Preturi si concurenta - test grila

1. Se spune ca o piata este in concurenta monopolistica daca ea contine un numar de vanzatori ale caror produse nu sunt diferentiate.

ANS:   F

2. Conceptul de baza ce defineste concurenta monopolista este cel de "diferentiere a produselor".

ANS:   T

3. Concurenta monopolista apare ca o notiune intermediara intre concurenta perfecta si monopol.

ANS:   T

4. Concurenta monopolista apare ca o notiune intermediara intre concurenta perfecta si oligopol.

ANS:   F

5. O caracteristica fundamentala a structurilor economice de tip oligopol o reprezinta interdependenta actiunilor firmelor prezente pe piata.

ANS:   T

6. Orice factor care impiedica intrarea unei noi firme pe o piata, oprind-o sa concureze pe picior de egalitate cu firmele deja existente pe piata respectiva nu reprezinta o bariera la intrarea in ramura.

ANS:   F

7. Un exemplu de bariere la intrarea pe piata este reprezentat de patente si drepturi de autor.

ANS:   T

8. Pe piata cu concurenta monopolistica, ideea fundamentala introdusa de economistul nord-american Edward Chamberlin este aceea ca pe numeroasele piete firmele vad produse ce sunt substituibile fara sa fie perfect omogene.

ANS:   T

9. Concurenta, in economia de piata este forma principala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici bazate pe anumite interese si posibilitati de manifestare a autonomiei decizionale.

ANS:   T

10. Concurenta in deplinatatea sa exista atunci cand si acolo unde pretul se formeaza liber, agentii cererii si ofertei sunt numerosi, iar libertatea lor este aparata si garantata de un sistem democratic.

ANS:   T

11. Cand concurenta se desfasoara cu respectarea regulilor si mijloacelor considerate corecte si recunoscute ca atare prin reglementari in viguare in fiecare tara, aceasta este neloiala.

ANS:   F

12. Cand concurenta se defasoara cu mijloace si prin actiuni contrare uzantelor comerciale legale, concurenta este loiala.

ANS:   F

13. Institutiile abilitate in Romania sa administreze si sa puna in aplicare prevederile care reglementeaza protectia consumatorilor economici sunt : Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei.

ANS:   T

14. Consiliul Concurentei este creat ca autoritate administrativa autonoma si dispune de puterea proprie pentru a sanctiona.

ANS:   T

15. Consiliul Concurentei este format din urmatorii membri : un presedinte, doi vicepresedinti si cinci consilieri concurentiali.

ANS:   F

16. Consiliul Concurentei este format din sapte membri : un presedinte, doi vicepresedinti si patru consilieri concurentiali.

ANS:   T

17. Pretul reprezinta cantitatea de moneda pe care cumparatorul este dispus si o poate oferi producatorului (vanzatorului) in schimbul bunului pe care acesta il prezinta pe piata.

ANS:   T

18. Pretul se formeaza in mod liber, prin negociere si consens, tinzand catre un pret de echilibru, determinat de evolutia raportului dintre cerere si oferta, in conditiile concurentei.

ANS:   T

19. Preturile libere sunt preturi formate prin negocieri si stabilite prin contracte incheiate intre agentii economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzare, sau pentru care se face publicitate in scopul vanzarii.

ANS:   T

20. Jocul liber al pretului este determinat de doi factori:

- raportul dintre cerere si oferta

- concurenta.

ANS:   T

21. Cand cererea este mai mare decat oferta, se manifesta mai puternic concurenta intre cumparatori, obtinandu-se o crestere a pretului.

ANS:   T

22. Cand cererea este mai mare decat oferta, se manifesta mai puternic concurenta intre producatori, obtinandu-se o crestere a pretului.

ANS:   F

23. Cand cererea este mai mare decat oferta, se manifesta mai puternic concurenta intre cumparatori, obtinandu-se o scadere a pretului.

ANS:   F

24. Cand cererea este mai mica decat oferta se manifesta mai puternic concurenta intre producatori, ceea ce conduce la scaderea preturilor.

ANS:   T

25. Cand cererea este mai mica decat oferta se manifesta mai puternic concurenta intre consumatori, ceea ce conduce la scaderea preturilor.

ANS:   F

26. Cand cererea este mai mica decat oferta se manifesta mai puternic concurenta intre producatori, ceea ce conduce la cresterea preturilor.

ANS:   F

27. Piata reprezinta ansamblul mijloacelor si operatiunilor de comunicare si de confruntare a vanzatorului cu cumparatorii, prin care acestia se informeaza mutual de ceea ce pot produce pentru vanzare, respectiv de ceea ce au nevoie sa cumpere si de pretul pe care urmeaza sa-l ceara sau sa-l propuna in vederea incheierii contractelor si derularii tranzactiilor.

ANS:   T

28. In cadrul economiei de piata de intalnesc preturile fixe.

ANS:   F

29. In cadrul economiei de piata se intalnesc preturile libere.

ANS:   T

30. Concurenta dusa la absurd poate deveni si periculoasa pentru vanzatori si cumparatori degenerand in infractiuni precum:

- alegerea preferentiala a clientilor

- atragerea unor intermediari pentru vanzare

- reclama falsa

ANS:   T

31. Cererea poate fi: individuala, totala si libera.

ANS:   F

32. Cererea poate fi: individuala, totala si de piata.

ANS:   T

33. Legea generala a cererii exprima raporturile esentiale ce apar pe o piata libera intre modifiarile pretului bunului oferit si schimbarea marimii cantitatii cerute din acel bun. Aceasta inseamna ca atunci cand pretul creste are loc contractia cererii si invers cand pretul scade cererea creste.

ANS:   T

34. Cantitatea ceruta este cantitatea de bunuri pe care cumparatorii sunt dispusi si capabili sa si-o procure la un moment dat, la un anumit pret al pietei in conditiile in care ceilalti factori sunt constanti.

ANS:   T

35. Legea cererii reprezinta relatia conform careia cantitatea ceruta dintr-o anumita marfa este invers proportionala cu pretul marfii respective.

ANS:   T

36. Modificarea cererii reprezinta schimbarea relatiei dintre pretul produsului si cantitatea ceruta, ca urmare a modificarii uneia sau a mai multor dintre determinanti.

ANS:   T

37. Cererea exprima relatia intre cantitatea dintr-o marfa, cantitativ omogena, dorita de consumatori, pe care acesta este dispus sa o achizitioneze intr-un interval de timp si la pretul existent.

ANS:   T

38. Oferta reprezinta o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o grupa de bunuri pe care un vanzator este dispus sa o cedeze contra plata, intr-o perioada determinata de timp, la nivelul pretului existent.

ANS:   T

39. Legea generala a ofertei reprezinta o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o grupa de bunuri pe care un vanzator este dispus sa o cedeze contra plata, intr-o perioada determinata de timp, la nivelul pretului existent.

ANS:   F

40. Legea generala a ofertei exprima aceea situatie rationala in care la un anumit nivel al pretului se ofera o anumita cantitate de bunuri.

ANS:   T

41. Cantitatea oferita este cantitatea pe care ofertantii sunt dispusi si capabili sa o ofere la un moment dat, la un anumit pret al pietei, in conditiile in care ceilalti factori sunt constanti.

ANS:   T

42. Modificarea ofertei reprezinta relatia dintre preturile produselor si cantitatile oferite, ca urmare a modificarii unuia sau a mai multor determinanti ai ofertei.

ANS:   T

43. Oferta creste atunci cand sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al produsului cantitatea oferita creste.

ANS:   T

44. Oferta creste atunci cand sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al produsului cantitatea oferita scade.

ANS:   F

45. Oferta scade, atunci cand, sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al produsului, cantitatea oferita scade.

ANS:   T

46. Oferta scade, atunci cand, sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al produsului, cantitatea oferita creste.

ANS:   F

47. Costul real este stabilit pe baza informatiilor din contabilitatea de gestiune si este un cost efectiv inregistrat pentru un anumit produs.

ANS:   T

48. Costul direct este compus din cheltuieli variabile si fixe generate de desfasurarea activitatii si care se repartizeaza asupra prodeselor pe baza unor chei de repartitie.

ANS:   F

49. Costul fix: nivelul total nu se modifica, pe termen scurt, in raport cu modificarea volumului productiei, iar nivelul unitar este in relatie invers proportionala cu volumul productiei.

ANS:   T

50. Costul variabil : nivelul total se modifica in acelasi sens cu modificarea volumului prodectiei, nivelul unitar este relativ constant.

ANS:   T

51. Stabilirea pretului pe baza costului complet se face dupa relatia:

pret= cost complet+ profit unitar

ANS:   T

52. Stabilirea pretului pe baza costului complet se face dupa relatia:

pret= cost complet+ contributie(aport)

ANS:   F

53. Stabilirea pretului pe baza costului partial se face dupa relatia:

pret= cost partial + contributie(aport)

ANS:   T

54. Stabilirea pretului pe baza costului partial se face dupa relatia:

pret= cost partial + profit unitar

ANS:   F

55. Firma marginala este firma al carui cost unitar este egal cu pretul. In aceasta situatie firma nu inregistreaza nici profit nici pierdere.

ANS:   T

56. Costul total inglobeaza toate cheltuielile de productie.

ANS:   T

57. Ciclul de viata al unui produs este determinat de tendinta de uzura morala a produselor existente pe piata, exprimata prin parametrii tehnici devansati de catre cei ai noilor produse lansate.

ANS:   T

58. Ajutorul de stat nu poate denatura concurenta corecta si efectiva intre companiile din statele membre si nu poate afecta economia, motiv pentru care Comisia Europeana nu il monitorizeaza.

ANS:   F

59. Ajutorul de stat poate denatura concurenta corecta si efectiva intre companiile din statele membre si poate afecta economia, motiv pentru care Comisia Europeana il monitorizeaza.

ANS:   T

60. Miscarea bunurilor economice si a banilor de la un grup de agenti la altul, in decursul unei perioade determinate, constituie fluxul economic.

ANS:   T

61. Caracteristica principala a bunurilor economice este raritatea.

ANS:   T

62. Legea concurentei are ca scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.

ANS:   T

63. Nu este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii economice ori prejudicierea consumatorilor.

ANS:   F

64. Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurentei este de 5 ani, acestia putand fi reinvestiti, cel mult, inca o data.

ANS:   T

65. Concurenta neloiala reprezinta orice act/fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea comerciala/industriala.

ANS:   T

66. Practicile anticoncurentiale sunt acte sau fapte incriminate de Legea concurentei datorita efectelor negative asupra concurentei si a mediului concurential

ANS:   T

67. Taxa antidumping este o masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul practicarii dumpingului la import.

ANS:   T

68. Cheltuielile fixe (constante) au indice de variabilitate.

ANS:   F

69. Taxa compensatorie reprezinta o masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul prezentei subventiei la import.

ANS:   T

70. Taxa compensatorie reprezinta o masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul practicarii dumpingului la import.

ANS:   F

71. In functie de tipul de economie se pot intalni urmatoarele categorii de preturi: preturi libere, preturi reglementate si preturi fixe.

ANS:   T

72. Cele doua segmente importante ale pietei adica cererea si oferta se refera la circulatia bunurilor economice care implica tranzactii intre intreprinderi si manifestarea activa pe piata a consumaorilor.

ANS:   T

73. Pretul de concurenta trebuie sa fie un cost acoperitor al costului.

ANS:   T

74. Cererea individuala rezulta din optiunea consumatorului si din reactiile lui fata de variatiile venitului pe care-l poate aloca pentru achizitionarea unui bun, ca si fata de modificarile pretului acelui bun.

ANS:   T

75. Preturile libere se stabilesc de catre Guvern sau organe imputernicite de acesta, care au atributii de autoritati de reglementare.

ANS:   F

76. Elasticitatea cererii masoara variatia cererii la variatia venitului sau la variatia pretului unui bun considerat sau la variatia pretului unui alt bun.

ANS:   T

77. Elasticitatea cererii in functie de venit ca indicator, este raportul dintre variatia relativa a cantitatii consumate ale bunului i si variatia relativa a pretului bunului considerat.

ANS:   F

78. In functie de marimea elasticitatii cererii in raport cu venitul, bunurile se grupeaza in: bunuri normale, bunuri inferioare, bunuri superioare, bunuri al caror consum creste relativ mai repede decat venitul.

ANS:   F

79. In functie de marimea elasticitatii cererii in raport cu venitul, bunurile se grupeaza in: bunuri normale, bunuri inferioare, bunuri superioare, bunuri al caror consum creste proportional cu venitul.

ANS:   T

80. Legea concurentei are ca scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.

ANS:   T

M C

1. Dintre elementele enumerate, unul nu contribuie la definirea pietei:

ANS:   A

2. Apelarea de catre consumatori la valoarea estimativa (aproximativa) a bunurilor in functie de insusirile acestora de a satisface nevoile de consum, de calitatea, raritatea si dificultatile de procurare a lor de catre consumator reprezinta o abordare a pretului conform:

ANS:   E

3. In economia de piata concurenta are un rol multiplu. Unul din rolurile enumerate nu apartine concurentei:

ANS:   C

4. Poate fi considerat produs nou:

ANS:   B

5. Tarifele ca gen specific de pret se practica pentru:

ANS:   E

6. Cand cererea este mai mare decat oferta pe piata pretul tinde:

ANS:   E

7. Cand cererea tinde sa fie mai mica decat oferta, asistam la:

ANS:   C

8. Divizarea pietei in ampla si restransa se face dupa:

ANS:   A

9. Revenirea la o noua stare de echilibru cand cererea creste si oferta este fixa se realizeaza prin:

ANS:   E

10. In determinarea pretului unui produs de export nu trebuie sa se tina seama de:

ANS:   D

11. Daca indicele de variabilitate este de 1,5, iar productia se majoreaza in intervalul T₀ - T₁ cu 30%, cu cate procente se vor modifica in acest interval de timp costurile variabile:

ANS:   A

12. Divizarea pietei in piata locala, piata regionala si piata mondiala se face dupa:

ANS:   D

13. Printre factorii care fac sa existe mai multe tipuri de concurenta se numara si:

ANS:   B

14. Bunurile, in general, se clasifica dupa mai multe criterii:

1)   dupa forma de existenta;

2)   dupa modul cum circula;

3)   dupa destinatie;

4)   dupa provenienta;

5)   dupa modul de repartizare

6)   pe articole de calculatie

ANS:   A

15. Dintre urmatoarele enunturi selectati trasaturile economiei de piata:

1)   majoritatea preturilor se formeaza in mod liber pe baza mecanismelor pietei;

2)   piata concurentiala este cea care regleaza activitatea economica;

3)   limitarea sau controlul productiei, disttibutiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor

4)   pluralismul formelor de proprietate , egale in fata legii, in cadrul carora ponderea principala o detine proprietatea privata;

5)   impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe criteriul territorial;

6)   statul democrat, de drept vegheaza la respectarea regulilor de functionare a pietei, ca si asupra institutilor juridice si economice.

ANS:   D

16. Consilul Concurentei adopta reglementari privind:

1)   regimul dispenselor;

2)   personalul de investigatie, ancheta si control;

3)   constatarea si aplicarea sanctiunilor prevazute de legea finantelor publice

4)   autorizarea concentrarilor economice

5)   regimul disciplinar al personalului

ANS:   B

17. Piata este definita prin urmatoarele elemente:

1)   spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si vanzatorii;

2)   locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatoilor cu dorintele vanzatorilor;

3)   un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc

4)   totalitatea relatilor de vanzare in legatura cu spatial economic in care au loc: cerere, oferta, concurenta , pret;

5)   locul de manifestare a concurentei

ANS:   D

18. Bunurile sunt marfare si nonmarfare dupa:

ANS:   C

19. Principalele functii ale pretului sunt:

1)   principala sursa de informatii pentru agentii economici asupra ofertei si a cererii, asupra comportamentului vanzatorilor si cumparatorilor, asupra caracteristicilor si evolutiei pietei unui bun;

2)   decide eficienta sau neeficienta anumitor activitati;

3)   este un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate;

4)   stimuleaza si incita intreprinzatorii sa se angajeze in afaceri;

5)   monitorizarea tuturor tranzactilor economice neviabile

ANS:   C

20. In afara factorului pret, asupra cererii mai actioneaza si alti factori:

1)   modificarea pretului altor bunuri;

2)   preferintele consumatorilor;

3)   taxele si subsidiile;

4)   evenimentele social politice

5)   marimea veniturilor banesti ale consumatorilor;

6)   numarul de cumparatori

ANS:   C

21. La acelasi nivel al pretului, cantitatile oferite sunt influentate si de alti factori:

1)   nivelul si dinamica costului de productie;

2)   evenimentele social politice;

3)   previziunile privind evolutia preturilor;

4)   taxele si subsidiile;

5)   preferintele consumatorilor;

6)   numarul de cumparatori

ANS:   D

22. Dintre urmatoarele insusiri doar una apartine cheltuielilor indirecte:

ANS:   B

23. In cazul in care indicele de variabilitate este intotdeauna supraunitar avem de-a face cu:

ANS:   A

24. In lupta impotriva inflatiei se pot folosi urmatoarele strategii:

1)   blocajul preturilor

2)   blocajul monedei

3)   blocajul cheltuielilor publice

4)   blocajul pietei

5)   blocajul veniturilor si cheltuiellor

ANS:   B

25. Producatorul pentru a stabilii pretul noului produs trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

1)   estimarea ofertei pentru produsul nou;

2)   estimarea cererii pt noul produs

3)   precizarea strategiei de promovare a produsului

4)   determinarea pretului extern al produsului

5)   alegerea canelelor de distributie

ANS:   C

26. Principalele instrumente economice ale luptei de concurenta sunt:

1)   reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor;

2)   ridicarea calitatii bunurilor

3)   furnizarea de informatii generale pentru toti clientii

4)   sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national

5)   acordarea unor facilitati clientilor

ANS:   B

27. Pretul unui produs de export este influentat de:

1)   cerere;

2)   strategia firmei

3)   pretul de cost al produsului;

4)   concurenta si strategia sa de prêt

5)   reglementarile in materie de fixare a pretului si de protectie a concurentei;

ANS:   B

28. Sunt intalnite mai multe tipuri de strategii de pret:

1)   pe baza de costuri

2)   pe baza de cerere

3)   pe baza de oferta

4)   in functie de concurenta

5)   pe baza cheltuielilor fixe totale

ANS:   A

29. De-a lungul timpului sistemele economice au fost grupate in:

1)   deschise si inchise

2)   de piata libere

3)   de piata dirijiste

4)   capitaliste

5)   centralizate

ANS:   B

30. Preturile ce rezulta din confruntarea ofertei de pret din partea mai multor agenti economici sunt :

ANS:   D

31. Nu reprezinta o functie a pretului:

ANS:   C

32. Concurenta perfecta se bazeaza pe:

1)   atomicitatea participantiilor la tranzactii;

2)   omogenitatea bunurilor;

3)   transparenta perfecta a informatiilor pietei privitoare la cantitatiile oferite si cerute;

4)   intrarea libera intr-o activitate,accesibilitatea noilor producatori intr-o anumita rmura

5)   numarul producatorilor este suficient de mare, astfel incat nu este posibila subordonarea reciproca a firmelor

ANS:   D

33. Se cunosc urmatoarele date:

In anul 2005 se cunosc:

Q₀ {productia) = 1000

CV₀ (costuri variabile)= 3000

In anul 2006 avem:

Q₁ = 3000

CV₁= 6000

Care este valoarea indicelui de variabilitate:

ANS:   E

34. Pretul propus de producator pentru negociere cu cumparatorii este format din costul ___________ si marja beneficiului.

ANS:   D

35. Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile substituibile sau intersanjabile si pentru bunurile asociabile sau _____________.

ANS:   C

36. Atunci cand concurenta este ___________ intre cumparatori asistam pe piata la cresterea

preturilor.

a. scazuta;

b. puternica;

c. perfecta;

d. loiala;

e. neloiala

ANS: B

37. Vanzarea cu rabat este un procedeu normal de concurenta, daca pierderea ______ este compensata de cresterea cantitatii vandute.

ANS:   D

38. Oligopolul este o forma a concurentei __________ caracterizata prin existenta unui numar mic de firme ce produc bunuri similare sau diferentiate, firme ce reusesc sa influenteze formarea pretului in scopul maximizarii profitului datorita ponderii pe care o detin in ansamblul ofertei.

ANS:   D

39. Factorul _____________ ofera omului, activitatii sale economice, suportul pe care sa desfasoare activitatea precum si diferitele resurse materiale.

ANS:   E

40. Cheltuielile fixe sunt cheltuielile care au indicele de variabilitate _________.

ANS:   A

41. _________ reprezinta un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate.

ANS:   C

42. Concurenta __________ consta in acordarea unor stimulente deosebite clientilor, in utilizarea anumitor mijloace extraeconomice de patrundere si mentinere pe piata.

ANS:   B

43. Cheltuielile _________ se particularizeaza prin aceea ca marimea lor ramane ralativ neschimbata sau se modifica in proportii neinsemnate in cazul cresterii sau scaderii productiei.

ANS:   D

44. Produsele ________ sunt comparabile cu cele existente pe piata, atat din punct de vedere tehnic cat si al preturilor.

ANS:   B

45. Preturile ________ sunt interzise, nefiind justificate de diferentele corespunzatoare ale costului.

ANS:   D

46. Curba ofertei leaga punctele in care oferta depinde de pretul ________ la care aceasta reactioneaza.

ANS:   C

47. Pragul rentabilitatii produsului unei intreprinderi reprezinta punctul marcat pe curba costului mediu, in care pentru un anumit nivel al cifrei de afaceri, pretul este egal cu costul mediu si deci profitul este ____ .

ANS:   D

48. Profitul este maxim pentru acel volum al productiei pentru care costul _____ al produsului este egal cu pretul de vanzare, ca pret al pietei.

ANS:   A

49. Bunurile _________ sunt bunurile al caror consum scade in marime relativa cand venitul creste, adica nu se realizeaza o crestere a consumului.

ANS:   C

50. Costurile marginale simple sunt formate din cheltuielile proportionale si sunt ocazionate de productia aditionala in conditiile utilizarii unei capacitati de productie _____.

ANS:   C

51. Costurile marginale promoveaza productia suplimentara care imbunatateste ______.

ANS:   A

52. Piata cu concurenta monopsonista reprezinta o varianta a pietei cu concurenta _________.

ANS:   A

53. Operatiunea de _________ economica are loc atunci cand doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza.

ANS:   D

54. Piata este o institutie ________, un rezultat al activitatii umane, al interactiunii dintre membrii societatii care se supun unor reguli de comportament.

ANS:   A

55. Principalul rezultat al _____________ este beneficiul adus cumparatorilor prin producerea si oferirea bunurilor cerute.

ANS:   B

56. Operatiunile de recalculare au la baza metodele de ___________ a costului.

ANS:   D

57. Piata muncii si piata ___________ reprezinta o clasificare a pietii dupa obiectul tranzactiilor

ANS:   C

58. In concurenta ________, agentii economici nu pot influenta miscarea pretului , care este pentru ei un factor exterior la care trebuie sa se adapteze.

ANS:   A

59. Oferta este ______ atunci cand unui anumit procent de modificare a pretului unitar ii corespunde o modificare mai mare a ofertei.

ANS:   C

60. Organele de conducere si decizie ale Consilului concurentei sunt:

1) ministrii;

2) plenul;

3) comisiile;

4) vicepresedintele;

5) presedintele

Alegeti varianta corecta:

ANS:   C

61. Sunt considerate practici anticoncurentiale in domeniul concurentei:

1) limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarilor tehnologice;

2) eliminarea de pe piata a altor concurenti;

3) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare;

4) participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii;

5) necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta

Alegeti varianta corecta:

ANS:   E

62. Plenul Consilului Concurentei examineaza:

1) rapoartele de investigatie;

2) autorizarea concentrarilor economice;

3) raportul lunar asupra situatiei concurentei;

4) raportul luna asupra situatiei patrimoniale;

5) autorizarea asocierilor economice

ANS:   A

63. Nu reprezinta o Directie de specialitate a Consilului Concurentei:

ANS:   D

64. Atunci cand concurenta este puternica intre cumparatori asistam pe piata la __________ preturilor.

ANS:   B

65. Preturile ___________ sunt cele formate prin negocieri si stabilite prin contractele incheiate intre agentii economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzari sau pentru care se face publicitate in scopul vanzarii.

ANS:   E

66. Vanzarile cu prima insotite de cadouri si vanzarile pe credit fac parte din categoria vanzarilor__________.

ANS:   C

67. Produsele ___________ sunt produse similare existente in productia indigena sau provenite din import, cu care se pot compara noile produse in vederea fundamentarii si stabilirii preturilor acestora.

ANS:   D

68. Curba cererii este aceea care leaga punctele definite de cantitatea cumparata de catre cumparatori si ________ practicat de producatori.

ANS:   C

69. Costul _________ este acel cost care apare din fabricarea ultimei unitati de produs luat in considerare sau este expresia valorica a consumurilor ocazionate de o unitate aditionala de produs.

ANS:   E

70. Cererea _________ rezulta din optiunea consumatorului si din reactiile lui fata de variatiile venitului pe care-l poate aloca pentru achizitionarea unui bun, ca si fata de modificarile pretului acelui bun.

ANS:   D

71. In materia concurentei economice, practicile anticoncurentiale reprezinta:

ANS:   D

72. Taxa antidumping:

A. reprezinta o masura de protejare a producatorilor nationali de concurenta neloiala a produselor importate

B. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta valoarea subventiei acordate in tara de origine.

C. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping

D. se instituie pentru a impiedica importul unor produse in cantitati sau in conditii de natura sa produca sau sa ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorii nationali de produse similare

E. are rolul sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate

ANS: B

73. Consiliul Concurentei:

A. are statut de institutie de specialitate in materia protectiei concurentei, in subordinea Guvernului.
B. are statut de institutie de specialitate in materia protectiei concurentei, in subordinea Parlamentului
C. are statut de autoritate independenta in materia protectiei concurentei
D. are competenta contencioasa
E. adopta regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei
F. adopta regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare, in urma avizului Consiliului Legislativ, prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei

ANS:   B

74. Legea concurentei incrimineaza:

ANS:   A

75. Mandatul de membru al Consiliului Concurentei inceteaza:

A. la expirarea duratei

B. prin demisie

C. prin deces

D. prin revocare, pentru incalcarea grava a dispozitiilor Legii concurentei

ANS:   A

76. Plenul Consiliului concurentei este un organ colegial format din:

A. un presedinte

B. doi presedinti

C. doi vicepresedinti

D. patru vicepresedinti

E. patru consilieri de concurenta

F. doi consilieri de concurenta

ANS:   B

77. Pretul de echilibru poate sa creasca cand:

ANS:   A

78. Dupa locul de desfasurare a tranzactiilor avem:

A. piata locala

B. piata ampla

C. piata regionala

D. piata nationala

E. piata restransa

F. piata mondiala

ANS:   C

79. In afara factorului pret, asupra ofertei mai actioneaza si alti factori:

A. nivelul si dinamica costului de productie

B. taxele si subsidiile

C. modificarile in marimile preturilor altor bunuri

D. evenimentele social- politice

E. numarul de cumparatori

F. numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata

G. previziunile privind evolutia preturilor

H. marimea veniturilor banesti ale consumatorilor

I. conditiile naturale

ANS:   D

MULTIPLE CHOICE

1. Economia de piata se caracterizeaza prin anumite trasaturi specifice:

A) pluralismul formelor de proprietate, egale in fata legii;

B) majoritatea preturilor se formeaza in mod liber, pe baza mecanismelor pietei;

C) statul democrat de drept vegheaza la respectarea regulilor de functionare a pietei, ca si asupra institutiilor juridice si economice;

D) piata concurentiala este cea care regleaza activitatea economica, cu toate ca activitatile economice se deruleaza sub incidenta continutului echitatii si al justitiei sociale;

E) interesul personal si raporturile de piata bilaterale reprezinta impulsul activitatii economice, realizarea de profit fiind scopul primordial.

ANS:   E

2. Dupa forma de existenta, bunurile pot fi:

A) bunuri durabile;

B) bunuri materiale;

C) bunuri marfare;

D) bunuri imateriale sau servicii consumabile concomitent cu prestarea lor.

ANS:   D

3. Dupa modul cum circula, bunurile pot fi:

A) bunuri nonmarfare;

B) bunuri naturale;

C) bunuri marfare;

D) bunuri durabile.

ANS:   B

4. Politicile concurentiale europene se bazeaza pe un cadru legislativ comunitar, promovat in esenta de Tratatul Comisiei Europene, precum si pe legislatia secundara in domeniu, concentrandu-se pe domenii principale de actiune, respectiv :

A) eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzului de pozitie dominanta;

B) controlul fuziunii firmelor (concentrarilor economice);

C) liberalizarea sectoarelor economice considerate sensibile din punct de vedere concurential;

D) monitorizarea si controlul ajutoarelor de stat.

ANS:   A

5. Consiliul Concurentei are urmatoarele atributii:

A) efectueaza, la initiativa sa sau in urma unei plangeri, sesizari sau notificari, investigatiile privind aplicarea art.5, 6, 12 si 15 din legea concurentei;

B) certifica, la cererea agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici si, atunci cand considera necesar, in urma declansarii unei investigatii, pe baza dovezilor prezentate, ca nu exista temei pentru interventia sa in baza art.5, alin.(1) sau a art.6 din Legea concurentei;

C) efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei;

D) sesizeaza Guvernul asupra existentei unei situatii de monopol sau a altor cazuri, asemenea celor prevazute la art.4, alin.(2) si (3) din Legea concurentei si propune acestuia adoptarea masurilor necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate ;

E) neindeplinirea unei obligatii sau a unei conditii impuse printr-o decizie luata in conformitate cu prevederile Legii concurentei;

F) sesizeaza instantele judecatoresti asupra cazurilor in care acestea sunt competente;

G) urmareste aplicarea dispozitiilor legale si a altor acte normative incidente in domeniul concurentei;

H) furnizeaza informatii, documente, inregistrari si evidente intr-o forma incompleta in timpul inspectiilor desfasurate conform legii.

ANS:   C

6. Piata este definita prin urmatoarele elemente:

A) spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si vanzatorii, iar, in unele cazuri, diverse categorii de intermediari;

B) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatorilor cu dorintele vanzatorilor;

C) un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc asupra a ceea ce dispun, de ce au nevoie si a preturilor cerute si propuse inainte de a incheia si efectua tranzactiile;

D) totalitatea relatiilor de vanzare in legatura cu spatiul economic in care au loc: cererea, oferta, concurenta, pretul;

E) unitate economica autonoma intre care exista legaturi directe de vanzare-cumparare;

F) locul de manifestare a concurentei, a competitiei dintre agentii economici cu interese identice sau apropiate.

ANS: C

7.   Dupa obiectul tranzactiilor intalnim:

ANS:   A

8. Dupa locul de desfasurare a tranzactiilor intalnim:

ANS:   C

9. Dupa caracterul concurentei intalnim:

ANS:   D

10. Dupa numarul de participanti ai tranzactiei intalnim:

ANS:   C

11. Dupa comportamentul agentilor economici intalnim:

ANS:   B

12. Cererea poate fi :

A) individuala;

B) partiala;

C) totala;

D) de piata.

ANS:   C

13. In afara factorului pret, asupra dinamicii cantitatii cerute actioneaza si alti factori:

A) marimea veniturilor banesti ale consumatorilor;

B) nivelul si dinamica costului de productie;

C) modificarea pretului altor bunuri;

D) nivelul si dinamica costului de productie;

E) numarul de cumparatori;

F) preferintele consumatorilor;

G) modificari in marimile preturilor altor bunuri;

H) anticiparile privind evolutia pretului si a venitului.

ANS:   B

14. Echilibrul pietei perfecte pe termen scurt se poate realiza astfel:

A) cererea creste, oferta este fixa; adaptarea la piata se face pe doua cai:

- prin preturi (creste pretul astfel incat sa determine reducerea cererii);

- prin cantitati (creste oferta, deoarece pretul cererii este mai mare decat cel de oferta);

B) cererea scade, oferta este fixa; adaptarea se face tot pe doua cai:

- prin preturi (acestea scad pana la nivelul pentru care cresterea cererii asigura echilibrarea cu oferta);

- prin cantitati (oferta scade, ceea ce duce la reducerea pretului de cerere, acest nivel asigurand echilibrarea cererii);

C) oferta creste, cererea este fixa; adaptarea se face:

- prin preturi (acestea scad pana la restabilirea echilibrului);

- prin cantitati (cererea creste pana la atingerea punctului de echilibru);

D) oferta scade, cererea este fixa; adaptarea se face:

- prin preturi (ele cresc pana la restabilirea echilibrului);

- prin cantitati (cererea scade pana la restabilirea echilibrului).

ANS:   A

15. Formarea pretului in strategia intelegerii sau combaterii in cadrul concurentei duopolistice si oligopolistice, prezinta urmatoarele caracteristici:

A) interdependenta actiunilor vanzatorilor de pe piata;

B) preturile, cantitatile vandute, profitul unui producator depind de reactiile celorlalti vanzatori;

C) doua forme de piata: concurenta si monopolul.

ANS:   B

16. La activitatea economica participa urmatorii factori de productie:

A)  factorul munca;

B)  factorul pamant;

C)  factorul capital;

D)  factorul profit;

E)  factorul progres tehnico-stiintific.

ANS:   B

17. Pentru protejarea concurentei economice, politica unui stat este:

A. o procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei;

B. o modalitate de corectare a dezechilibrelor economice;

C. o modalitate de corectare a deficientelor pietei;

D. materializata in reglementari care reprima practicile monopoliste;

E. materializata in reglementari privind concurenta neloiala;

F. o componenta a politii industriale.

ANS:   D

18. Legea concurentei incrimineaza:

ANS:   B

19. Scade oferta de benzina atunci cand:

ANS:   E

20. Piata joaca rolul de "mana invizibila" prin intermediul:

ANS:   B

21. Ciclitatea unui produs este marcata de:

A. momentele aparitiei noilor produse;

B. proiectarea produsului;

C. implementarea produsului

D. lansarea si maturizarea produselor;

E. testarea produselor;

F. declinul si disparitia produselor.

ANS:   C

22. In UE legislatia privind protectia concurentei se bazeaza pe :

ANS:   B

23. Taxa compensatorie :

A. reprezinta o masura de protejare a producatorilor nationali de concurenta neloiala a produselor importate;

B. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta valoarea subventiei acordate in tara de origine;

C. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping;

D. se instituie pentru a impiedica importul unor produse in cantitati sau in conditii de natura sa produca sau sa ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorii nationali de produse similare;

E. are ca rol sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate.

ANS:   A

24. Politicile concurentiale europene se bazeaza pe un cadru legislativ comunitar, concentrandu-se pe urmatoarele domenii principale de actiune:

A. eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzului de pozitie dominanta;

B. controlul fuziunii firmelor;

C. liberalizarea sectoarelor economice considerate sensibile din punct de vedere concurential;

D. monitorizarea si controlul ajutoarelor de stat;

E. toate variantele de mai sus.

ANS:   E

25. In materia concurentei economice, decizia Consiliului Concurentei reprezinta:

A. procedura prin care se aduce la cunostinta autoritatii concurentei un comportament pe piata pentru care Consiliul Concurentei trebuie sa acorde aviz sau sa certifice noninterventia;

B. procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei;

C. stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri pana la care concentrarile economice nu fac obiectul interventiei autoritatii competente;

D. act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau fapt privind concurenta;

E. acte sau fapte incriminate de Legea Concurentei datorita efectelor asupra concurentei si a mediului concurential.

ANS:   D

26. Cadrul legislativ adoptat de Comisia Europeana cu privire la masurile de ajutor de stat care sunt in interesul comun al UE vizeaza:

A. dezvoltarea regiunilor dezavantajate;

B. promovarea intreprinderilor mici si mijloci (IMM);

C. cercetarea si dezvoltarea;

D. protectia mediului;

E. ocuparea fortei de munca;

F. cultura.

ANS:   A

27. Costul standard este:

ANS:   A

28. Costul planificat este:

ANS:   B

29. Costul proiectat este:

ANS:   C

30. Costul partial este:

ANS:   D

31. Piata geografica se defineste analizand:

A. caracteristicile produselor;

B. agentii economici implicati in producerea/ comercializarea produsului;

C. posibilitatea pe care o au anumiti producatori, ca intr-o perioada rezonabila de timp, sa poata oferi produse substituibile pentru produsul analizat;

D. pretul la care produsul este oferit;

E. teritoriul pe care sunt localizati agentii economici producatori/comercianti;

F. cat de acceptabil este producerea produsului analizat, din punct de vedere economic, pentru un agent economic;

G. omogenitatea conditiilor de concurenta pe teritoriul identificat.

ANS:   C

32.     Procedura investigatiei in materia protectiei concurentei economice se declanseaza:

A. ----

B. ----

C. ----

D. ----

E. ----

F. ----

b. (B,C,D) e. (C,E,F)

c. (C,D,E)

ANS: E

33. Care dintre urmatorii factori nu detrmina modificari ale costului:

A. preturile materiilor prime, ale combustibiilor si energiei;

B. modificarea consumurilor de materiale si energie;

C. modificarea indicelui productivitatii muncii;

D. modificarea ratei de rentabilitate pe produs;

E. modificarea cotelor cheltuielilor indirecte.

a. A d. D

b. B   e. E

c. C

ANS: D

34. In ce ipostaze apare costul ca element de fundamentare a pretului:

A. la nivelul firmei;

B. la nivelul economiei locale;

C. la nivelul ec nationale;

D. la nivelul pietei;

E. la nivelul ec mondiale.

ANS:   C

35. Metodele de stabilire a pretului pe baza costurilor utilizeaza mai multe categorii de costuri. Care sunt aceste categorii?

ANS:   A

36. Metodele bazate pe cerere se refera la studierea de catre ofertanti a:

A. rivalului;

B. acoperirea cheltuielilor;

C. interesului pietei;

D. pietei pe care actioneaza;

E. interesului ofertantului;

ANS:   D

37. Factorul munca este cel care :

ANS:   B

38. Factorul pamant este cel care :

ANS:   A

39. Factorul capital este cel care :

ANS:   C

40. Factorul progres tehnico-stiintific este cel care :

ANS:   B

41. La activitatea economica participa urmatorii factori:

A. pamant

B. cantitate

C. calitate

D. munca

E. capital

F. progres tehnico- stiintific

ANS:   D

42. Care dintre urmatorii factori ocazioneaza cheltuieli de salarizare:

A. munca;

B. cantitate;

C. pamant;

D. capital;

E. progres tehnico stiintific.

ANS:   A

43. Dupa modul de repartizare in costul produselor, lucrarilor si serviciilor distingem:

A. cheltuieli directe;

B. cheltuieli salariale;

C. cheltuieli materiale;

D.cheltuieli indirecte;

E.cheltuieli variabile;

F. cheltuieli fixe.

ANS:   B

44. Dupa natura economica, cheltuielile se impart in:

A. cheltuieli directe;

B. cheltuieli salariale;

C. cheltuieli materiale;

D.cheltuieli indirecte;

E.cheltuieli variabile;

F. cheltuieli fixe.

ANS:   C

45. Cheltuielile directe au urmatoarele insusiri:

A. se pot distribui nemijlocit anumitor produse;

B.cuprind cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza direct pe fiecare produs;

C.de obicei, aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs, ci privesc intreaga productie;

D. se pot repartiza direct in costul unu produs;

E. se pot identifica (atribui), de regula, chiar din momentul efectuarii lor.

ANS:   C

46. Cheltuielile indirecte au urmatoarele insusiri:

A. se pot distribui nemijlocit anumitor produse;

B. cuprind cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza direct pe fiecare produs;

C.de obicei, aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs, ci privesc intreaga productie;

D. se pot repartiza direct in costul unui produs;

E. se pot identifica (atribui), de regula, chiar din momentul efectuarii lor.

ANS:   C

47. Daca indicele de variabilitate este de 1,5, iar productia se majoreaza in intervalul T₀ - T₁ cu 20%, cu cate procente se vor modifica in acest interval de timp costurile variabile?

ANS:   D

48. Cheltuielile fixe cuprind:

A. cheltuielile cu materii prime, materiale;

B. cheltuieli cu chirii, taxe, posta, iluminat;

C. cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, a brevetelor, a licentelor;

D.cheltuieli cu energia si apa;

E. slariile personalului de conducere si administrative;

F. cheltuieli cu abonamente, publicitate, reclama.

ANS:   E

49. Dupa aparitia lor si efectul pe care-l au asupra costurilor, cheltuielile se pot grupa in:

A. fixe;

B. variabile;   

C. directe;      

D. aditionale;

E. indirect;

F. neeconomicoase;

G. preliminare.

ANS:   E

50. Cheltuielile fixe sunt cheltuielile care au indicele de variabilitate:

ANS:   D

51. Cheltuielile de productie variabile progresive au indicele de variabilitate:

ANS:   A

52. Costul este o masura a eforturilor producatorului la nivelul:

ANS:   B

53. Pretul de concurenta :

A. nu trebuie sa fie un pret de ruinare a celorlalti producatori;

B. trebuie sa fie un pret de ruinare a celorlalti producatori;

C. trebuie sa actioneze ca bariera la intrarea in ramura a altor produse;

D. nu trebuie sa actioneze ca bariera la intrarea in ramura a altor produse.

ANS:   B

54. In functie de pret elasticitatea poate fi :

A. directa;

B. indirecta;

C. incrucisata;

D. variabila.

ANS:   B

55. Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile:

A. substituibile;

B. omogene;

C. eterogene;

D. complementare.

ANS:   C

56. Cererea totala depinde de:

A. nivelul pretului propus la bunul cerut;

B. cuantumul veniturilor cumparatorului;

C. suma cantitatilor solicitate;

D. optiunea consumatorului.

ANS:   A

57. Relatia conform careia cantitatea ceruta dintr-o anumita marfa este invers proportionala cu pretul marfii respective reprezinta:

ANS:   A

58. Cine tine sub control toate sistemele de ajutor de stat?

ANS:   D

59. Din punct de vedere al naturii, ajutoarele de stat pot fi:

A. directe;

B. indirecte;

C. individuale;

D. transfer de fonduri publice.

ANS:   A

60. Costurile standard de baza:

A. sunt valabile pe perioade scurte;

B. sunt valabile pe perioade mediii;

C. sunt valabile pe perioade lungi;

D. constituie baza de comparatie pentru costurile efective.

ANS:   D

61. Ajutorul de stat reprezinta :

ANS:   C

62. Ajutorul de stat individual reprezinta :

ANS:   A

63. In categoria ajutorului de stat sunt incluse:

A. subventii, inclusiv subventii de export;

B. anulare de datorii;

C. preluarea pierderilor;

D. reduceri de la plata taxelor;

E. amanari de la plata impozitelor.

ANS:   A