ARHEOLOGIE ISTORICA

Surse:

The Brewery Manual. Who's Who in British Brewing and Scotch Whisky Distillery, 1983.

Michael Shanks, Christopher Tilley

Anglia: 727 marci de bere, de diferite varietati: bitter, mild, scotch, brown ale, stout

60 lager

Suedia: 3 categorii de bere, pe baza concentratiei de alcool

Clasa I: supermarket

Clasa II: supermarket

Clasa III: systembolaget, 27 tipuri

Metodologie:

1. perioada de investigare: sept. -oct. 1983

2. localitatile: Washington, Anglia

Lund, Suedia

3. sampling: in functie de tipurile de bere vandute

berile importate, excluse

licentele, incluse, pentru ca reclama tinea cont de specificul local

numar egal de beri cercetate; daca exista si sticla, si doza, ultima era preferata

datele englezesti: berile studiate, cumparate din 4 supermarket-uri diferite: 78 marci diferite

datele suedeze: 5 supermarket-uri diferite si 3 systembolaget: 60 marci diferite

in final, achizitionate 60 suedeze, 60 englezesti

Inregistrare - variabile in functie de:

Culoare

Nr. de culori folosite

Background

Litere

Culori foreground

Frecventa si continutul textului

Limbaj folosit

Stilul literei

Orientarea literei

Frecventa/absenta modelelor

Impartirea suprafetei

Concluzii:

• Berile suedeze, mai colorate decat cele britanice
• Englezii: negru, rosu
• Suedezii: alb, albastru
• Culorile asociate cu luxul si statut superior (auriu, argintiu), mai folosite de suedezi
• Englezii folosesc cuvinte-cheie: numele companiei pentru numele berii; referire la depozitare; tipul berii; locul de origine; trecut; traditie
• Suedia: calitatea noilor ingrediente; procentajul de alcool; imagini/text in limbi straine, folosite mai des

• In ambele tari, accent pe masculinitate si trecut:
• Suedia: vikingi, cavaleri
• Anglia: fierari; berari; cavaleri

• Anglia: diferente de culori:
• Beer: rosu, negru, galben
• Lager: verde; albastru; alb; argintiu; auriu
• Textul, folosit mai des pe lager; modele abstracte
• Locul de origine, mai des pe beer; reprezentarile

• Suedia: relatia negativa culori-procent de alcool

Suedia: evolutia politicilor antialcoolism

• Jumatatea secolului al XVIII-lea, bränwin, bautura nationala
• 1776: functionau 200.000 de cazane; fiecare al 7-lea adult avea unul
• 1855: parlamentul a emis o lege referitoare la producerea de branwin; a interzis productia in cazanele mici, cea mai mica cantitate permisa fiind de 300 kannor (780 litri)/zi
• 1869: mai functionau 451 cazane

consecinte:

cresterea rolului marilor distilerii

cresterea profitului statului din impozite pe alcool, ajungandu-se la 1/5 din veniturile totale ale statului

dezvoltarea industriei berii

dezvoltarea capitalismului a dus la dezvoltarea alcoolismului

Anglia: beraria, "ginpalace", ofereau "evadare" din viata cotidiana; consecinta, imbogatirea burgheziei implicata in afaceri cu alcool

Suedia: "privatizarea" consumului de alcool (1855-1900)

Falun: organizarea unei companii burgheze, care controla toate barurile din oras;

Veniturile, donate primariei

Proprietarii companiei, "raspunzatori pentru morala si bunastarea muncitorilor"/comunitatii

Controlul betiei

Metoda, legiferata in 1905

1879, Goteborg, Loja Ordinului Bunilor Templieri

abstinenta totala

prohibirea alcoolului

Sistemul Bratt (dr. Ivan Bratt), aplicat 1919-1955

Dr. de comercializare a alcoolului, companie de stat

Coordoneaza productia; importul

Distributiua bauturilor alcoolice, cu exceptia berii

Desfacerea cu amanuntul, incredintata unor companii dupa sistemul Goteborg/Falun, ce puteau fi infiintate doar in orase cu mai mult de 5000 locuitori

MOTBOK:

Interdictii:

Femei casatorite

Persoane acuzate de betie mai mult de o data in trei ani

Persoane condamnate pentru betie

Persoane din institutii corectionale pentru alcoolici sau cei carora li s-a interzis sa bea

Condamnati pentru vanzarea/fabricarea/ cumpararea ilegala de alcool

Conditii inregistrare:

Nume

Sex

Varsta

Ocupatie

Loc de munca

Parohia

Venitul/capitalul disponibil

Taxele platite (daca au avut restante pe ultimii 3 ani)

Marimea familiei, cu numele, varsta, data nasterii adultilor din familie

Reputatia pentru sobrietate

Maximum ce putea fi cumparat, 4 litri/ luna (3 litri in al II-lea razboi mondial)

Vinul nu era rationalizat, dar era notat in motbok

La inceputul 1920, 20% din barbati, 77% din femei au luat mai putin decat ratia legala

Functionarea sistemului Bratt:

• De regula, motbok nu se primea pana la 25 ani
• Se putea creste ratia in functie de varsta, daca nu facea abateri
• Totul se inregistra
• Se tineau inregistrari la companiile locale; necesara semnatura titularului la primirea ratiei de alcool
• Motbok, deschisa controalelor politiei, functionarilor publici, membrilor comitetelor de temperanta
• In paralel, cetatenii inregistrati la companie
• Orice consumator putea fi controlat

Ex. cel care si-a luat toata ratia la inceputul lunii, apoi cumpara mult vin, era suspect si controlat de politie/comitetele de temperanta

Discriminari:

Sex: femeile, cu posibilitati reduse de a obtine o motbok si primeau ratii mai mici

Clasa sociala: corelarea intre clasa sociala - ratie

Venit/impozit - ratie

Locul de resedinta - discriminarea spatiului rural

Masuri preventive:

1. discutii

2. amenintari cu procesul

3. plasarea sub supraveghere ("ajutor") pentru schimbarea mediului daunator sau a locului de munca

4. internarea la dezalcoolizare

Modalitati de internare:

Internarea in campus-uri in care timpul liber era supravegheat si programat

Cazarea cu particulari "sobri"

Lagare de munca in spatiul rural

Internarea in "institutii totale"

Rezultate: cresterea consumului de alcool in restauante; a fost introdus controlul in restaurante - inregistrari referitoare la timpul din zi, categoria restaurantului, sexul consumatorului, tipul de bautura consumat

• 1919, introdus sistemul celor 3 clase de bere
• 1923, berea clasa a III-a, interzisa pe piata; cumparata doart cu reteta medicala
• legi antialcool: 1913; 1922; 1931; 1938; 1954; cresterea controlului din partea comitetelor de temperanta

1955: "Revolutia din Octombrie" - abolirea sistemului Bratt, pentru ca nu era eficient,

inlocuit cu un sistem de impozitare progresiva a bauturilor alcoolice

accentul pus pe educarea copiilor, strategii de reclama antialcool, consum "sanatos" (vin, bere)

bauturile spirtoase, inca vandute in sistemul de stat

Mentalitati: in Suedia, bauturile spirtoase, asociate cu betia, crima, alcoolismul, moralitate joasa, deviatii psihice

Vinul, bautura a celor culti, cultivati, cu bun gust