Delta Dunarii

Delta Dunarii (3446 km²), aflata in mare parte in Dobrogea, Romania, si partial in Ucraina, este cea mai mare si cea mai bine conservata dintre deltele europene.Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO in 1991 ca rezervatie a biosferei.

Conform literaturii de specialitate (Gastescu, 1989), Delta Dunarii reprezinta teritoriul cuprins intre prima bifurcatie a Dunarii (Ceatalul Chiliei), marginit la est de litoralul Marii Negre, la nord de bratul Chilia si la sud de complexul lacustru Razim Sinoie.

1. Generalitati

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km², cu o zona salbatica rasfirata pe ape si care se intinde de la granita ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a statiunilor de pe litoralul Marii Negre. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de 43,7 m². Pe masura ce se apropie de zona Deltei, Dunarea se divide in trei brate. Bratul cel mai nordic formeaza granita cu Ucraina, bratul mijlociu duce in febrilul port Sulina, iar bratul cel mai sudic isi croieste drum lin catre Portul Sfantu Gheorghe. Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.

fig. 18DELTADUNARII (1)

fig. 19 DELTA DUNARI (2)

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar)

Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din China si India. Delta este un loc de popas natural pentru pasarile migratoare. Pelicanul obisnuit este pasarea cea mai reprezentativa pentru aceasta zona, el fiind rasfatatul acestui paradis al pasarilor.

Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.

In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de 'progresul industrializarii', printre rezervatiile biosferei.

Tulcea, 277 km distanta de Bucuresti, este principalul oras al Deltei Dunarii si poarta de acces catre minunatiile acesteia. Ridicat pe sapte coline si purtand amprenta stilului oriental turcesc, acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai important centru al industriei de pescuit din Romania. Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea ofera sansa initierii in flora si fauna acestei zone, precum si in modul de viata a locuitorilor acesteia.

1.a. Istoric

Al doilea fluviu al Europei si al douazeci si saselea din lume, cu aproape 2.900 de kilometri lungime, peste 800.000 de kilometri patrati dimensiunea bazinului populat de circa 80.000.000 de locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul 'drumului mare' cunoscut, apreciat si 'batut' de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. 'Istros' in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, 'Phisos' la fenicieni, 'Danare' - 'Donaris' traco-get, 'Istrus' - 'Histr' - 'Danubius' pentru romani, 'Rio Divino' de la curtea lui Carol Quintul si 'Le roi des fleuves de l'Europe' in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romaniei ultimii 1.075 de kilometri incheindu-si calea prin Delta - cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.

'Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei' (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in feelul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 i.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv 'Gura sfanta'; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la doi-trei kilometri inapoia tarmului!

Vom intelege, daca tinem seama de varful 'deltei' - triunghiul asemanator literei grecesti care ii-a fost nasa - acolo unde se produce prima bufurcatie a bratelor, debitul mediu al fluviului este de cca. 6.300 de metri cubi pe secunda, ceea ce inseamna ca in doua minute se scurge o catitate de apa suficienta consumului pentru o zi a unui oras de peste 1.000.000 de locuitori; apa ce transporta in fiecare secunda aproximativ doua tone de aluviuni in suspensie.

1.b. Clima

In Delta Dunarii clima este continentala, influientata favorabil de vecinatatea marii si abundenta apelor din interior.
Temperatura medie anuala: 11°C; temperatura medie (ora 13) a lunilor: iulie 24°C, septembrie 21°C.
Cea mai redusa nebulozitate din tara, precipitatii slabe (media anuala 350 mm). Umezeala aerului vara (ora 14): cca 60% in interior si 70% in zona litorala.

1.c. Reteauua hidrografica

Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45° latitudine Nord cu meridianul 29° longitudine Est. Suprafata: 4.152 KM.p. din care 3.446 km.p. teritoriu romanesc. Zona este relativ plana, cu o inclinatie de 0,006⁰/₀₀, acoperita cu apa permanet ori temporar in proportie de 70-80%. Are aspectul unui triunghi echilateral cu laturile de cca 80 km lungime. La un debit de 5.000-9.000 m.c./sec., transporta anual, in medie, 50 de milioane de tone de aluviuni (aproximativ de 8 ori mai mult ca Tibrul si de 20 de ori mai mult ca Rinul). Temperatura apei (ora 13): iunie 20° iulie, august 22°, septembrie 18°.

Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare

CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua grupari de ramificatii si o microdelta proprie. Lungime: 105 km pana la Periprava; latime maxima: 1.000 m; adancime maxima: 39 m. Transporta cca 60% din totalul apelor fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,56. Navigatie de interes local.

TULCEA - brat care se intinde intre ceatalurile Chilia si SF. Gheorghe (pe malul drept, orasul Tulcea). Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m. Transporta cca 40% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,40. Cale principale de navigatie.

SULINA - cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare. Lungime: 64 km; latime maxima: 250 m; adancime maxima: 18 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,03. Canal de trafic fluvio-maritim (la adancimea minima obligatorie de 7,32 m, pot circula nave de 7.000 t).

SFANTU GHEORGHE - cel mai cechi brat de varsare a Dunarii in mare. Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m. Transporta cca 22% din apele fluviului; coeficient de sinuozitate: 1,60. Navigatie de interes local.

Reteaua hidrografica secundara a Deltei Dunarii are, in linii mari, 4 componenete: sahale (foste brate ale Dunarii, in curs de colmatare), garle (sahale de mici dimensiuni), canaluri (sahale rectificate si dragate), periboine (sparturi de litoral, guri pe unde se face schimb de ape). Se alatura acestora formatiunile de natura depresionar-lacustra simple: ghioluri (adancime 0,50-3 m), limanuri (la gura unor mici rauri), lagune (vechi golfuri marine), mlastini (ape putin adanci, pot seca), japse (ape de la viituri) si complexe: lacuri depresionare (Padina, Sontea, Furtuna, Dranov, Matita, Obretin etc.). Hidrografia Deltei cuprinde totodata cordonul litoral corespunzator, zona maritima situata in lungul tarmului, lata de 10-15 km, cu o adancime mai mica de 25 m, influentata de varsarea apelor dulci.

1.d. Grinduri

Constituie una dintre principalele forme de relief ale Deltei. Sunt aluviuni depuse de-a lungul vremii fie de apele fluviului (grinduri fluviale), fie de cele ale marii (grinduri maritime) sau reprezinta fragmente de ses ramase intre ape. Cateva din acestea:

Letea, cel mai reprezentativ grind maritim (20 km lungime, 15 km latime maxima, 17.000 ha, 13 m alt. maxima), triunghi isoscel cu baza catre bratul Sulina. Sol nisipos in dune unde vietuiesc broaste testoase, soparle galbene si verzi, alaturi de peste 1.800 de specii de insecte (unele rare) si o specie de fluture nocturn (Rhyparioides metelkana) unica pe continent.

Caraoman, grind maritim aflat in sudul bratului Sulina, are tot forma unui triunghi isoscel, cu baza in vecinatateea bratului Sf. Gheorghe (18 km lungime, i km latime maxima, 7.000 ha, cca. 7m alt. maxima). Dune cu vegetatie si fauna specifice.

Stipoc, uscat predeltaic inaltat de aluviuni fluviale aproximativ intre localitatea Pardina si sudul grinului Chilia (30 km lungime, 2,5 km latime maxima, 3.500 ha, 3 m. alt. maxima).

Crasnicol, in sudul comunei Sf. Gheorghe, complex mai mult mlastinos de unde uscatul poate apare si dispare peste noapte (18 km lungime, cca 3.500 ha).

1.e. Fauna si flora

Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.

Pasari
Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Pasari - monumente ale naturii
Capitolul cuprinde monumente albe (pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare) si monumente policrome (piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb).

fig. 20 PASARE

Pesti
Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriuzisa.
Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul; prefera apele mai calme caracuda, bibanul, platica, mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare).

Faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii), scrumbiile (Alosa pontica).

Mamifere
Numarul si varietate acestora sunt asigurate de zonele mai inalte ocolite in general de ape. Intalnim vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica.

Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Flora extrem de bogata, se desfasoara pe trei niveluri:

Plante cu frunze plutitoare - nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotes aloides).

fig. 21 NUFAR

Plante riverane si de plaur - stuf (genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), 'Nu ma uita' (Myositis palustris), izma broastei (mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa).

Plante de uscat - salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri.

Pe suprafata de uscat a Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul (impadurit) si specii rare in zonele declarate rezervatii.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.

Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt asemanatoare celor de mai sus.

Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.

2. Rezervatii naturale

Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.

Pe fondull rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:

I.         Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul RocaMerhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari

II.       I. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

III.      Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.

In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).

Conform amintitei legi de protectie, aprobarea oricarei deplasari in zona este de competenta Administratiei REZERVATIEI BIOSFEREI DELTAT DUNARII (RBDD).

3. CAI DE ACCES

tabel 3 cai de acces

3.a. Adrese utile in Tulcea

tabel 4 adrese utile