TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Taxa pe Valoarea Adaugata este una din cele mai eficiente componente ale politicii fiscale din tarile europene si occidentale. Ca forma de impozitare, TVA-ul a fost adoptata incepand cu 1 ianuarie 1970, de catre tarile Pietei Comune (un concept definit in Tratatul de Fundamentare a Uniunii Europene 1986 si aplicat in practica - aceasta piata cuprinde teritoriul Statelor Membre ale Comunitatii).

TVA a fost conceput pentru evitarea impozitarii in cascada pe cifra de afaceri sau a circulatiei marfurilor (o anomalie fiscala a impozitarii repetate - impozit la impozit). Prin impozitarea in cascada, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel sa se calculeze impozitul aferent unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior. Astfel trecerea la TVA a presupus suprimarea taxelor asupra productiilor si tranzactiilor, a taxelor unice si asupra prestatiilor, a taxelor si reasezarea lor in sub forma taxei pe valoarea adaugata. In acest fel s-a realizat un sistem fiscal simplificat, cuprinzand numai taxa pe valoarea adaugata ca tip de impozit.

Reforma impunerii indirecte a facilitat modernizarea intreprinderilor, eliminand dubla impozitare a echipamentului de investitii si de asemenea a permis o mai buna functionare a comertului international: usurinta calculului restituirilor de taxe platite asupra produselor exportate; aplicarea taxei la produsele importate s-a putut efectua fara dificultate; reducerea sau eliminarea fraudelor rezultate din efectuarea vanzarilor fara facturi.

In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata. Aceasta inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu TVA constituie o conditie pentru aderarea la Uniunea Europeana.

Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei pe valoarea adaugata a fost amanata pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finantelor elaborand norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, operatiunile impozabile, baza de calcul, platitorii, obligatiile si drepturile acestora.

Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.

Valoarea adaugata este egala cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic sau diferenta rezultata scazand din valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate valoarea bunurilor achizitionate si a serviciilor receptionate, intr-o perioada de timp, de regula lunar.
Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate in functie de anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge.
Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca urmare, taxa perceputa in final este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final.
Se respecta, de asemenea, si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea adaugata fiind perceputa fractionat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de valoarea adugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs. Cuantumul taxei pe valoare adaugata se stabileste in ultima faza prin care produsul circula da la aparitia sa pana in momentul trecerii la consumatorul final. Perceperea taxei are loc fragmentat, in fiecare faza a circuitului economic, corespunzator cu valoarea care i se adauga in fiecare faza a circuitului.

Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare. Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent daca provin de la producatori interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in tara (o data cu inregistrarea declaratiei vamale de import).

Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
Conceperea si functionalitatea T.V.A. a avut in vedere si limitarea evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic.Astfel, agentii economici care cumpara produse sau bunuri sunt interesati sa verifice daca furnizorul acestora a calculat corect partea de taxa care ii revenea.

De a lungul timpului TVA a fost reglementata de multe acte normative, precum decizii, decrete, ordine ale ministrilor, hotarari, ordonante, legi, dar astazi materia isi gaseste reglementarea in Codul Fiscal inca din 2004, cand s-au abrogat restul reglementarilor privitoare la TVA.

Taxa pe valoarea adaugata este o taxa care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv productia, serviciile si distributia pana la vanzarile catre consumatorii finali, inclusiv.

Din punct de vedere al bugetului de stat taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii. Este o taxa unica ce se percepe in mod fractionat corespunzator valorii adaugate la fiecare stadiu al circuitului economic.

Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.

Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice ce cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate

Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile.

Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa conform Art. 141 din codul fiscal de la capitolul Operatiuni scutite de taxa.

Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:

a) telecomunicatii;

b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura;

c) transport de bunuri si de persoane;

d) servicii prestate in porturi si aeroporturi;

e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;

f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;

g) depozitarea;

h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;

i) activitatile agentiilor de calatorie;

j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare;

k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune.

OPERATII SUPUSE TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

Operatiile supuse taxei pe valoarea adaugata se impart in doua mari categorii :

operatii care au ca efect transferul proprietatii bunurilor indiferent cum se face aceasta : vanzare, schimb de bunuri, aport la capitalul social al unei societati comerciale si in unele cazuri chiar predarea cu titlu gratuit.

b) operatii constand in prestarea de servicii

Tinand seama de natura si provenienta bunurilor operatiile supuse taxe pe valoarea adaugata se impart potrivit legii in :

a)     livrari de bunuri mobile;

b)     transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici precum si intre acestia si institutii sau persoane fizice;

c)     prestari servicii;

d)     importul de bunuri si servicii;

LIVRARI DE BUNURI MOBILE

Livrarile de bunuri mobile cuprind toate operatiile prin care se realizeaza dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile corporale indiferent de forma prin care acest transfer de proprietate se realizeaza.

Cazuri speciale de transfer de proprietate ce intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata potrivit legii sunt :

a)     Schimburi de bunuri - Fiecare agent economic se considera ca a facut o livrare de bun si este obligat la plata taxei pe valoarea adaugata chiar daca transferul proprietatii bunurilor nu s-a facut contra plata, in lei.

b)     Inchirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau la o anumita data.

c)     Preluarea de catre un agent economic a unor bunuri cumparate sau fabricate de acesta in vederea folosirii lor sub orice forma in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau,

d)     juridice in mod gratuit, cu unele exceptii prevazute de lege. Exceptiile se refera la bunurile donate in scopuri umanitare si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale, sportive, sau de protocol, reclama si publicitate in limita plafoanelor valorice stabilite in baza legii bugetare.

TRANSFERUL BUNURILOR IMOBILIARE

Intra in sfera taxei pe valoarea adagata operatiile privind transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici precum si intre acestia si institutii sau persoane fizice.

In categoria bunurilor imobiliare in sensul taxei pe valoarea adaugata se cuprind :

a)        Toate constructiile imobiliare prin natura lor cum sunt locuintele, vilele, constructiile industriale, comerciale, agricole.

b)        Terenuri pentru constructii si cele situate in intravilan inclusiv cele aferente localitatilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate constructiile

c)        Bunurile de natura imobiliara care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate

sau fara a antrena deteriorarea imobilelor ca de ex. : conducte, butoaie mari introduse in crame, cazane montate in subsoluri tehnice, etc.

Fiecare operatie de transfer al dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil se impoziteaza distinct chiar si atunci cand transferul se face prin intermediul mai multor tranzactii.

PRESTARI SERVICII

Prin prestarea de servicii se intelege orice activitate rezultata dintr-un contract sau conventie pe care o persoana se obliga sa efectueze o operatiune in scopul obtinerii de profit si care nu are ca obiect livrari de bunuri.

Principalele activitati sunt :

a) Lucrari de constructii montaj - Intra in categoria prestarilor de servicii numai activitatea desfasurata pentru construirea obiectivului fara ca bunul rezultat sa devina proprietatea agentului economic care l-a realizat. Daca agentul economic construieste in vederea vanzarii, activitatea respectiva intra in categoria transferului proprietatii imobiliare.

b) Inchirierea de bunuri mobile si imobile - daca in contractul de inchiriere se prevede clauza trecerii dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.

c)  Reparatiile de orice natura - daca intr-o unitate de reparatii se realizeaza si bunuri noi sau reconditionate in vederea vanzarii,aceasta activitate este considerata de livrare de bunuri.

d) Bunuri realizate cu materialul clientului - in cazul cand se incaseaza numai contravaloarea activitatii de confectionare operatia se incandreaza la prestari servicii.

IMPORTUL DE BUNURI SI SERVICII

Operatiile realizate cu bunuri sau servicii din import sunt similare celor realizate in tara.Criteriile in functie de care se acorda scutiri de la plata taxei pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si prestari de servicii din tara sunt reglementate prin art. 6 A din ordonanta : "Scutirea de taxa pe valoarea adaugata la unele bunuri si servicii realizate in tara se aplica si la bunurile si serviciile similare din import, ca de ex. : carne, lapte praf, ulei, soia, unt, medicamente.

Operatiile privind livrari de bunuri si prestari de servicii din tara sunt supuse taxei pe valoarea adaugata cu exceptiile prevazute de lege,daca sunt realizate de persoane fizice si juridice inregistrate ca agenti economici sau autorizate sa desfasoare o activitate economica pe baza liberei initiative.

Vanzarile de bunuri mobile sau imobile efectuate de persoane fizice neinregistrarte in calitate de proprietar nu sunt supuse T.V.A.-ului.

Exemple :

- vanzarea autoturismului, a locuintei si a altor bunuri personale.

- vanzarea produselor agricole din gospodaria individuala.

- munca prestata in baza unui contract sau a unei conventii.

Importurile de bunuri si servicii sunt supuse taxei pe valoarea adaugata cu exceptiile prevazute de lege, indiferent de forma de organizare a importatorului, persoana juridica sau persoana fizica inregistrata sau nu ca agent economic. O persoana fizica sau juridica plateste taxa pe valoarea adaugata pentru toate importurile la care plateste si taxa vamala indiferent daca bunurile au fost introduse in tara pentru productie, investitie, comercializare sau in scop personal.

Bunurile introduse in tara de persoane fizice neinregistrate ca agenti economici scutite de taxa vamala sunt scutite si de taxa pe valoarea adaugata.

Exemple de importuri supuse T.V.A.-lui :

- un producator de incaltaminte importa piei supuse taxei vamale;

- o societate comerciala importa masline in vederea comercializariiplatind taxa vamala ;

- o persoana fizica introduce in tara bunuri din import pentru care plateste taxe vamale;

- un producator de metale neferoase importa minereu de cupru care este exceptat de taxa vamala, nu insa si de taxa pe valoarea adaugata;

- o societate cu capital strain aduce in tara materii prime,materiale si subansamble scutite de taxe vamale dar nu sunt scutite si de T.V.A.

REGULILE SI COTELE TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

Principala regula, in functie de care se stabileste daca o operatie este supusa taxei pe valoarea adaugata sau nu, o constituie destinatia produselor livrate sau a serviciilor prestate. Potrivit acestui principiu bunurile si serviciile sunt supuse taxei in tara in care se consuma, sau in aceea in care se produc, astfel ca :

- bunurile si serviciile din tara sau din import sunt supuse T.V.A. daca sunt destinate beneficiarilor din Romania.

- bunurile si prestarile de servicii exportate nu suporta taxa pe valoarea adaugata.

In noul cod fiscal sunt specificate si reguli cu privire la achizitiile intracomunitare de bunuri unde legiuitorul stabileste sistemul de plata al TVA prin atribuirea unui cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil atribuit de autoritatile competente din statul membru cu care agentul economic efectueaza operatiuni comerciale.

Operatiile care intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se impart in 3 categorii :

- operatii supuse taxei pe valoarea adaugata la care se aplica o cota de 19%.

- operatii supuse taxei de valoare adaugata la care se aplica o cota redusa de 9% (vanzarea de carti, medicamente s.a.m.d.)

- operatii de export si asimilate exportului care sunt supuse cotei 0.

- operatii scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Impozitul pe circulatia marfurilor care se datora bugetului de stat intr-un termen stabilit in functie de data incasarii facturilor emise, taxa pe valoarea adaugata se datoreaza bugetului de stat intr-un termen stabilit in functie de data livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor.

In situatia introducerii taxei pe valoarea adaugata de la toate livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate incepand cu aceasta data se supun taxei indiferent de data incheierii contractelor, a executarii produselor sau prestarii serviciilor.

Acelasi regim se aplica si daca de exemplu de la se reduce sau se majoreaza cota taxei pe valoarea adaugata.

Taxa datorata bugetului de stat a T.V.A.-ului se determina de regula lunar pentru toate livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in cursul unei luni calendaristice. Pentru livrarile de bunuri cu decontari succesive se definitiveaza la finele lunii cantitatile efectiv livrate, se emite de catre furnizor factura, cu data ultimei zile din luna in care s-a facut livrarea si se regularizeaza decontarea prin restituirea eventualelor sume achitate in plus sau prin incasarea diferentei in minus.

De la acest principiu sunt si derogari privind taxa pe valoarea adaugata rezultate din:

a)         Vanzari de bunuri sau prestari de servicii cu plata in rate reglementate prin contractele incheiate cu beneficiarii. In astfel de situatii desi factura se intocmeste pentru valoarea integrata a bunului sau serviciului, taxa este exigibila numai pentru suma prevazuta a fi incasata in luna pentru care se intocmeste decontul.

b)         Prestari servicii inclusiv lucrari imobiliare conditionate de plata unor avansuri sau a unor deconturi succesive.

c)          Emiterea unei facturi sau unui alt document legal care determina exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata chiar daca bunul sau serviciul executat nu a fost livrat sau predat clientului.

d)         Importul de bunuri si servicii.

Pentru bunuri, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata ia nastere la data inregistrarii declaratiei vamale iar pentru serviciile din import la data receptiei de catre beneficiar. Rezulta ca importatorul este obligat sa plateasca taxa pe valoarea adaugata inainte ca bunurile sa fie utilizate sau comercializate.

BAZA DE IMPOZITARE

Baza de impozitare este constituita din contravaloarea in lei a bunurilor livrate si serviciilor prestate asupra careia aplicandu-se cota de 19% se obtine suma reprezentand taxa pe valoarea adaugata.

T.V.A. nu se include in preturile si tarifele negociate intre agentii economici si deci nu este cuprinsa in baza de impozitare, fiind inclusa distinct in factura.

Toate livrarile de bunuri si prestari de servicii catre populatie, comertul cu amanunutul, consignatii, unitati de alimentatie publica preturile cuprind si taxa pe valoarea adaugata.

Formula T.V.A.-ului este : .

O problema deosebita o constituie stabilirea bazei de impozitare pentru bunurile si serviciile din import, care potrivit normelor legale este formata de valoarea in vama, determinata potrivit legii, alte taxe si accizele datorate.

Valoarea in vama trebuie sa rezulte din facturi sau din alte documente emise de exportator, care se depun la organele vamale.

Atat la produsele din tara cat si la cele din import, pentru care potrivit unor reglementari legale se datoreaza alte taxe si accize,baza de impozitare pentru T.V.A. cuprinde aceste taxe si accize.

Nu se includ in baza de impozitare sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia.

Aceste sume se includ in factura sau alt document emis de furnizor separat de suma reprezentand contravaloarea bunurilor sau serviciilor si taxei aferente acestora.

OBLIGATIILE PRIVIND INREGISTRAREA LA ORGANELE FISCALE

Persoanele fizice si juridice ce realizeaza livrari de bunuri sau prestari servicii ce se incadreaza in sfera de aplicare a T.V.A.-ului sunt obligate sa depuna la organul fiscal o declaratie de inregistrare ca platitor de T.V.A.

Declaratia de inregistrare se face prin completarea formularului anexa la Hotararea Guvernului nr. 349/1992 care se depune la organul fiscal pe raza caruia isi desfasoara activitatea astfel :

- in termen de 15 zile de la data eliberarii autorizatiei de functionare

Agentilor economici care au inregistrat o cifra de afaceri anuala de peste 10 milioane lei li se comunica un cod fiscal (cu atribut fiscal RO in fata) si este luat in evidenta ca platitor de T.V.A.

- pana la finele lunii urmatoare celei care a realizat depasirea plafonului de 10 milioane lei venit total anual.

Agentii economici care au declarat o cifra de afaceri sub 10 milioane de lei vor ramane in atentia organelor fiscale astfel cand au depasit plafonul sa fie inregistrati ca platitori de T.V.A.

In caz de incetare a activitatii agentii economici sunt obligati sa solicite in termen de 15 zile de la data actului legal in care se consemneaza situatia respectiva,scoaterea din evidenta ca platitori de T.V.A.

T.V.A. DATORAT BUGETULUI DE STAT

Termenele de plata a T.V.A. datorata bugetului de stat sunt diferentiate in functie de natura operatiilor impozabile realizate, astfel :

a)       Pana la 25 a lunii urmatoare se achita T.V.A. datorat pe luna precedenta.

b)      Concomitent cu plata taxelor vamale pentru bunurile din import indiferent de calitatea importatorului.

c)O data cu indeplinirea formalitatilor de vamuire pentru bunurile din import care sunt exceptate sau scutite de taxe vamale dar care sunt supuse T.V.A.-ului.

d)      Concomitent cu plata furnizorilor sau prestatorilor externi pentru bunurile si serviciile din import.

e)      Concomitent cu cererea inaintata organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor de T.V.A. adaugata in caz de incetarea activitatii.

Plata se poate face :

in numerar

cand incasarea se face prin agenti fiscali sau vamali.

direct la casieria trezoreriei sau organului vamal

prin cec cu limita de suma care se prezinta organului fiscal la care s-a inregistrat ca platitor

prin dispozitie de plata depusa la banca unde agentul economic are cont deschis.

Organele fiscale sunt cele care controleaza modul cum se respecta prevederile normelor legale,de a calcula majorari de intarziere pentru plati restante si de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contraventie.

Agentii economici care realizeaza operatiuni impozabile au obligatia asigurarii conditiilor necesare pentru emitere documentelor,prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul T.V.A.-ului iar cei care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul,activitati hoteliere, prestari servicii catre populatie au obligatia instalarii aparatelor de marcat care sa corespunda cerintelor privind aplicarea taxei pe valoarea adaugata.

Agentii economici vor asigura pregatirea adecvata a personalului propriu si dotarea cu aparatura tehnica necesara realizarii in conditii optime a lucrarilor prevazute de normele legale in domeniul taxei pe valoarea adaugata.

OPERATIUNILE SCUTITE DE TVA

Aceste operatiuni sunt scutite de TVA pt ca sunt operatiuni de interes general si sunt enumerate la Art. 141 din Codul fiscal precum:

a) spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;

b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni dentari;

c) prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical, conform prevederilor legale aplicabile in materie;

d) transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens;

e) livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana;

f) activitatea de invatamant prevazuta in Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate;

g) livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele organizate pe langa institutiile publice si entitatile autorizate prevazute la lit. f), in folosul exclusiv al persoanelor direct implicate in activitatile scutite conform lit. f);

h) meditatiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar, preuniversitar si universitar;

i) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

j) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

k) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

l) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

m) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor;

n) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) si i)-m), cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

o) activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de natura comerciala;

p) serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora;

q) prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale.

(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:

a) prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare:

1. acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditului de catre persoana care il acorda;

2. acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul;

3. orice operatiune, inclusiv negocierea, legata de depozite financiare si conturi curente, plati, transferuri, debite, cecuri si alte efecte de comert, cu exceptia recuperarii de creante si operatiunilor de factoring:

4. emiterea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala sau valuta ca mijloc de plata, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;

5. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni, cu exceptia administrarii si depozitarii, cu actiuni, titluri de participare, titluri de creante, obligatiuni si alte valori mobiliare, cu exceptia operatiunilor legate de documentele care atesta titlul de proprietate asupra bunurilor;

6. gestionarea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a creantelor, efectuata de orice entitati constituite in acest scop;

b) operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni;

c) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;

d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de timbre fiscale si alte timbre similare;

e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:

1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;

3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;

4. inchirierea seifurilor;

f) livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil, daca este efectuata de o persoana impozabila care si-a exercitat ori ar fi avut dreptul sa-si exercite dreptul de deducere total sau partial a taxei pentru achizitia, transformarea sau construirea unui astfel de imobil. In sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:

1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;

2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;

3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;

4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;

g) livrarile de bunuri care au fost afectate unei activitati scutite, in temeiul prezentului articol, daca taxa aferenta bunurilor respective nu a fost dedusa, precum si livrarile de bunuri a caror achizitie a facut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (5) lit. a) si b).

(3) Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor prevazute la alin. (2) lit. e) si f), in conditiile stabilite prin norme.

La urmatorul articol sunt enumerate si bunurile si serviciile scutite de TVA pentru importul de bunuri si achizitii comunitare si scutiri speciale legate de traficul international de bunuri.

Codul Fiscal reglementeaza si reguli, conditii si modalitati de deducere a TVA la art.145 si urmatoarele.

Datorita faptului TVA este de larga si diversa aplicabilitate s-a nascut si o terminologie in functie de tipul de TVA, precum:

Taxa pe valoarea adaugata colectata este taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii.
Taxa pe valoarea adaugata deductibila este taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor de bunuri sau receptionarii de servicii.
Taxa pe valoarea adaugata de dedus este taxa pe valoarea adaugata deductibila, care poate fi dedusa din taxa pe valoarea adaugata colectata, ca urmare a aplicarii proratei de deducere la taxa pe valoarea adaugata deductibila.
Taxa pe valoarea adaugata de plata reprezinta diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata de dedus (sau deductibila daca prorata este 100%). Daca aceasta diferenta este negativa, vorbim despre taxa pe valoarea adaugata de recuperat.

Bibliografie

Dan Drosu Saguna- Tratat de drept financiar si fiscal- Ed. All Beck 2001

Codul Fiscal in vigoare de la 01.012007

Internet- www.anaf.ro