reusit este demonstrata de inscriptia pe care a adaugat-o - «Euphronios nu a facut niciodata ceva asemnator!».
Un alt artist de calibru al acestei periode este PHINTIAS, ale caror picturi minunate s-au pastrat pe patru vase semnate cu egraphsen, trei cu epoiesen; SOSIAS PAINTER, care picteaza remarcabila pictura a lui Achilles care il cara pe Patrokles ranit, pe un kylix aflat la Berlin; si PEITHINOS, care semneaza elaborata, cumva afectata tondo dintre Peleus si Thetis, de pe un kylix de la Berlin.
La trecerea catre secolul urmator, a fost creata o forma de kylix de mare eleganta - cu un picior inalt, bol putin adanc si o curbura continua a profilului de la buza la picior. Era o forma greu de facut si de pictat si realizarea ei a avut nevoie de cei mai buni artisti ai timpului. Marele Euphronios si-a pus semnatura pe sase dintre acesti kylikes, care au fost decorati de un artist la moda numit PANAITIOS PAINTER. Lucrarile acestui artist demonstreaza o extraordinara combinatie de putere, vitalitate si rafinament. Printre cele mai reprezentative realizari ale sale sunt delicatele desene ale lui Theseus si al Amphitritei, de pe un kylix mare de la Louvre (fig. 443); impetuosul Herakles si Eurystheus, de pe un kylix de la British Museum si un tanar lector ascultat de doua fete, de pe un kyathos de la Berlin.
Trei alte nume se adauga la artistii care au pictat cupe in aceasta perioada - Brygos Painter, Makron si Douris.
BRYGOS PAINTER a decorat cinci kylikes semnate de Brygos ca olar si inaltul sau stil individula a fost recunoscut pe mai mult de 170 de vase, indeosebi cupe. Ca si pictorului Panaitios, ii place miscarea violenta si subictele sale favorite au fost scenele de urmarire, petrecerile si bataliile; dar ocazional el realizat si divinitati statice sau femeie stand linistita in fata razboiului de tesut. Opera sa timpurie este caracterizata de o linie puternica, incisiva si de o vitalitate marcanta. Scenele cu Dionysos si satyri de pe un vas aflat la Paris (fig. 444), menadele in extaz de pe recipientul de la Munich si satirii salbatici care le ataca pe Iris si Hera, de pe vasul aflat la British Museum sunt exemplele unei astfel de picturi animate. Lucrarile sale tarzii sunt mult mai atenuate. Vechea bucurie de a trai nu mai apare, liniile au dvenit subtiri, figurile sunt mai degraba eterice.
MAKRON a pictat, cu exceptia a trei din aprox. 30 de vase semnate de HIERON ca olar si peste 200 de piese i-au fost atribuite. Pe un skyphos, aflat la Boston, cu reprezentarea lui Menelaos si a Elenei, el a semnat alaturi de Hieron: «Hieron epoiesen, Makron egraphsen». Picturile sale se disting prin delicatetea desenelor, in special in redarea vesmintelor femeilor si prin armonia compozitiei. Scenele preferate sunt cele de banchet, satiri si menade, femei, baieti si tineri grupati cate doi sau trei. In aceste «scene de conversatie» exista multe repetitii, dar varietatea este realizata prin paraphernalia care sunt introduse - paturi, scaune, perne, ghirlande, bastoane, bureti, strigilii si cosuri. Faptul ca lucrarile pictorilor brygos Painter si Makron erau apreciate si in perioada antica este sugerata de faptul ca vasele decorate de ei au fost descoperite intr-un mormant din Capua, cu vase pictate de artistii din generatia urmatoare (Sotades si Deepdeene Painter).
De la DOURIS (500-470 BC) s-au pastrat peste 30 de semnaturi si mai mult de 200 de vase i-au fost atribuite pe baze stilistice. Un kantharos aflat la Brussels este semnat de el si ca pictor si ca olar. El a activat intre 500 si 470 BC si au fost diferentiate trei perioade ale activitatii sale: una timpurie, alta de mijloc si una tarzie. Scena emotionanta a zeitei Eos ducand in brate corpul neinsufletit al fiului sau Menon (o Pieta antica), pictata ca tondo pe un kylix de la Louvre, scena animata de scoala de pe un kylix aflat la Berlin si miscarea ritmica a satirilor de pe un psykter de l British Museum (fig. 446) se numara printre capodoperele din perioada de mijloc a activitatii artistului. O mare parte din opera sa este academica, dar in perioada sa tarzie ea dobandeste o calitate monumentala. Femei punand deoparte haine (dezbracandu-se), pe un kylix de la New York, este o compozitie armonioasa a unor figuri de mari dimensiuni dispuse cu succes pe o suprafata circulara.
Un numar de artisti de prima mana din aceasta perioada par sa se fi specializat in a decora vase de mari dimensiui in loc de kylikes. KLEOPHRADES PAINTER, care a decorat o cupa de mari dimensiuni aflata la Paris semnata Kleophrades epoiesen a pictat peste 100 de vase mari, indeosebi amphorae si hydriai, intr-un stil viril de calitate artistica deosebita. O linie ferma, curgatoare, spatiozitatea compozitiei si in primul rand o calitate monumentala (fig. 448) sunt caracteristicile principale ale stilului acestui artist. Two kylices-kratere de mari dimensiuni, aflate in Tarquinia si new York, cu tineri care se inarmeaza, o amfora cu varf ascutit pe care sunt pictate menade in extaz, de la Munich si Illioupersis, pe o hydria de la Napoli (fig. 447) sunt printre cele mai reprezentative lucrari ale sale. In ultim el a reusit sa reprezinte nu numai ferocitatea bataliei si triumful victoriei, dar si patosul infrangerii. In ultima perioada a activitatii sale forta sa scade si a realizat picturi conventionale pe vase de mici dimensiuni. Unul dintre acestea este semnat Epiktetos egraphsen; deci ii cunoastem numele real - acelasi cu cel al pictorului din generatia precedenta.
BERLIN PAINTER isi deriva numele de pe o amfora inalta cu hermes si doi satiri. Mai mult de 200 de vase au fost atribuite acestui artist. Nici unul din ele nu a fost insa semnat. Fifurile sale graioase, zvelte sunt desenate cu o linie curgatoare, uneori cu prea multe detalii anatomice, in compozitii spatioase. Intrecerile dintre Achilles si Memnon si dintre Achilles si Hector (fig. 449), reprezentate pe un krater cu volute aflat la londra sunt printre capodoperele sale. Bucuria homerica a bataliei dintre cei doi eroi este pusa fin in contrast cu frica/anxietatea celor doua femei care privesc lupta acestora.
De-a lungul acestei perioade, respectiv pana la mijlocul secolului al V-lea BC, tehnica figurilor negre a fost retinuta drept tenica secundara, mai ales pe lekythoi de mici dimensiuni, pe neck-amphorae si oinochoai. SAPPHO PAINTER, DIOSPHOR PAINTER, THESEUS si ATHENA PAINTERS sunt cativa dintre artistii carora le sunt atribuite aceste vase. Cativa dintre ei lucreaza fara indoiala si in tehnica figurilor rosii.
In perioada timpurie a stilului liber (c. 475-450 BC), un nou spirit se observa in tehnica pictarii vaselor, ca si in alte domenii ale artei grecesti. Se pot observa mai multe tendinte. Unii artisti, evident inspitati de picturile murale ale lui Polygnotos si a asociailor sai, au produs compoziii ambitioase pe vase de mari dimensiuni cu figuri plasate pe niveluri diferite pe fundaluri inalte. Luptele dintre lapiti si centauri (fig. 450) si dintre greci si amazoane sunt scenele favorite. Unul dintre cei mai rerezentativi artisti ai acestei perioade este NIOBID PAINTER, care a decorat in mod magistral un calyx krate de la Louvre cu Argonautii si moartea Niobidelor. Pozitiile statuare (fir. 451) si atitudinile contorsionate apar reprezentate una langa alta pe aceste vase, asa cum apar si pe reprezentarile sculpturale ale timpului.
Alti artissi sunt specializati in compozitii linistite, pregatind clasicismul perioadei urmatoare. Printre ei se numara VILLA GIULLIA PAINTER, care a decorat un kylix krater aflat in Villa Giulia Museum cu reprezentarea unor femei intr-un dans impunator. Urmasul sau, CHICAGO PAINTER combina pozitiile statuare cu gratia.
In contrast, manieristii se intorc la stilul perioadei anterioare, utilizand conventii arhaice alaturi de interpretari libere. Cel mai reprezentativ artist este PAN PAINTER, numit astfel dupa una dintre capodoperele sale, un Pan exuberant care urmareste o goaterd.
Totusi un alt grup de pictori se distinge prin individualismul tratarii subiectelor familiare. Asa este PENTHESILEIA PAINTER si numerosii sai urmasi. Reprezentarea lui Achilles si a Penthesileiei pe un kylix aflat la Munich ne arata acest subiect binecunoscut tratat prin adaugarea unei noi note emotionale. Pe un pyxis de culoare alba de la New York este redata Judecata lui paris, cu Paris reprezentat ca un tanar cioban stand pe o stanca, primindu-l pe Hermes (fig. 452).
Aceluasi grup de artisti ii partine si PISTOXENOS PAINTER, a carui capodopera este Aphrodita calarind o gasca de pe un kylix de la British Museum; SOTADES PAINTER care decoreaza vase in forma oaselor de la incheietura mainii cu figuri zbuzatoare care simbolizezaza norii si DEEPDEENE PAINTER, care a pictat doua scene cu legenda Danaei pe un stamnos care se afla la New York.
b. Perioada stilului liber (ca. 450-420 BC) coincide cu adminitratia lui Pericle si cu sculpturile de pe Parthenon. In acceasta perioada de intensa activitate in domeniile artei grecesti precum sultura, arhitectura, pictura murala, cele mai mari talente au tendinta sa lucreze in aceste domenii. Sunt, totusi, mai putini pictori de vase decat inainte. Oricum, grandoare linistita ce caracterizeaza sculpturile acestei epoci se reflecta in multe dintre vasele pictate, in special in opera lui ACHILLES PAINTER, numit astfel dupa o amfora impunatoare cu reprezentarea lui Achilles si a lui Briseis, care se afla la Vatican. Stilul lui dinstinct a fost recunoscut pe aproape 200 de vase pictate. El picteaza indeosebi pe lekythoi albi si unele dintre cele mai reusite picturi ale sale sunt realizate in aceasta tehnica. Printre ele este si cea a unei fete care aduce o caseta stapanei sale (fig. 453, Boston), un tanar plecand la batalie si care isi ia ramas bun de la sotia sa, aflat la Atena si a doua Muze pe Muntele Helikon, vas aflat intr-o colectie particulara. In cazul ultimei reprezentari, culorile sunt foarte bine pastrate. Galben, vermilion, rosu ca vinul, maro-roscat si negru par sa fie culorile care interrelationeaza, fiecare luand parte la armonia designului.
PHIALE PAINTER, probabil un ucenic al lui ACHILLES PAINTER, a introdus un spirit viu in serenitatea perikliana. Una dintre cele mai atractive picturi ale sale este Vizita la o Scoala de muzica, de pe o phiala aflata la Boston (fig. 454) - care a si dat artistului numele sau.
Un pictor pe nume POLYGNOTOS este un alt artist foarte talentat din a doua jumatate a secolului al V-lea BC. Figurile sale sunt mai rotunde si cu o carnatie mai evidenta decat cele ale lui ACHILLES PAINTER si el prefera vasele mari - stamnoi, kratere si amphorae. Si el are multi succesori, intre care LYKAION PAINTER, numit astfel dupa numele pe care l-a dat unui luptator care pleca la batalie, de pe o pelike ce se afla la Londra.
Dintre pictorii care prefera vasele de dimensiuni mici se numara ERETRIA PAINTER. Rafinamentul liniei sale este vizibil in profilele delicate ale figurilor sale, in fruusetea desenelor mainilor lor si in vesmintele drapate. A fost numit astfel dupa una dintre cele mai reprezentative lucrarile ale sale - o pictura cu Alkestis si prietenele ei, realizata pe un onos de la Eretria, acum aflat la Atena (fig. 455).
MEIDIAS PAINTER, care a decorat o hydria aflata la Londra cu rapirea Leukippidai si cu Herakles in gradina Hesperidelor (fig. 456-457) continua traditia Pictorului din Eretria. Figurile sale, care poarta vesminte drapate sunt analoage cu reliefurile de marmura de pe parepesii templului Athenei Nike de la Atena - amandoua realizate, in mod curios, in ultima faza a agonizantului razboi peloponeziac. Stilul sau, nu si desenele sale fine, au fost adoptate de multi succesori.
KLEOPHON PAINTER si DINOS PAINTER pot fi considerati mai tarziu drept succesorii lui Polygnotos. Operele lor demonstreaza o tratare larga, cu forme rotunde, carnoase, se pierd vesmintele drapate si artistii respectivi dezvolta un sens al spatiului. Ei prefera vasele de mari dimensiuni si scenele dionisiace. Un fragment decorat de Kleophon Painter a fost descoperit in atelierul lui Pheidias de la Olimpia, impreuna cu tipare folosite pentru vesmantul drapat din aur al statuiei lui Zeus.
Mai merita mentionat artistul care a decorat mai multe oinochoiai - policrome pe fundal fara firnis - cu scene legate de teatru si de cultul lui Dionysos intr-un stil artistic individual de inalta calitate, burlesc. Vasele sale sunt, de fapt, analoage cu phlyax-urile sud-italice si cu kabeirioi beotieni. Fig. 458 ilustreaza o scena tipica cu doua figuri care duc ceva ce a fost definit ca fiind o prajitura obeliana pe o tepusa; vasul este datat in jurul anului 400 BC.
In ultimul sfert al secolului al V-lea BC, ce corespunde ultimilor ani ai Razboiului peloponesiac, apar o serie de artisti specializati in decorarea de lekythoi cu fundal alb folositi in scop funerar. Cel mai cunoscut dintre ei este WOMAN PAINTER, REED PAINTER si TRIGLYPH PAINTER. Disolutia acestui timp se reflecta in slaba expresivitate a figurilor lor.
In jurul anului 400 BC, s-a dezvoltat un stil decorativ de inalta calitate artistica, caracterizat prin linii subtiri, ornamente negre pe vesminte si utilizarea frecventa a albului si a galbenului. Compozitiile aglomerate si figurile desenate cu vedere pe trei sferturi devin la moda. TALOS PAINTER, PRONOMOS PAINTER si SUESSULA PAINTER (fig. 459) sunt cei mai importanti reprezentanti ai acestui stil. La inceputul secolului al IV-lea BC stilul a fost dezvoltat mai departe, prin adaugarea altor culori, prin aurire si prin aplicarea de lut. MELEAGER PAINTER si XENOPHANTOS PAINTER se numara printre artistii valorosi din aceasta perioada. Ultimul a semnat o pereche de lekythoi, descoperite la Kerch, acum la Leningrad, cu scenele din vanatorile persane.
Alaturi de aceste picturi infloritoare persista un stil simplu, in care schema «rosu si negru», numai cu cateva tusuri de culori aditionale, este retinuta. Se gaseste indeosebi pe vase de mici dimensiuni si decoratia consta numai din una sau doua figuri. ERBACH PAINTER, JENA PAINTER si DIOMED PAINTER (fig. 461) apartin acestui stil.
Cele doua stiluri cu figuri rosii, unul complicat, incarcat si altul simplu, au continuat pe tot parcursul secolului al IV-lea BC, pana cand s-au dezvoltat, din al doilea sfert al secolului al IV-le BC, in Kerch style, numit asa dupa un oras din sudul Rusiei unde au fost descoperite multe exemplare decorate in acest stil. A existat pana in jurul anului 320 BC si reprezinta ultima faza a tehnicii ceramicii ateniene cu figuri rosii. Subiecte din viata femeilor si scene de cult sunt predilecte acestui stil. Dionysos, Apollo si Aphrodita sunt principalele divinitati reprezentate si Herakles este eroul favorit. Figurile sunt desenate in linii negre scurte si subtiri, imbogatite cu roz, frunze aurite si uneori cu albastru sau verde. Majoritatea lucrarilor sunt obisnuite, dar ocazionl sunt produse si capodopere, spre exemplu Dionysos si Pompe (Procesiunea), acum aflata la New York (fig. 460), realizata de POMPE PAINTER.
Pictarea in tehnica figurilor negre a fost retinuta pe perioada secolului al IV-lea BC pentru o clasa speciala de vase - Amforele panathenaice, oferite ca premii. Formele amforelor sunt mult mai alungite decat inainte, figura Athenei este desenata in stil arhaizant, in timp ce reprezentarea intrecerii este realizata in stilul liber al vremii (fig. 462). Un numar de amfore de acest tip sunt inscriptionate cu numele arhontelui anului in care premiul a fost castigat, ceea ce ofera date cronologice importante.
