Fluxul electric

Fluxul electric, notat de obicei cu , este o marime derivata care a fost introdusa in teoria macroscopica a campului electromagnetic pentru a determina global (relativ la o suprafata ∑ din campul Ω) starea electrica a campului electromagnetic.

Fluxul electric se defineste ca flux al vectorului inductie electrica (v. § 9.1.2), adica:

(1.34) ,

unde D_n este componenta pe directia normalei locale la suprafata ∑ (in punctul P∑ ) a vectorului inductiei electrice , in punctul P, , conform figurii 1.16.

Rezulta ca fluxul electric este o marime scalara, pozitiva sau negativa in functie de sensul ales pentru elementul de arie orientat , deci de sensul versorului normalei locale la suprafata ∑ in punctul P∑ considerat. Sensul lui pentru care fluxul electric rezulta pozitiv se numeste sensul de referinta al fluxului (zis si sensul fluxului).

Conventional, pentru o suprafata deschisa S sensul versorului se asociaza cu un sens ales pe conturul astfel incat valoarea integralei (1.34) sa fie pozitiva. Acest lucru se intampla cand vectorul si versorii si (v. fig. 1.16) formeaza un triedru drept. Pentru o suprafata S inchisa, sensul versorului se alege, pentru toate punctele PS , spre exteriorul suprafetei S

Unitatea de masura SI pentrul fluxul electric este coulomb-ul, cu simbolul C, deoarece ecuatia dimensionala a lui , asa cum rezulta din definitiile (1.34) si (1.65') din paragraful 1.3.1 (v. "Legea fluxului electric"), precum si din unitatea de masura a lui (v. subparagraful "Inductia electrica") este:

. (1.35)

Marimea "flux electric" a fost introdusa ca marime derivata in teoria macroscopica clasica deoarece -in multe situatii- modelarea campului electric si calculul lui (a se vedea, pentru exemplificare, "Teorema lui Coulomb" din paragraful 2.2.2), se face mult mai simplu la nivel global prin utilizarea lui .