PIATA VALUTARA IN ROMANIA

1.CADRUL INSTITUTIONAL AL PIETEI VALUTARE

Potrivit legii sale, Banca Nationala a Romaniei stabileste si urmareste aplicarea regimului valutar pe teritoriul Romaniei.

a) Emite reglementari cu privire la operatiunile cu active externe si aur;

b) Elaboreaza balanta de plati;

c) Privitor la cursul de schimb:

- stabileste cursul de schimb al monedei nationale pentru operatiuni

proprii pe piata valutara

- calculeaza si publica cursurile de schimb medii ale pietei valutare in scop statistic;

- cursul de schimb al pietei valutare interbancare este determinat liber de catre cererea si oferta de valuta;

- intervine pentru atenuarea fluctuatiilor mari ale cursului de schimb al monedei nationale (regim de flotare sustinuta);

d) Autorizeaza persoanele fizice si juridice pentru anumite tranzactii valutare stabilite prin Regulamentul valutar;

e) Pastreaza si administreaza rezervele internationale ale statului.

In ceea ce priveste regimul valutar din Romania,

-Nu exista o lege valutara, ci Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, care a suferit modificari si completari ulterioare;

-Notificarea de catre Romania - transmisa pe 25 martie 1998 - conducerii FMI referitoare la acceptarea obligatiilor art. VIII, sectiunile 2, 3 si 4 din Statutul FMI;

Acest act stipuleaza:

- angajamentul autoritatilor sa elimine restrictiile privind operatiunile de cont curent;

- neintroducerea altor restrictii in viitor;

- crearea conditiilor cat mai favorabile relansarii reformei economice;

- politica valutara nu a suferit modificari semnificative;

Politica Bancii Nationale a Romaniei este de accelerare a liberalizarii operatiunilor valutare de capital. Calendarul de liberalizare stipuleaza, in esenta, urmatoarele:

- liberalizarea fluxurilor pe termen lung pana in 2003-2004, cu impact asupra economiei reale;

- liberalizarea operatiunilor valutare de capital, cu impact asupra politicii monetare, pana la data aderarii la Uniunea Europeana'.

Prevederile esentiale ale regulamentului valutar sunt;

I. Drepturi ale rezidentilor si nerezidentilor

Rezidentii si nerezidentii:

- pot dobandi, detine si utiliza orice active in valuta (" full retention");

- pot deschide conturi in valuta si in lei in Romania, la banci autorizate;

- pot efectua in mod liber si fara restrictii operatiuni valutare curente;

- nerezidentii pot transfera fara restrictii in strainatate disponibilitatile valutare detinute in conturi.

II. Accesul pe piata valutara

- Asigurarea convertibilitatii operatiunilor de cont curent atat pentru rezidenti, cat si pentru nerezidenti;

- Accesul liber al rezidentilor si nerezidentilor pentru efectuarea de operatiuni de cumparare si vanzare de valuta contra lei;

- Operatiunile de vanzare/cumparare de valuta se pot efectua numai prin intermediarii autorizati de BNR;

- Cumpararea de valuta de catre persoanele juridice rezidente si de catre nerezidenti se face pe baza de documente;

- Cumpararea de valuta de catre persoanele fizice rezidente prin casele de schimb valutar si banci este nelimitata.

III. Operatiuni valutare de capital

Sunt supuse autorizarii prealabile a Bancii Nationale a Romaniei urmatoarele operatiuni de capital, daca acestea nu sunt de natura datoriei publice externe:

a) admiterea valorilor mobiliare si unitatilor OPC straine pe piata de capital romaneasca;

b) tranzactii ale rezidentilor cu valori mobiliare si unitati OPC straine;

c) operatiuni cu valori mobiliare si alte instrumente tranzactionate in mod curent pe piata monetara;

d) credite si imprumuturi financiare acordate de rezidenti nerezidentilor, mai putin operatiunile de leasing financiar pe termen scurt;

e) credite si imprumuturi financiare pe termen scurt, acordate de nerezidenti rezidentilor;

f) garantii acordate de rezidenti nerezidentilor;

g) operatiuni in conturi curente si de depozit deschise de rezidenti in strainatate;

h) operatiuni in conturi de depozit in lei deschise de nerezidenti in Romania;

i) transferuri de capital cu caracter personal reprezentand imprumuturi, acordate de rezidenti nerezidentilor;

j) importul si exportul de active financiare - instrumente de plata sub forma de numerar.

In scopul evidentei statistice, operatiunile de capital din care rezulta obligatii externe derivand din angajamente cu termene mai mari de 1 an, altele decat cele de natura datoriei publice externe, se inregistreaza la Banca Nationala a Romaniei in 'Registrul datoriei private externe a Romaniei.'

Fac exceptie de la prevederile de autorizare bancile, pentru urmatoarele operatiuni de capital efectuate in nume si cont propriu:

a) tranzactii cu valori mobiliare si alte instrumente pe piata monetara;

b) acordare de garantii, mai putin garantiile acordate in favoarea nerezidentilor in cazuri nelegate direct de comertul international sau de miscari internationale de capital sau in care nici un rezident nu participa la operatiunea de baza garantata;

c) operatiuni in conturi curente si de depozit in valuta, deschise in strainatate;

d) credite si imprumuturi financiare pe termen scurt.

IV. Incasari si plati intre rezidenti

Incasarile si platile intre rezidenti se pot efectua:

- in moneda nationala - 'leu';

-in valuta, stabilite prin regulamentul valutar (fara emitere de autorizatii):

- Bancile - pentru operatiuni valutare prevazute in autorizatia de functionare;

- Persoanele juridice - pentru plati decurgand din contracte de comert exterior (import, export de bunuri) efectuate in comision si pentru operatiuni valutare decurgand din prestarea de servicii externe (transport, turism);

- Persoanele fizice - pentru operatiuni valutare intre ele, cu caracter incidental;

- Persoanele fizice si juridice - care beneficiaza de prevederi legale exprese sau pentru operatiuni valutare care decurg din acte de comert desfasurate in zone libere, porturi, aeroporturi, puncte trecere frontiera, trenuri internationale, aeronave si nave - pe parcurs extern.

-in valuta, intre rezidenti, autorizate in mod expres de BNR (prin emiterea de autorizatii).

V. Operatiunile nerezidentilor in moneda nationala

-Operatiunile valutare curente in lei intre rezidenti si nerezidenti, precum si intre nerezidenti sunt interzise.
Fac exceptie:

- platile efectuate de rezidenti, in favoarea nerezidentilor, sub forma de profit, dividende, dobanzi si alte venituri realizate in conditiile prevederilor legale in vigoare;

- platile efectuate de nerezidenti, in favoarea rezidentilor, sub forma impozitelor, taxelor, comisioanelor si spezelor;

- platile efectuate de nerezidenti, persoane fizice, in favoarea rezidentilor, pe durata sederii acestora in Romania;

- operatiunile valutare curente intre rezidenti si nerezidentii mentionati la art. 1 pct. 1.2 lit. a.2 (ambasade, consulate, reprezentante ale altor tari si ale organismelor internationale in Romania).

VI. Controlul valutar

- Bancile raspund de aplicarea corecta a regulamentului valutar;

- BNR supravegheaza si controleaza respectarea prevederilor regulamentului valutar;

- Limitele maxime ale sumelor in numerar introduse/scoase in/din Romania per calatorie si persoana sunt:

- in valuta: 10.000 USD (sau echivalent);

- in lei: 500.000 lei;

- Obligatia, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr.18/1994, a rezidentilor de a repatria sumele in valuta convertibila obtinute din operatiuni cu strainatatea, in termenele prevazute de aceasta ordonanta.

VII. Caracteristicile principale ale Regulamentului valutar

Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr.3/212.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare este structurat in asa numitul 'corp' al regulamentului care contine definitii, 7 capitole, precum si un numar de 9 norme - parte integranta a acestuia, astfel:

-Capitolul I - Detinerea si utilizarea activelor in valuta

-Capitolul II - Conturi in lei ale nerezidentilor

-Capitolul III - Piata valutara

-Capitolul IV - Obligatia de repatriere

-Capitolul V - Operatiuni valutare efectuate pe teritoriul Romaniei

-Capitolul VI - Controlul valutar

-Capitolul VII - Dispozitii finale

o    N.R.V.1: Norme privind functionarea pietei valutare;

o    N.R.V.2: Norme privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice pe teritoriul Romaniei;

o    N.R.V.3: Norme privind modul de autorizare si de raportare a operatiunilor valutare de capital;

o    N.R.V.4: Norme privind efectuarea platilor externe pentru importurile de marfuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii;

o    N.R.V.5: Norme privind autorizarea deschiderii si functionarii conturilor in strainatate ale rezidentilor;

o    N.R.V.6: Norme privind modul de autorizare a operatiunilor valutare pe teritoriul Romaniei;

o    N.R.V.7: Norme privind sumele in numerar in valuta si in moneda nationala (leu) care pot fi introduse si scoase in/din Romania;

o    N.R.V.8: Norme privind circuitul formularelor 'DISPOZITIE DE PLATA VALUTARA EXTERNA' (DPVE) si 'CERERE DE DESCHIDERE ACREDITIV' (CDA);

o    N.R.V.9: Norme privind controlul valutar asupra incasarilor din exporturi si din celelalte operatiuni cu strainatatea.

Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr.3/212.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare a fost ulterior modificat, dupa cum urmeaza:

- Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr.7/25.05.1998 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.201/29.05.1998;

- Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr.25/29.12.1998 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.514/30.12.1998;

- Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr.22/10.09.1999 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.449/15.09.1999;

- Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr.26/27.09.1999 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.487/8.10.1999;

- Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr.34/1999 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.631/24.12.1999;

- Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr.33/21.12.2000 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.699/28.12.2000;

- Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr.26/20.11.2001 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.769/12.2001 (circulara prin care s-au transpus in practica angajamentele asumate prin Documentul de pozitie al Romaniei pentru capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor, deschis in cadrul negocierilor pentru aderare la Uniunea Europeana

Alinierea la legislatia UE

Definirea operatiunilor valutare curente si de capital, precum si nomenclatorul acestora sunt armonizate cu directivele UE.

Definirea operatiunilor curente este in general armonizata cu prevederile FMI (art. XXX din Statutul acestuia);

Prin hotararile Consiliului de administratie al BNR din iulie 1999 si februarie 2001 s-a instituit un calendar ferm de liberalizare a miscarilor de capital, ce a fost transpus in practica prin intrarea in vigoare a Circularei nr.22/1999 si a Circularei nr.26/2001 si care va constitui baza negocierilor cu UE pentru incheierea documentului de pozitie pentru capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor.

Integrarea Romaniei in UE

a) Cadrul juridic:

- 'Acordul European instituind o asociere intre Romania, pe de-o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora pe de alta parte', semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 si ratificat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 20/1993;

- Consiliul Europei (Essen - decembrie 1994) a stabilit strategia de preaderare la UE - 'Cartea Alba':

- identifica masurile-cheie din fiecare sector al pietei interne;

- preluarea acquis-ului comunitar.

b) Structuri institutionalizate:

-Guvernul Romaniei, prin Departamentul pentru Integrare Europeana;

-Echipa nationala pentru examinarea analitica a acquis-ului comunitar in cadrul procesului de aderare a Romaniei la UE, stabilita prin hotarare a Guvernului;

-Programul National pentru Aderarea Romaniei la UE, pentru anii 2000-2002;

- BNR - domeniile: servicii bancare si liberalizarea miscarilor de capital.

c) Perspectiva aderarii Romaniei la UE

Comisia Europeana, in sedinta din 13 octombrie 1999, a recomandat Consiliului Europei, a carui intrunire a avut loc la 10 decembrie 1999 la Helsinki, inceperea negocierilor de aderare cu inca 6 state candidate, intre care si Romania (Letonia, Lituania, Malta, Romania, Bulgaria si Slovacia), recomandare careia i s-a dat curs.

2 SCURT ISTORIC

Piata valutara din Romania a fost unificata in noiembrie 1991. Incepand cu iunie '92, cursul de schimb a fost stabilit zilnic prin licitatiile organizate de Banca Nationala a Romaniei in care cererile si ofertele trebuiau facute prin bancile comerciale dar regula folosita pentru determinarea pretului nu a fost o garantie ca pretul determinat in cadrul licitatiei era un pret de echilibrare a pietei.

In aprilie 1994 mecanismul licitatiei a fost modificat pentru a se asigura echilibrul pietei. Din august 1994 a inceput sa opereze o piata interbancara descentralizata, utilizand tranzactii directe.

Cursul oficial de referinta, publicat de B.N.R. reprezinta o medie a cursurilor raportate pentru tranzactiile interbancare si cu clientii.

Piata a fost efectiv demontata in martie '96 cand B.N.R. a retras licentele pentru 22 de banci dealer (incluzand toate bancile straine) lasand numai 4 banci dealer de stat.

Functionarea pietei a fost restabilita la data de 18.02.1997 cand aceste licente au fost emise din nou. Romania a acceptat obligatiile prevazute de Articolul VIII, sectiunile 2, 3 si 4 din statutul F.M.I. intrate in vigoare incepand cu data de 25.01998 care stipuleaza:

angajamentul autoritatilor sa elimine restrictiile in operatiunile de cont curent;

neintroducerea altor restrictii in viitor;

crearea conditiilor cat mai favorabile relansarii reformei economice ;

politica valutara fara modificari semnificative;

3 EVOLUTII RECENTE (1999 - 2001)

In anul 1999 puternicele constrangeri externe generate de plata datoriei externe au dat pietei valutare un rol important in aplicarea politicilor economice si atingerea obiectivelor prioritare.

Figura nr.1

Evolutia cursului ROL/USD in anul 1999

Sursa :Raport anual BNR, anul 1999

Cea mai mare parte a anului, piata valutara a functionat eficient, imbunatatindu-si performantele si oferind suportul necesar implementarii programului economic prin:

diminuarea riscului de distorsionare a mecanismului de formare a cursului de schimb prin cresterea eficientei si transparentei operatiunilor valutare. Cursul de schimb a monedei nationale a constituit reflectarea integrala a evolutiei raportului cerere / oferta de pe piata valutara datorita eliberarii interventiei administrative directe.

Volatilitatea acestui raport, mai ales in primul trimestru al anului au creat premisele dezvoltarii comportamentului speculativ pe piata accentuand vulnerabilitatea monedei nationale (deprecierea nominala a leului in primul trimestru a fost de 25,1%). Desi leul a pierdut 8,6 procente in doar 5 zile in luna martie, aceasta evolutie a reflectat eficienta functionarii mecanismului de formare a cursului de schimb si a pietei valutare, care a condus la un nivel, considerat de echilibru, al cursului de schimb.

cresterea gradului concurential al tranzactiilor pe piata valutara, imbunatatirea parametrilor cantitativi stimuland performantele variabile calitative de reglare a raportului cerere / oferta;

cresterea insemnata a volumului tranzactiilor pe piata valutara. Desi inca relativ redusa ca proportii, cu un volum anual total de 21,3 miliarde dolari la operatiunile de vanzare si 20,6 miliarde dolari la operatiunile de cumparare (respectiv cu 46% si 36% mai mari fata de anul 1998), piata valutara a castigat stabilitate si incredere.

Tranzactiile lunare au fost au fost de peste 1,7 miliarde dolari pe partea ofertei si cererii de valuta, cu aproape 500 milioane dolari peste nivelul anului 1998; cresterea este comparabila cu volumul mediu lunar al operatiunilor derulate in anul 1997;

utilizarea in mod activ a instrumentelor pentru reglarea si gestionarea eficienta a lichiditatilor valutare. Reglarea raportului cerere / oferta strict prin mijloace specifice economiei de piata a avut un impact pozitiv asupra operatorilor pietei valutare prin refacerea increderii in mecanismul de stabilire a cursului de schimb si in politica valutara a B.N.R., pe de alta parte a dezvoltat un comportament speculativ din partea unor banci marind riscul asociat operatiunilor valutare. Adaugarea acestei prime de risc la cotatiile zilnice ale cursului de schimb a reprezentat unul dintre factorii care au mentinut ratele dobanzilor interbancare la niveluri inalte.

adancirea interactiunii dintre piata valutara si piata monetara. Aceasta relatie de influentare reciproca a pietelor a avut efecte directe nu numai asupra evolutiei cursurilor de schimb dar si a dobanzilor, datorita mediului propice arbitrajului dintre cele doua piete;

Modificarea conditiilor de functionare a pietei valutare, prin aparitia excedentului valutar a accentuat conflictul obiectivelor politicii monetare si valutare (ameliorarea pozitiei competitive a economiei si sporirea rezervelor valutare prin achizitii ale B.N.R. direct de pe piata valutara, pe de o parte, si sustinerea procesului dezinflationist, pe de alta parte.)

Aceste sarcini s-au materializat la nivelul parametrilor valutari prin mentinerea unei deprecieri in termeni reali a leului, calculata prin costul fortei de munca, foarte aproape de un nivel considerat de echilibru, precum si absorbtia integrala a excedentului de valuta de catre BNR.

Caracteristicile pietei valutare in aceasta perioada, ce au influentat conducerea politicii monetare si valutare au fost:

mentinerea, incepand cu luna aprilie a unui excedent valutar permanent in valoare medie lunara de circa 93 milioane dolari. Acumularea pe parcursul a noua luni a unei supraoferte de valuta fara precedent in istoria pietei valutare (839,5 milioane dolari) s-a datorat procesului de ajustare continua a balantei comerciale si intr-o mica masura fluxurilor de capital. Excedentul valutar a creat cadrul prielnic unei deprecieri moderate a leului dupa ajustarea puternica din primul trimestru pe un palier de variatie lunara situat intre 4,9% si 1,1%, respectiv o medie lunara de 2,7% in ultimele trei trimestre comparativ cu 9,2% deprecierea medie lunara inregistrata in primul trimestru.

diminuarea influentei clientilor nebancari in operatiunile pietei valutare; ponderea clientilor nebancari a scazut atat in ceea ce priveste oferta cat si cererea de valuta, stabilizandu-se la circa o treime din totalul operatiunilor derulate. In timp ce pe piata valutara interbancara s-a tranzactionat un volum aproape dublu fata de 1998, tranzactiile clientilor nebancari au crescut cu doar 14,3%.

Pentru pietele paralele, anul 1999 a insemnat eliminarea uneia din sursele de intretinere a anticipatiilor privind deprecierea leului. Desi in momentele speculative piata caselor de schimb a consemnat o activitate mai intensa, incercand sa intretina niveluri nesustenabile ale cursului leu-dolar, ulterior acestei tendinte de segmentare au disparut, dovedind eficienta si capacitatea de reglare prin parghii proprii a pietei valutare; ecartul dintre cursul caselor de schimb si cursul afisat de BNR nu a depasit 1,5% ceea ce a condus la izolarea pietei negre.

Conjunctura economica a anului 2000 a fost favorabila amplificarii rolului pietei valutare in mecanismul de functionare a economiei. Receptand intens interactiunea dintre factorii interni si externi cu impact economic major, piata valutara a constituit un vehicul al politicii economice destinat sprijinirii exporturilor si a reluarii in acest an a cresterii economice.

Functionarea pietei valutare a reflectat influenta unui complex de procese si evenimente care au contribuit la configurarea parametrilor valutari, cele mai importante fiind:

evolutiile pozitive ale sectorului extern (deficitul soldului contului curent s-a diminuat cu 110 milioane dolari)

recastigarea accesului tarii noastre pe piata financiara internationala

nivelul ridicat al influxurilor financiare din surse oficiale dar si din surse private

comportamentul monedei euro in raport cu dolarul

prezenta activa a bancii centrale pe piata valutara

Predominanta factorilor favorabili dezvoltarii tranzactiilor in devize a adus, in acest an, un castig de volum si de eficienta functionarii pietei valutare, aceasta caracterizandu-se prin:

- cresterea adancimii si a lichiditatii; majorarea volumului total al tranzactiilor efectuate pe aceasta piata (cu 4,4% fata de anul 1999) s-a realizat in exclusivitate pe seama sporirii contributiei clientilor bancilor la derularea operatiunilor cu devize (cu 2.745 milioane dolari), care a inregistrat, astfel, o evolutie contrara celei consemnate in anii anteriori. Diminuarea implicarii bancilor in tranzactii valutare s-a manifestat in special in ultimele doua luni ale anului si a fost rezultatul restrangerii activitatii unor societati bancare cu capital privat turcesc si a izolarii acestora de catre restul sistemului bancar (pe primele zece luni ale anului 2000, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, activitatea totala a societatilor bancare pe piata valutara s-a majorat cu 1288,5 milioane dolari).

In aceste conditii, in anul 2000, ponderea operatiunilor clientilor in totalul tranzactiilor pietei valutare a fost de 35% (fata de 30% in anul 1999)

- functionarea lipsita de socuri a pietei valutare interbancare. Aceasta a fost asigurata, pe de o parte, de mentinerea de-a lungul intregului an a supraofertei de valuta (cu exceptia lunii august) care, majorandu-se cu 30 milioane dolari fata de anul 1999, a atins in acest an 775 milioane dolari; surplusul valutar cvasipermanent, provenit de la clienti persoane juridice, a fost atat rezultatul performantelor comertului exterior de bunuri si servicii, cat si a diminuarii soldului negativ al celorlalte componente ale contului curent.

Figura nr.2

Evolutia cursului ROL/USD in anul 2000

Sursa:Raport anual BNR , anul 2000

Performante deosebite s-au consemnat in sfera transferurilor curente. Pe de alta parte, interventiile frecvente si deseori ample ale bancii centrale destinate atat absorbirii excedentelor de valuta, cat si prevenirii aparitiei unor deficite care sa permita atacuri speculative, au contribuit la functionarea calma a pietei valutare(figura nr.3) Prin eliminarea excedentului valutar, BNR a urmarit atat evitarea aprecierii in termeni reali a leului cat si consolidarea rezervelor sale valutare.

- extinderea tranzactiilor efectuate de persoane fizice pe piata valutara interbancara, care s-a concretizat in acest an in achizitii nete de valuta in contul acestor operatori. Acest fapt a fost benefic atat din perspectiva functionarii eficiente a pietei valutare cat si a adancirii interactiunii dintre diferite segmente ale pietei financiare - premisa a cresterii eficacitatii transmiterii impulsurilor politicilor financiare.

mentinerea unui grad relativ inalt de concentrare a pietei valutare interbancare, din totalul de 41 de banci autorizate sa functioneze in Romania, un numar de 15 societati bancare au acoperit in acest an peste 90% din totalul tranzactiilor valutare. Dintre acestea, tranzactiile efectuate de primele 5 banci au acoperit palierul situat intre 46% si 59% din totalul de cumparari si 47% si 62% din total vanzari. Desi reprezinta ponderi relativ ridicate, acestea sunt usor inferioare celor detinute de grupul bancilor majoritare pe piata monetara. In pofida efectelor produse de problemele de lichiditate ale unor banci cu capital turcesc, societatile bancare cu capital strain au detinut si in acest an o pondere ridicata in volumul total al operatiunilor valutare, cu un nivel maxim in luna decembrie. Natura capitalului si, in consecinta, a activitatii pe care o desfasoara cu prioritate aceste banci - indreptata, in special, spre investitori straini - justifica participarea lor intensa pe piata valutara.

cresterea semnificativa a volumului operatiunilor valutare derulate pe piata caselor de schimb (cu 959 milioane dolari fata de anul interior). Aceasta dinamica a fost sustinuta in principal de majorarea cu 818 milioane dolari a tranzactiilor efectuate prin casele de schimb particulare. Principalii operatori pe acest segment de piata au fost persoanele fizice rezidente, sumele tranzactionate direct de catre nerezidenti crescand doar marginal.

- majorarea cu 381 milioane dolari fata de 1999 a achizitiilor nete de valuta efectuate de BNR, in conditiile in care tranzactiile totale ale acesteia s-au diminuat cu 200 milioane dolari. August si septembrie au fost singurele luni in care banca centrala a suplimentat oferta de valuta de pe piata in scopul anihilarii atacurilor speculative asupra leului.

- scaderea, pe fondul excedentului cvasipermanent de valuta si a interventiilor prompte ale bancii centrale, a frecventei si atacurilor speculative asupra cursului de schimb. Inregistrarea de deficit pe piata valutara in luna august (atat zilnic cat si la nivelul lunii), mentinerea unui echilibru precar in decursul lunii septembrie, concomitent cu inrautatirea expectatiilor privind evolutia cursului de schimb, au creat, in acest scurt interval, tensiuni pe piata valutara; ele au fost insa temporare si nu au condus la perturbatii datorita interventiei prompte si de amploare a bancii centrale dar si sporirii increderii operatorilor valutari in eficienta actiunii acesteia.

urmarirea de catre banca centrala a obiectivului mentinerii competitivitatii externe a economiei prin evitarea aprecierii in termeni reali a monedei nationale. Ca efect al conditiilor pietei valutare, influentate in mare masura de actiunile politicii monetare si valutare, leul s-a depreciat in termeni reali (cursul de schimb exprimat ca valoare medie lunara), fata de sfarsitul anului anterior, cu 1,1% comparativ cu dolarul american (9,3% pe baza costului unitar al fortei de munca).

Pasul mediu zilnic de depreciere a leului fata de dolar a fost pe parcursul anului de 30 lei, cele mai ridicate deprecieri consemnandu-se in lunile august si septembrie cand acesta a depasit 60 lei; in cele doua luni, deprecierea in termeni reali a leului a atins valorile lunare record ale acestui an de 1,9% si, respectiv 2,3%. Fata de moneda europeana care a suferit in acest an o puternica depreciere in raport cu dolarul american, leul s-a apreciat in termeni reali cu 11,3% (21% pe baza costului unitar al fortei de munca).

Cursul de schimb practicat la casele de schimb particulare a urmat indeaproape traiectoria cursului de schimb al pietei valutare comunicat de BNR, cu totul sporadic, in ultimele zile ale lunii mai (in zilele de 30 si 31 ecartul dintre cele doua a depasit nivelul de 8%) si in ultimele zile ale lunii decembrie (incepand cu 22 decembrie ecartul dintre cele doua cursuri a depasit nivelul de 4%) pe piata caselor de schimb s-au consemnat usoare tensiuni.

In ceea ce priveste evolutia pietei valutare pe anul 2001, se va studia lunar.

Piata valutara a fost cea care a reflectat cel mai puternic incertitudinile legate de inceperea unui nou an (figura 2 ).

Figura .nr

Evolutia cursului ROL/USD in anul 2001

Sursa:Raport anual BNR

In acest context, luna ianuarie a anului 2001, aceasta a consemnat o schimbare radicala in comportamentul operatorilor pietei valutare interbancare. Dupa patru luni consecutive in care s-au inregistrat excedente pe piata valutara, in luna ianuarie cererea de valuta a clientilor nebancari a depasit cu 53,7 milioane dolari oferta acestora. Participarea bancilor pe piata valutara a cunoscut o usoara revigorare fata de luna anterioara, in special in partea a II-a a intervalului, dar s-a situat mult sub nivelul mediu lunar inregistrat anul anterior. Aceasta s-a datorat atat restrangerii activitatii unor banci cu capital strain (incepand cu luna noiembrie a anului 2000) cat si interesul redus manifestat de banci pentru arbitraj pe piata valutara; presiunile asupra monedei nationale au fost descurajate de interventia bancii centrale si de mentinerea randamentelor ridicate ale tranzactiilor pe celelalte piete financiare. Astfel, tranzactiile pe piata valutara s-au efectuat preponderent in numele clientilor.

Interventia bancii centrale a fost echilibrata pe ansamblul lunii, vanzarile si cumpararile de valuta situandu-se aproximativ la acelasi nivel. In prima saptamana din luna ianuarie si, sporadic, la sfarsitul intervalului, BNR a intervenit in scopul diminuarii tensiunilor temporare de pe aceasta piata suplimentand oferta de valuta; in restul intervalului, operatiunile bancii centrale au vizat absorbtia excedentului de devize.

Persoanele fizice care au apelat in luna ianuarie 2001 la casele de schimb au preferat sa vanda valuta, situatie inversa celei inregistrate in ultimele doua luni ale anului anterior. Acest comportament ar putea fi explicat prin randamentele certificatelor de trezorerie pentru populatie, superioare economisirii in valuta.

Evolutia cursului la casele de schimb particulare a reflectat persistenta in prima saptamana a anului a tensiunilor aparute la sfarsitul lunii decembrie care a generat un ecart situat intre 3,8% si 5,3% intre cursul de vanzare practicat de acestea si cursul de schimb comunicat de banca centrala; deteriorarea pietei valutare a restrans treptat acest ecart la 0,15% (1,5% media lunii ianuarie comparativ cu 3% in luna decembrie).

Pe ansamblul lunii ianuarie, leul s-a apreciat in medie cu 2,4% fata de dolarul american (apreciere in termeni reali de 1,2%).

Dupa o luna in care piata valutara a fost marcata de puternice incertitudini, luna februarie 2001 consemneaza revenirea pe coordonat superioare calitativ celor inregistrate in ultima parte a anului anterior.

Excedentul valutar inregistrat pe piata interbancara s-a situat la 100 milioane dolari (cel mai ridicat nivel inregistrat in ultimele 8 luni), intervenind dupa deficitul de 53,4 milioane dolari consemnat in luna precedenta; supraoferta de valuta a clientilor persoane juridice a fost principala sursa a acestui excedent.

Titlurile de stat in valuta, in valoare de 31 milioane dolari, detinute de clientii nebancari, atat persoane fizice cat si juridice, scadente in luna februarie si rascumparate de Ministerul Finantelor Publice, au reprezenta o alta sursa a excesului valutar pe piata. Pentru prima data in ultimele 12 luni, persoanele fizice s-au situat pe pozitia de vanzator net de devize pe piata interbancara.

Tranzactiile derulate de banci pe aceasta piata (exclusiv BNR) s-au situat la nivelul lunii precedente la vanzari, dar s-au diminuat in cazul cumpararilor. Mentinerea unor dobanzi atractive pe piata monetara si pe piata titlurilor de stat, dar si constrangerile legate de expunerea valutara au fost principalii factori care au determinat reducerea achizitiilor de valuta ale societatilor bancare.

Interventiile BNR, materializate in cumparari nete de valuta (136 milioane dolari) au urmarit atenuarea impactului excedentului substantial al pietei valutare asupra cursului de schimb al leului.

O parte din valuta oferita de banci a provenit din cumpararile caselor de schimb proprii. La toate casele de schimb, persoanele fizice au efectuat tranzactii similare celor de pe piata interbancara, dar de amplitudine mult mai mare; vanzarile nete ale acestora au atins cel mai ridicat nivel din martie anul trecut. O explicatie ar putea fi atractivitatea emisiunilor de certificate de trezorerie in lei destinate populatiei, care au oferit randamente superioare celor ale depozitelor in lei si in valuta. Cu toate cestea, persoanele fizice si-au majorat cu 42 milioane dolari detinerile de valuta in banci.

Lipsa tensiunilor pe piata valutara s-a reflectat in evolutia cursului practicat de casele de schimb (maxim la vanzare) al carui ecart fata de cursul de schimb al pietei valutare comunicat de banca centrala nu a depasit 0,8% (au existat zile cand acest ecart a inregistrat valori negative).

In luna martie 2001 evolutiile de pe piata valutara s-au particularizat prin revenirea brusca a volumului total al tranzactiilor la cote ridicate.

Astfel, atat la nivelul vanzarilor de valuta, cat si al cumparatorilor, valoarea operatiunilor s-a situat mult deasupra celei consemnate in luna noiembrie 2000 (incepand cu aceasta luna tranzactiile pe piata valutara s-au situat pe o traiectorie descendenta) dinamica ei lunara (29% la vanzari si 37% la cumparari) fiind cea mai accentuata din ultimele 22 de luni. Devansarea ritmului de descrestere al vanzarilor de valuta ale clientilor de catre cel al cumparatorilor a determinat, insa, diminuarea supraofertei de valuta la 22,1 milioane dolari in martie.

Reactivarea puternica a tranzactiilor pietei valutare s-a datorat in cea mai mare parte operatiunilor interbanci; fata de lunile precedente, societatile bancare si-au majorat vanzarile de devize cu 49,5%, in timp ce cumpararile au sporit cu 64%. Refacerea temporara a inclinatiei speculative a bancilor s-a produs pe fondul intreruperii pasagere, la inceputul lunii, a predictibilitatii interventiilor bancii centrale pe aceasta piata. Un alt factor de impulsionare a activitatii bancii lor l-a constituit interesul lor ridicat pentru subscrierea de titluri de stat in valuta emise de Ministerul Finantelor publice in intervalul analizat. Gradul de concentrare a pietei valutare s-a mentinut in aceasta luna la un nivel foarte ridicat, un numar de 6 banci acoperind peste doua treimi din tranzactiile interbancare (66% din cumparari si 69% din vanzari). Pe ansamblul lunii martie, clientii bancilor au continuat seria vanzarilor nete de valuta, insa la un nivel mult diminuat comparativ cu luna februarie, in special ca urmare a comportamentului persoanelor juridice. Persoanele fizice si-au suplimentat marginal oferta neta de devize pe piata interbancara, un spor mai substantial inregistrand supraoferta lor de valuta pe piata caselor de schimb.

Moneda nationala s-a depreciat fata de dolar cu o medie zilnica de 23 lei pe ansamblul lunii aceasta apreciindu-se in termeni reali cu 0,2%. Evolutia cursului la casele de schimb particulare a urmat indeaproape traiectoria cursului de schimb al pietei valutare comunicat de BNR, ecartul dintre cele doua nedepasind 1%.

Pe ansamblul lunii aprilie 2001, piata valutara interbancara nu a consemnat modificari cantitative majore, vanzarile si cumpararile totale scazand fata de intervalul precedent cu 40 milioane dolari si, respectiv 72,3 milioane dolari (in special datorita numarului redus de zile lucratoare din aceasta luna). In interiorul perioadei insa, aceasta a cunoscut fluctuatii semnificative ale volumului zilnic al tranzactiilor. Varfurile activitatii pietei valutare din aceasta luna pot fi puse in corelatie atat cu vanzarile masive ale persoanelor juridice destinate acoperirii cererii lor de lei, cat si cu actiunile sporadice de arbitraje initiate de banci pe fondul volatilitatii accentuate si al trendului descendent al ratelor dobanzilor interbancare. Gradul de concentrare a pietei valutare s-a mentinut ridicat si in aceasta luna, doua treimi din tranzactiile societatilor bancare fiind acoperite de numai 6 banci.

Vanzarile nete de valuta ale clientilor au continuat si in aprilie, volumul supraofertei de pe aceasta piata dublandu-se comparativ cu luna anterioara. Determinante pentru aceasta evolutie au fost tranzactiile persoanelor juridice care s-au soldat cu vanzari nete de 73 milioane dolari; aceasta supraoferta a provenit din incasarile din export, cat si sumele in valuta eliberate de Ministerul Finantelor Publice prin ajungerea la scadenta a unor titluri de stat, cedarea acestora contra lei avand ca scop efectuarea platilor de salarii, prime si dividende specifice perioadei. Un comportament diferit au avut persoanele fizice, care au reinceput seria cumpararilor nete de devize (intrerupta in lunile februarie si martie).

Preponderenta excedentelor pe piata valutara (doar in 7 zile s-au inregistrat deficite temporare), a facut ca interventia bancii centrale sa fie indreptata in principal spre absorbirea surplusului de oferta, achizitiile nete ale bancii centrale situandu-se aproximativ la nivelul lunii precedente, respectiv de 115 milioane dolari. In zilele de 26 si 27 aprilie, lipsa de lichiditate cu care s-au confruntat unele societati bancare a determinat banca centrala sa efectueze swap-uri valutare cu un numar de 5 banci.

La casele de schimb, vanzarile de valuta ale persoanelor fizice au fost mai mari decat cumpararile, soldul ofertei nete fiind in scadere. Desi pasul mediu zilnic de depreciere a monedei nationale a fost apropiat de cel inregistrat in lunile anterioare (32 lei/zi), cursul de schimb s-a plasat in aceasta luna pe o traiectorie fluctuanta oglindind volatilitatea raportului cerere-oferta pe piata valutara; daca in ziua de 11 aprilie interventia bancii centrale a impiedicat aprecierea nominala a monedei nationale, in ziua urmatoare s-a consemnat varful deprecierii zilnice din aceasta luna (respectiv de 74 lei). Pe primele patru luni, deprecierea monedei nationale fata de dolar a fost de 8,2% (apreciere de 2,1% in termeni reali), iar fata de moneda euro a fost de 7,5% (apreciere de2,8% in termeni reali).

Traiectoria cursului de schimb practicat la vanzare de casele de schimb particulare a urmat indeaproape cea a cursului anuntat de BNR, cu exceptia intervalului 17-26 aprilie. Presiunea exercitata asupra cursului de schimb de convertirea in valuta a primelor de sarbatori de care au beneficiat persoanele fizice, precum si anticipatiile operatorilor de pe aceasta piata s-au reflectat in acest interval in majorarea la 1,13% - 2,12% a ecartului fata de cursul de schimb al pietei valutare comunicat de BNR.

In ceea ce priveste luna mai 2001, cele mai multe tranzactii efectuate de persoanele fizice si de entitati non-bancare au fost facute pe pietele interbancare si la casele de schimb valutar.

Deficitul schimburilor externe pe intreaga luna (32,2 milioane dolari) a provenit in exclusivitate din operatiuni efectuate de entitati legale. Deficitul ultimei saptamani a lunii mai provine din cresterea datoriilor de plata ale intreprinderilor.

Comportamentul persoanelor fizice a fost puternic influentat de anticiparile privind deprecierea monedei nationale; dupa o perioada in care s-au facut achizitii de moneda straina, in mai, oferta individuala pentru valuta pe piata interbancara a depasit cererea. La casele de schimb valutar, suma neta vanduta de persoanele fizice a atins recordul din august 1999. Deficitul inregistrat in segmentul interbancar (in special in ultimele zece zile ale lunii) au determinat banca centrala sa se limiteze la achizitii nete de doar 58 milioane dolari pentru intreaga luna.

In ciuda mediei mai mici a pasului zilnic de depreciere (24,5 lei pe zi fata de 32 lei pe zi in luna aprilie) rata medie de crestere a ratei de schimb s-a pozitionat a doua din 2001. Trendul ratei de schimb afisat de casele de schimb valutar a fost apropiat de cel anuntat de BNR; in anumite perioade s-au inregistrat chiar si diferente negative de la 0,04% pana la 0,12%.

In iunie 2001 dupa o luna in care tranzactiile derulate pe piata valutara interbancara au cunoscut valorile record ale primelor cinci luni, acestea au inregistrat un recul, nivelurile consemnate fiind cele mai scazute din trimestrul al doilea (superioare, insa, mediei acestui an). Diminuarea volumului tranzactiilor cu devize ale societatilor bancare a survenit dupa o perioada in care pe ansamblul sistemului s-a consemnat cresterea expunerii lor valutare. In acelasi timp, desi ratele dobanzilor pietei monetare s-au situat pe o panta descendenta, anticiparea interventiei dominante a bancii centrale pe piata valutara a prevenit cresterea interesului societatilor bancare pentru tranzactiile in devize. Totodata, dimensiunea operatiunilor valutare ale bancilor a mai fost afectata de scaderea volumelor tranzactionate de clienti pe aceasta piata.

Diminuarea semnificativa a cererii clientilor comparativ cu luna precedenta a favorizat aparitia unei supraoferte de 43 milioane dolari; chiar in contextul unei usoare diminuari a ofertei acestora; mai mult de jumatate din excedent a fost alimentat de persoanele fizice (ale caror vanzari nete au fost cele mai ridicate din februarie 2000). In acelasi timp, cererea de valuta a agentilor economici s-a comprimat semnificativ, aducand, astfel, persoanele juridice in pozitia de vanzator net pe piata valutara.

Persistenta numeroaselor excedente zilnice de valuta a solicitat interventii frecvente si, in unele zile, de amploare, ale BNR pe piata valutara; supraoferta consemnata in tranzactiile clientilor bancari, precum si oferta in exces inregistrata la casele de schimb ale societatilor bancare au permis achizitionarea neta de catre autoritatea monetara a 105,5 milioane dolari (cu 48 milioane dolari mai mult comparativ cu luna precedenta).

Seria vanzarilor nete de valuta ale persoanelor fizice derulate prin casele de schimb - neintrerupta in primele 5 luni - a continuat si in luna iunie, acestea fiind alimentate cu sumele rezultate din diminuarea portofoliului de titluri de stat in devize ale populatiei, precum si cu cele provenite din transferurile banesti efectuate cu persoanele fizice nerezidente.

Pasul mediu zilnic de depreciere a monedei nationale s-a redus sensibil comparativ cu luna precedenta (19 lei/zi fata de 25 lei/zi) in luna iunie consemnandu-se cea mai scazuta depreciere medie lunara din acest an a leului in raport cu dolarul, respectiv de 1,6% (depreciere zero in termeni reali). Comparativ cu euro, leul s-a apreciat in termeni reali cu 2,3%.

Desi pe piata valutara interbancara nu s-au inregistrat tensiuni in ultima decada a intervalului, cursul de schimb practicat la vanzare de casele de schimb particulare si-a marit ecartul fata de cursul pietei valutare. Acesta s-a incadrat frecvent in intervalul 1,4% - 2,6%.

In luna iulie 2001 piata valutara s-a caracterizat prin cresterea puternica a interesului operatorilor valutari pentru tranzactiile in devize, consemnandu-se cel mai ridicat nivel al cererii si al ofertei interbancare de valuta din noiembrie 1999 (atat oferta clientilor, cat si cererea de devize a acestora au atins in cursul acestei luni recordul absolut al pietei). In aceasta perioada, nivelul foarte ridicat al tranzactiilor valutare nu a mai reflectat acumularea unor presiuni asupra monedei nationale, ci a constituit, mai degraba, consecinta urmatoarelor evolutii:

cresterea incasarilor din exporturi

reducerea ratei rezervelor minime obligatorii, care a favorizat aparitia, pe intervale scurte de timp, a excedentelor de lichiditate pe piata monetara interbancara, valorificate pe segmentul valutar

mentinerea trendului descendent al ratei dobanzilor pe piata monetara interbancara si pe cea a titlurilor de stat, care a incurajat operatiunile de arbitrare pe piata valutara

majorarea pozitiilor valutare ale unor banci pe fondul formarii anticipatiilor privind posibila accelerare a deprecierii cursului de schimb a leului

injectarea de catre Ministerul Finantelor Publice a aproximativ 608 miliarde lei (rascumparari nete de titluri de stat) care a favorizat surplusuri temporare de lichiditate

conformarea societatilor comerciale la reglementarile legale privind majorarea capitalului social.

Pe acest fond, oferta de devize a societatilor bancare s-a majorat cu 520 milioane dolari iar cererea lor cu 495 milioane dolari, crescand totodata si ponderea acestora in totalul tranzactiilor derulate pe piata interbancara (cu aproximativ 6%).

Trendul consemnat de tranzactiile societatilor bancare s-a manifestat intr-un ritm insa, mai scazut - si la nivelul operatiunilor derulate de clientii acestora, vanzarile lor de valuta majorandu-se cu 106,6 milioane dolari, iar cumpararile cu 129 milioane dolari. Si in aceasta luna clientii bancilor au contribuit la formarea unui excedent net de valuta (20,2 milioane dolari), care nu a reprezentat totusi decat jumatate din nivelul lunii precedente. Evolutia sa se datoreaza revenirii persoanelor fizice la optiunea plasamentelor in valuta, comportamentul putand fi asociat cu trendul descrescator al randamentelor instrumentelor de economisire in lei si, eventual, cu anticiparea unei deprecieri mai accentuate a leului in lunile urmatoare.

Interventiile bancii centrale pe piata valutara au vizat mentinerea deprecierii leului in ritmul programat si s-au soldat cu achizitii nete in valoare nete in valoare de 130,8 milioane dolari; in pofida suplimentarii substantiale a cererii de devize prin acest instrument, absenta speculatiilor semnificative asupra monedei nationale a favorizat mentinerea unui pas redus de depreciere a leului in raport cu dolarul, respectiv de 21 lei/zi (in ziua de 11 iulie aceasta a consemnat chiar o usoara apreciere nominala).

Prin casele de schimb, in aceasta luna, au fost cumparate sume in valuta intr-un volum net de 4501 milioane dolari (in scadere cu 1605 milioane dolari comparativ cu luna precedenta).

Desi, in termeni nominali, in luna iulie s-a inregistrat valoarea minima din acest an a ritmului de depreciere a leului fata de moneda americana (1,4%), datorita decelerarii inflatiei leul a inregistrat, in termeni reali, o usoara depreciere (0,1%). Fata de moneda euro, deprecierea in termeni reali a monedei nationale a fost de 0,8%. Pe primele sapte luni, aprecierea in termeni reali a monedei nationale fata de dolarul american s-a redus la 1,4% (5,9% fata de euro).

La casele de schimb particulare, cursul de schimb practicat la vanzare a urmat indeaproape traiectoria ratei de schimb anuntate de BNR, ecartul dintre cele doua incadrandu-se in culoarul 0,27% - 1,45%, in ceea ce priveste pretul maxim platit de casele de schimb la cumpararea monedei americane, acesta a depasit in ultimele doua decade ale lunii rata de schimb anuntata de BNR (fenomen care, pe parcursul acestui an, a mai fost consemnat, temporar, in lunile ianuarie, aprilie si iunie).

In luna august 2001, excedentul valutar a atins cel mai scazut nivel din anul 2001 si a provenit exclusiv din tranzactiile persoanelor fizice, operatiunile persoanelor juridice soldandu-se cu un usor deficit. In ceea ce priveste tranzactiile valutare ale bancilor, volumul acestora a fost al doilea ca marime in acest an (in usoara scadere fata de luna anterioara); societatile bancare au revenit in intervalul analizat la comportamentul de lungire a pozitiilor lor valutare (dupa o perioada de cinci luni in care pe ansamblul sistemului bancar s-a consemnat o scurtare a acestora), in conditiile in care ratese dobanzilor pe piata monetara nu se situau la nivelurile cerute de anticipatiile inflationiste ale acestora.

Pe fondul scaderii volumului devizelor tranzactionate de clientii bancilor, oferta de valuta a societatilor bancare s-a diminuat fata de luna anterioara cu 216 milioane dolari, iar cererea acestora cu 126 milioane dolari; ambele s-au situat insa mult peste media primelor sapte luni ale anului.

Interventiile bancii centrale pe aceasta piata, desi frecvente, au fost reduse ca amplitudine comparativ cu perioadele precedente, politica bancii centrale privind ritmul de depreciere a leului fata de dolar fiind sprijinita in aceasta luna de intarirea monedei europene fata de cea americana. Astfel, achizitiile nete de devize ale bancii centrale au fost de numai 41 milioane dolari si au avut ca sursa vanzarile nete de devize ale clientilor bancilor si ale caselor de schimb. Ca efect al modificarii tacticii de interventie a bancii centrale, volatilitatea cursului de schimb a leului s-a accentuat considerabil; pasul sau zilnic a variat intre +23 lei/USD si -85 lei/USD, deprecierea mult mai rapida a monedei nationale din ultima saptamana compensand ritmul mai lent din perioada anterioara.

Casele de schimb au continuat sa cumpere valuta, achizitiile nete fiind de 67,4 milioane dolari (cel mai ridicat volum din acest an).

In ceea ce priveste cursul practicat de casele de schimb particulare, tendinta consemnata incepand cu ultima decada a lunii iunie, respectiv de usoara majorare a ecartului dintre cursul de schimb practicat la vanzare de acestea si cursul de schimb mediu al pietei valutare calculat de BNR, s-a mentinut si in aceasta luna; desi de nivel relativ mic (valoarea maxima a acestui ecart a fost de 2,32%) acest fenomen denota cresterea gradului de incertitudine privind evolutia cursului de schimb. S-a observat de asemenea o tendinta de largire a ecartului dintre cursurile de vanzare si cele de cumparare la casele de schimb valutar, ceea ce confirma amplificarea incertitudinilor operatorilor.

In luna septembrie 2001 ,lichiditatea pietei valutare a scazut pe ambele sale segmente spre deosebire insa de piata interbancara , unde aceasta contractie a fost insotita de consemnarea celui de-al treilea deficit din acest an , pe segmentul caselor de schimb s-a inregistrat varful istoric al supraofertei de valuta.

Operatiunile derulate de societatile bancare pe segmentul interbancar au cunoscut cea mai abrupta scadere lunara din acest an.Reculul volumului tranzactionat s-a datorat atat restrangerii usoare a participarii clientilor pe piata valutara, cat ,mai ales , scaderii interesului bancilor pentru operatiuni de arbitrajare in devize, in conditiile imbunatatirii randamentelor pietei monetare.Doar temporar s-a inregistrat o crestere a intensitatii activitatii pietei interbancare , respectiv ,in prima decada a intervalului(cand s-au inregistrat frecvent si deficite zilnice de valuta) si in ultimele doua zile ale lunii cand, pe fondul ratei dobanzilor interbancare, bancile s-au orientat spre plasamente in devize.

Ca efect al incertitudinii si al prudentei operatorilor , tranzactiile forward in devize s-au diminuat usor comparativ cu luna precedenta, volumul acestora reprezentind mai putin de 5% din totalul tranzactiilor in devize.

Pe ansamblul sistemului bancar s-a consemnat , contrar lunii anterioare ,o diminuare a pozitiilor valutare totale datorita, in special penuriei de lei din prima parte a lunii.Gradul de concentrare al pietei valutare interbancare s-a mentinut ridicat, mai mult de jumatate din tranzactiile derulate intre societatile bancare fiind asigurat de cinci banci.

Confruntarea cererii si ofertei de devize a clientilor s-a soldat cu un deficit de 2,8 milioane dolari. Aceasta sugereaza continuarea deteriorarii soldului balantei comerciale in conditiile in care achizitiile nete de devize ale persoanelor juridice au insumat 24,2 milioane dolari, fiind doar partial acoperite de oferta in exces a persoanelor fizice (21,4 milioane dolari).

Cu toate ca frecventa si amplitudinea interventiilor bancii centrale pe piata valutara au fost relativ mai reduse (vizind in principal limitarea aprecierii nominale a monedei nationale), pe ansamblul lunii cumpararile nete ale BNR au totalizat 109 milioane dolari , in crestere cu 68 milioane dolari fata de luna august;sursa acestora au fost vanzarile nete de devize ale caselor de schimb si ale bancilor.Aceasta politica a imprimat cursului de schimb o volatilitate accentuata, ecartul dintre pasul sau zilnic maxim si cel minim fiind de 78 lei (108 lei in luna august).

Casele de schimb au continuat seria neintrerupta din acest an a achizitiilor nete de devize, cele 88,5 milioane dolari cumparate reprezentind recordul absolut din acest an.Sursa principala a acestor fluxuri o reprezinta transferurile banesti dintre rezidenti si nerezidenti ( numai in luna august soldul acestei pozitii din balanta de plati s-a majorat cu 93 milioane dolari).Sumele achizitionate de casele de schimb de la rezidenti au crescut comparativ cu luna precedenta, in timp ce achizitiile de devize de la nerezidenti s-au diminuat cu 12 milioane dolari .

Cursul de schimb maxim practicat la vanzare de casele de schimb particulare a reflectat fidel traiectoria cursului de schimb comunicat de BNR (ecartul dintre cele doua valute nedepasind un procent).Cu exceptia a trei zile, cursul maxim practicat la cumparare s-a situat sub cel anuntat de BNR(socul resimtit la casele de schimb de evenimentele din SUA a fost minim; numai in ziua de 12 septembrie cursul de schimb maxim practicat la cumparare a fost cu aproape 400 lei inferior celui anuntat de BNR).

In luna octombrie 2001 activitatea pietei valutare interbancare a cunoscut o intensificare fara precedent, atat pe segmentul clientilor cat si pe cel al societatilor bancare.

Interesul sporit acordat tranzactiilor valutare de catre operatorii pietei a decurs din actiunea conjugata a unei multitudini de factori:

-diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor in lei , care a determinat aparitia unui exces temporar de lichiditate in primele zile ale lunii.

-alternarea perioadelor in care pe piata monetara s-au inregistrat excese de lichiditate cu cele in care s-au consemnat deficite;

-sporirea oportunitatilor bancilor de a specula pe piata internationala asupra raportului euro dolar in conditiile fluctuatiilor ample ale acestuia , alimentate de incertitudinile legate de deciziile FED si Bancii Centrale Europene , dar si de apropierea momentului introducerii efective a monedei EURO;

-diminuarea frecventei si cresterea impredictibilitatii interventiilor bancii centrale pe piata valutara;

-lansarea de catre Ministerul Finantelor Publice a unei emisiuni in valuta pentru care s-au subscris 99,4 milioane dolari (66 milioane de catre banci , 20,2 milioane decatre populatie si 13,2 milioane de catre persoanele juridice);

-cresterea substantiala a importurilor care a condus la majorarea cererii de valuta a agentilor economici;

-efectuarea unor plati trimestriale substantiale la bugetul statului, pentru acoperirea carora unii agenti economici au recurs la vanzari de valuta.

Sub influenta acestor factori , volumul de valuta tranzactionat de banci a fost in aceasta luna aproape dublu comparativ cu luna septembrie,depasind doua treimi din totalul pietei.

Societatile bancare si-au mentinut preferinta pentru segmentul spot al pietei valutare,operatiunile forward detinind o pondere extrem de redusa in total ( 3,8% la cumparari si 3,2% la vanzari), usor mai ridicate , totusi, comparativ cu ultimele trei luni.

Pe un trend ascendent s-au situat si tranzactiile derulate de clientii bancilor;supraoferta persoanelor fizice a asigurat un usor excedent la nivelul pietei (9,3 milioane dolari) , operatiunile derulate de agentii economici fiind relativ mai echilibrate.

Interventiile bancii centrale pe piata valutara au urmarit , in prima decada a lunii , temperarea atacurilor speculative asupra monedei nationale ( cand banca centrala a suplimentat oferta de valuta) pentru ca ulterior, BNR sa intervina doar in sprijinirii deprecierii lente a leului;pe ansamblul lunii , achizitiile nete de devize ale bancii centrale au totalizat 77,3 milioane dolari.

Si la nivelul caselor de schimb s-au consemnat valori ridicate ale tranzactiilor , acestea continuind seria achizitiilor nete de devize (87 milioane dolari)., neintrerupta in acest an.

In luna noiembrie 2001,piata valutara interbancara a cunoscut o relativa detensionare , volumul tranzactiilor valutare situindu-de in vecinatatea nivelului lor mediu anual .Diminuarea substantiala comparativ cu luna precedenta a ofertei si cererii de devize a operatorilor a fost detreminata , pe de o parte , de contractia fluxurilor comerciale externe , iar pe de alta parte , de caracteristicile poiticii monetare si valutare (stabilitate a ratei dobanzii si ritm lent temperat de deprecierea leului ) care au descurajat operatiunile de arbitrare ale societatilor bancare.Totodata ,oportunitatile mai limitate de speculatie oferite de evolutia euro-dolar pe piata internationala au fost de natura a pondera aceste operatiuni ale bancilor; euro a continuat sa se deprecieze usor fata de dolarul american ( paritate medie de 0,8885, comparativ cu 0,9063 comparativ cu luna precedenta),fluctuatiile zilnice fiind mai reduse comparativ cu perioada anterioara.

Coroborat cu excedentul valutar in crestere , acest context a conferit o mai mare stabilitate a pietei valutare interbancare , intrerupta, doar sporadic , de presiunile aparute la sfarsitul periadei de constituire a rezervelor minime obligatorii.

Desi situate pe o panta descendenta ,tranzactiile derulate de banci pe piata valutara -atat cele de vanzare cat si cele de cumparare s-au mentinut in jurul valorii medii inregistrate de la inceputul anului.Scaderea cererii de valuta a clientilor bancilor a permis consemnarea unui excedent valutar de 54 milioane dolari ( al doilea ca marime din anul 2001 ).

La casele de schimb valutar , sumele tranzactionate au fost in usoara scadere comparativ cu luna precedenta, achizitiile nete ale acestora totalizind 55 milioane dolari.

Valoarea achizitiilor nete de valuta ale BNR s-a ridicat in luna noiembrie 2001 la 126,1 milioane dolari.In contextul general , volatilitatea cursului de schimb s-a diminuat comparativ cu luna precedenta ,ritmul nominal de depreciere a leului fiind ,de asemenea in usoara scadere.

Casele de schimb au practicat , la vanzare cursuri maxime apropiate de rata de schimb anuntata de banca centrala; incepind cu ziua de 19 noiembrie , ecartul dintre cele doua a crescut usor, situindu-se la nivelul unui procent.

In luna decembrie 2001 , se observa amplitudinea ridicata a cresterii cererii de lei , precum si particularitatile relatiilor economice cu strainatatea ale rezidentilor si-au pus puternic amprenta asupra pietei valutare; cadrul de functionare a acesteia a mai fost afectat de apropierea momentului intrarii in deplinatatea functiilor sale a monedei euro.Efectul acestei conjuncturi s-a manifestat la nivelul pietei valutare interbancare printr-o majorare semnificativa a volumului tranzactiilor ; astfel, atat nivelul ofertei , cat si al cererii de valuta au depasit cu mult valorile medii anuale.

Atat operatiunile clientilor, cat si cele ale bancilor au contribuit la dinamizarea puternica a activitatii pietei valutare in aceasta luna .Amplificarea operatiunilor valutare interbancare a fost motivata de volumul ridicat al valutei tranzactionate de clienti , de constrangerile indeplinirii rezervelor obligatorii , de limitarile impuse de normele privind expunerea valutara a societatilor bancare , precum si de incasarile mari realizate de Trezorerie.

Volumul total de devize tranzactionat de clientii bancilor a fost al doilea ca marime in istoria pietei , in conditiile in care oferta acestora a inregistrat un record absolut,Ca efect, cu exceptia a patru zile , piata valutara interbancara a consemnat o supraoferta considerabila; excedentul total al lunii , alimentat exclusiv de pesoanele juridice , a reprezentat maximumul acestui an .Vanzarea a 840 milioane dolari de catre persoanele juridice a fost justificata de cheltuielile masive in lei suportate de acestea in lun decembrie: salarii, bonificatii, prime, plati la buget.

Dupa patru luni in care persoanele fizice au vandut valuta pe piata interbancara , in luna decembrie acestea au achizitionat un volum de 16 milioane dolari, indicind preferinta pentru transformarea in devize a castigurilor din aceasta luna.Majorarea ecartului dintre cursul practicat de casele de schimb particulare si cel anuntat de BNR , ca efect al accentuarii incertitudinii, ar putea constitui o alta explicatie a volumului mai ridicat al achizitiilor de devize ale persoanelor fizice de pe piata interbancara

Si in aceasta luna majoritatea operatiunilor pietei valutare interbancare s-au derulat in dolari, ponderea lor fiind in usoara crestere fata de luna precedenta.Apelul persoanelor fizice la casele de schimb valutar s-a temperat, volumul total al tranzactiilor derulate prin acestea fiind in scadere fata de luna noiembrie .Sumele nete achizitionate prin casele de schimb ale bancilor au totalizat 38 milioane dolari.

Excedentul masiv de devize oferit de clienti pe piata interbancara valutara,constrangerile privind expunerea valutara a bancilor, prudenta manifestata de societatile bancare -in special in perioada de mijloc a intervalului - in gestionarea propriei lichiditati ,precum si evolutia raportului EUR/USD s-a reflectat in traiectoria cursului de schimb al monedei nationale pe parcursul acestei luni.Astfel,in luna decembrie cursul de schimb al monedei nationale a consemnat cea mai ridicata volatilitate din acest an, aprecierile nominale zilnice fata de dolarul SUA fiind frecvente si de mari dimensiuni.

BNR si-a limitat interventiile zilnice la absorbirea excesului de devize , achitzitiile nete ale acesteia (163 milioane dolari) depasind doar marginal supraoferta pietei interbancare .In aceste conditii , moneda nationala a consemnat in raport cu dolarul SUA cea mai scazuta depreciere nominala a anului (0,8%) si, respectiv, cea mai ridicata apreciere in termeni reali (1,4%) .Evolutia raportului EUR USD din luna decembrie a determinat o apreciere in termeni reali a leului de 0,8% fata de euro.Pe ansamblul anului (decembrie/decembrie) , moneda nationala s-a apreciat in termeni reali cu 5,6 % fata de dolar si cu 6,2 % fata de euro.

Pentru prima luna a anului 2002 , piata valutara a receptat cel mai acut schimbarile de comportament, specifice perioadei , ale operatorilor financiari , in conditiile in care efectul lor a fost amplificat la inceputul acestui an de numerosi factori conjuncturali.Astfel caracteristicile pietei valutare au reflectat in aceasta luna influentele exercitate de:

-tendinta de refacere a pozitiilor valutare ale bancilor si clientilor nebancari ,afectate de cererea mare de moneda nationala a acestora de la sfarsitul anului precedent;

-deficitele sporadice de lichiditate consemnate pe piata monetara

-comportamentul speculativ mai agresiv al bancilor, datorat cresterii impredictibilitatii evolutiei cursului de schimb;

-acumularea la nivelul acestui an a unui volum record al serviciului datoriei externe private.

Principala consecinta a acestei conjuncturi particulare a constituit-o manifestarea unui deficit cvasipermanent pe segmentul interbancar al pietei valutare.Tensiunile generate de acest context au antrenat cresterea volumului tranzactiilor valutare la niveluri superioare mediei anului anterior; comparativ cu luna decembrie oferta agregata de valuta s-a diminuat cu 239 milioane dolari iar cererea de devize s-a majorat cu 39 milioane dolari.

Comportamentul speculativ al bancilor s-a reflectat in majorarea ponderii tranzactiilor in nume propriu, o singura banca efectuind mai mult de jumatate din tranzactiile sale in numeme clientilor.

Deuechilibrul consemnat pe piata valutara ( 124 milioane dolari) a caracterizat in mare parte acest interval , fiind rezultatul evolutiei divergente a cererii si ofertei de devize a clientilor bancii ( comprimarea cu 232 milioane dolari a vanzarilor fiind insotita de o crestere cu 46 milioane dolari a cumpararilor acestora ).Deficitul valutar a fost generat, in principal , de segmentul persoanelor juridice , avind, astfel, ca potentiale surse, atat tranzactiile comerciale externe , cat si inclinatia spre economisire a valutei a acestor operatori.Interventiile punctuale ale bancii centrale au vizat descurajarea tendintelor de comportament speculativ a bancilor si mentinerea functionarii eficiente a pietei valutare si s-au soldat cu un volum net al vanzarilor de 97,4 milioane dolari.

Scaderea intereselui persoanelor fizice pentru tranzactii in devize consemnata pe piata valutara interbancara s-a regasit si pe piata caselor de schimb , unde sumele tranzactionate de acestea au scazut considerabil;suma neta achizitionata de casele de schimb in aceasta luna s-a redus la 33,5milioane dolari, cea mai mare parte a acestor cumparari realizindu-se prin casele de schimb ale bancilor.

Evolutia cursului se schimb a monedei nationale a reflectat tensiunile si incertitudinile care au marcat piata valutara in acest interval ;volatilitatea extrem de accentuata a acestui indicator s-a regasit in varfuri de apreciere si depreciere nominala zilnica ale monedei nationale intalnite rareori ,succesiv , pe un interval de timp atat de scurt.In aceasta luna ,moneda nationala a consemnat in raport cu dolarul o depreciere nominala medie de 1,5 %

(apreciere de 0,7 % in termeni reali);deteriorarea raportului euro/dolar a dus la o depreciere a leului de numai 0,3 % in termeni nominali fata de euro (apreciere de 2% in termeni reali).

Tensiunile de pe piata valutara interbancara au fost imediat speculate de casele de schimb particulare care,pe perioade scurte de timp au vandut devize persoanelor fizice la preturi semnificativ mai mari decat cursul anuntat de BNR (ecartul maxim , de 4,1 %, consemnindu-se in ziua de 3 ianuarie).

4. FACTORI DETERMINANTI AI CURSULUI DE SCHIMB AI MONEDEI NATIONALE;O ANALIZA EMPIRICA:

Pentru a determina influenta factorilor determinanti asupra evolutiei cursului de schimb al ROL/USD si respectiv ROL/EURO se va folosi un model econometric de urmatorul tip:

X=α+βM1+γD+δE+εI+ζQind

Unde:

X-curs de schimb ROL/USD sau ROL/EURO

M1- masa monetara

D-dobanda la depozitele in lei (%)

E-export net (miliarde USD)

I-variatia lunara a inflatiei (%)

Qind-variatia lunara a productiei industriale (%)Cu ajutorul modelului econometric se vor determina factorii de influenta cei mai puternici care au determinat evolutia cursului de schimb ROL/USD si ROL/EURO in perioada ianuarie 1999- ianuarie 2002 prezentati in tabelul nr. 4.1. din anexa.

4.1.ANALIZA FACTORILOR DETERMINANTI AI CURSULUI DE SCHIMB ROL/USD:

Tabel nr.4.1.1.

Rezultatul functiei de regresie pentru cursul ROL/USD

Analiza factorilor determinanti ai cursului de schimb ROL/USD se face ce ajutorul regresiei statistice .

In tabelul 4.1 , cu ajutorul coeficientilor de corelatie si de determinatie se determina gradul de dependenta intre cursul ROL/USD si factorii determinanti ai acestuia.

Coeficientul de corelatie are valoarea de 0.9772 ceea ce arata ca intre evolutia cursului ROL/USD si masa monetara, dobanda la depozite, exportul net, variatia lunara a inflatiei si variatia lunara a productiei industriale exista o puternica legatura, deoarece cu cat acest coeficient este mai aproape de 1 cu atat legatura este mai stransa.

Coeficientul de determinatie arata cat la suta din valoarea cursului de schimb este determinata de factorii luati in calcul. Se determina un procent de 95.50 % , restul de 4.50% sunt alti factori determinanti precum factori de natura financiara, politica, sociala, psihologica.

Coeficientul de determinatie ajustat are aceeasi interpretare ca si coeficientul de determinatie.

Eroarea standard aferenta fiecarei valori din esantionul de 37 valori este de 1406.942 adica la fiecare valoare a cursului ROL/USD exista o eroare standard de 1406.942 lei.

Functia de regresie aferenta cursului de schimb ROL/USD si factorii determinanti ai acestuia este de forma:

ROL/USD=15670.106+0.37M1-180.848D+0.323E+157.054I-114Q

Unde:

M1-masa monetara,

D-dobanda la depozite,

E-export net,

I-variatia lunara a inflatiei,

Q-variatia lunara a productiei industriale.

Analizind functia de regresie, putem afla cat de mari sunt erorile de estimare fata de valorile estimate si putem determina factorii cei mai importanti de influenta asupra evolutiei cursului de schimb al ROL/USD.

Eroarea standard aferenta fiecarui factor de influenta este:3661.761 pentru termenul liber, 0.051 pentru masa monetara, 57.838 pentru dobanda la depozite in lei, 0.164 pentru exportul net, 222.581 pentru variatia lunara a inflatiei si 91.331 pentru variatia lunara a productiei industriale.

Pentru a afla care factor de influenta este cel mai relevant studiem rezultatele testului student.Din analiza acestuia cea mai mare valoare este de 7.385 aferenta masei monetare. Deci acest parametru a influentat cel mai mult evolutia cursului de schimb ROL/USD . De asemenea alti factori precum cei financiari, politici, sociali, psihologici urmeaza pe locul 2 ca importanta in evolutia cursului ROL/USD.In cazul dolarului se observa ca si dobanda detine o pondere importanta. Scaderea dobanzii la depozitele in lei a dus la cresterea cererii pentru dolarul american si implicit la cresterea cursului ROL/USD.

Exportul net, variatia lunara a inflatiei si variatia lunara a productiei industriale sunt factori cu influenta nesemnificativa asupra evolutiei ROL/USD deoarece in testul student au valori mai mici decat 2 .

Probabilitatea ca parametrii sa nu fie corect estimati este nesemnificativa pentru:termenul liber, dobanda la depozite in lei, exportul net, variatia lunara a inflatiei si a productiei industriale .In cazul masei monetare exista o probabilitate de 2.252% ca aceasta sa nu fie corect estimata.

Deci cea mai mare importanta pentru evolutia cursului ROL/EURO o are cresterea masei monetare de la 18227.6 miliarde lei in ianuarie 1999 la 50757 miliarde lei in ianuarie 2002 si de asemenea scaderea ratei dobanzii la depozitele in lei ce au determinat cresterea valorii dolarului american de la 11614 lei/USD in ianuarie1999 la 32184 lei/USD in ianuarie 2002.

4.2.ANALIZA FACTORILOR DETERMINANTI AI CURSULUI DE SCHIMB ROL/EURO

Tabel nr.4.2.1.

Rezultatul functiei de regresie curs ROL.EURO

Pentru cursul ROL/EURO regresia statistica este prezentata in tabelul 2.

Analizind valorile coeficientilor se observa ca in cazul ROL/EURO coeficientul de corelatie are valoarea de 0.971, mai mica decat in cazul ROL/USD, de unde rezulta ca evolutia cursului de schimb ROL/EURO este mai putin legata de factorii determinanti decat pentru ROL/USD, o pondere mai mare este detinuta de alti factori determinanti nementionati in studiu.

Coeficientul de determinatie are valoarea de 0.943, ceea ce rezulta ca 94.30 % din valoarea cursului de schimb ROL/EURO este determinata de factorii studiati: masa monetara, dobanda la depozite in lei, exportul net,variatia lunara a inflatiei si variatia lunara a productiei industriale.Alti factori au o influenta de 5.70% asupra evolutiei cursului de schimb, o pondere mai mica decat in cazul ROL/USD .Coeficientul de determinatie ajustat are valori apropiate de cele ale coeficientului de determinatie, de 0.93

Eroarea aferenta esationului de 37 de valori este de 1136.225, mai mica decat in cazul ROL/USD care are eroare de 1406.942.

Functia de regresie pentru ROL/EURO este:

ROL/EURO=11089.563+0.343M1-46.286D+0.125E+129.432I-142.642Q

Unde:

M1-masa monetara,

D-dobanda la depozite,

E-export net,

I-variatia lunara a inflatiei,

Q-variatia lunara a productiei industriale.

Eroarea aferenta functiei de regresie pentru fiecare din parametrii acesteia este:2957.183 pentru termenul liber, 0.041 pentru masa monetara, 46.703 pentru dobanda la depozite in lei, 0.132 pentru exportul net, 179.753 pentru variatia lunara a inflatiei si 7757 pentru variatia lunara a productiei industriale.

Analizind datele obtinute in cadrul testului student se pot face urmatoarele afirmatii: cel mai important factor de influenta asupra evolutiei cursului de schimb ROL/EURO o are cresterea masei monetare la fel ca si in cazul ROL/USD si de asemenea alti factori au influenta destul de mare asupra evolutiei cursului ROL/EURO.Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca fiind o moneda noua,moneda euro este influentata intr-o masura mai mare de factori precum cei politici sociali si psihologici Ceilalti factori de influenta luati in considerare sunt nesemnificativi deoarece valorile lor sunt mai mici decat 2.Aceasta diferenta intre euro si dolarul american in ceea ce priveste factorii care influenteaza semnificativ evolutia acestora poate fi explicata prin sensibilitatea mai crescuta a monedei euro pe piata datorita faptului ca este la debutul sau si este mai sensibila la factori care in mod normal au o influenta mai putin importanta asa cum este si in cazul dolarului american.

De mentionat faptul ca evolutia cursului de schimb ROL/EURO este mai puternic influentata de cresterea masei monetare ca si in cazul ROL/USD,in testul student parametrul aferent masei monetare avind valoarea de 8.281 pentru moneda euro si 7.385 pentru dolarul american, deci evolutia cursului de schimb ROL/EURO este mai sensibila la evolutia masei monetare exprimata in miliarde lei.

Probabilitatea ca parametrii sa nu fie corect exprimati este, ca si in cazul analizei ROL/USD redusa, dar mai mica decat in primul caz de unde se poate trage concluzia ca pentru cursul ROL/EURO probabilitatea ca parametrii sa nu fie corect exprimati este aproape nula.

In urma analizei facute asupra cursului de schimb ROL/USD si ROL/EURO se poate spune ca cele doua cursuri sunt influentate de acelasi factor analizat si anume, masa monetara dar exista diferente in ponderea factorilor de influenta datorita naturii monedelor studiate .

CONSIDERATII FINALE

In urma analizei pietei valutare din Romania se pot trage o serie de concluzii cu privire la actuala stare a economiei si a consecintelor politicilor economice promovate de catre statul roman.Potrivit legii, Banca Nationala a Romaniei stabileste si urmareste aplicarea regimului valutar pe teritoriul Romaniei, aspectul pozitiv fiind crearea si functionarea cadrului institutional dar si regimul valutar cu un caracter dintre cele mai liberale.Rolul important al BNR se concretizeaza in crearea premiselor pentru depasirea caderii continue a monedei nationale.

Studiind evolutiile recente ale pietei valutare, pe perioada ianuarie 1999 -ianuarie 2002 , desi pe perioade scurte , moneda nationala a inregistrat si aprecieri, se poate constata ca deprecierea acesteia a fost iminenta iar eforturile BNR de a ameliora pozitia competitiva a economiei au fost nereusite.

Evolutii pozitive ale economiei precum: diminuarea deficitului soldului curent , nivelul ridicat al influxurilor financiare nu au fost suficiente pentru redresarea cursului valutar care a reflectat fidel starea reala a economiei nationale .Cresterea depozitelor in valuta in banci ale persoanelor fizice demonstreaza neincrederea populatiei in moneda nationala, dobanzile aferente monedei nationale au scazut ,acest fapt amplificind deprecierea continua a leului.Pe de alta parte comportamentul persoanelor fizice este puternic influentat de anticiparile privind evolutia cursului.Putinele reprecieri ale monedei nationale au avut drept cauza anumite redresari de scurta durata ale economiei . Comportamentul agentilor economici a devenit imprevizibil, in conditiile unei dinamici extraordinare in domeniul preturilor si valorilor. Operatiunile de specula valutara si de dobanzi practicate de casele de schimb si de banci au fost nerestrictionate in vreun fel de catre organismele financiare interne si externe. Politica autoritatii monetare privind cursul de schimb si dobanda a favorizat comportamentul de respingere a monedei si a produselor nationale, a determinat dezorientarea sistemului intern de valori si preturi.

Cresterea masei monetare este rezultatul unui cerc vicios creat de BNR pentru plata datoriilor externe tot mai scumpe, BNR tiparind alte monede la un curs tot mai scump,

Potrivit modelului econometric, evolutia masei monetare a reprezentat cel mai important factor al deprecierii leului fata de dolarul american si euro , dar evolutia cursurilor de schimb ROL/USD si ROL/EURO au fost influentate de o multitudine de alti factori diversi care, cumulati au reflectat fidel incotro se indreapta economia nationala.

Cresterea masei monetare fara cresterea corelata a productiei interne, au dus dezechilibrul altor indicatori economici , deprecierea continua a cursului de schimb ROL/USD si ROL/EURO reflectind politici monetare si financiare eronate.

Existenta starii actuale a economiei este rezultatul cumulat al tuturor evolutiilor negative iar evolutia cursului valutar este barometrul care reflecta aceste disfunctionalitati, cursul valutar ROL/USD si ROL/ EURO a fost determinat de factorii amintiti, in studiu si , la randul sau a determinat alti factori raspunzatori de buna functionare a economiei nationale.

Avind in vedere toate aceste aspecte, se poate spune ca este necesara racordarea politicilor economice si financiare la interesele reale ale economiei nationale si crearea unei ordini firesti in sistemul national de valori si preturi.Numai schimbarea de optica si evitarea efectelor politicilor de macrostabilizare monetarista pot genera relansarea economica .Acestea ar fi necesar sa reprezinte si suportul sustinerii economiei nationale de catre organismele financiare externe si de institutiile comunitare.

ANEXE

Figura nr.1

Evolutia cursului de schimb al ROL/EURO in perioada ianuarie1999-ianuarie2002

Sursa:Raport annual BNR ,anii 1999, 2000 si 2001

Figura nr.2

Evolutia cursului de schimb al ROL/USD in perioada ianuarie1999-ianuarie2002

Sursa : Raport anual BNR , anii 1999, 2000 si 2001

Figura nr.

Evolutia in paralel a cursurilor ROL/USD si ROL/EURO in ianuarie 1999-ianuarie2002

Sursa : Raport anual BNR , anii 1999, 2000 si 2001

Figura nr. 4

Evolutia in parelel a sumelor USD cumparate de catre banci si de casele de schimb valutar

Sursa :Raport anual BNR

Figura nr .5.

.Evolutia in paralel a sumelor USD vandute de catre banci si de casele de schimb in anul 2000

valutar in anul 2000

Sursa: raport annual BNR anii 1999 si 2000

Figura nr. 6.

Evolutia pietei valutare interbancare in anul 1999

Sursa : Raport annual BNR anul 1999

Figura nr.8.

Evolutia pietei valutare interbancare in anul 2001

Sursa;raport anual BNR , anul 2001

Figura nr 9

Evolutia exportului net in perioada ianuarie1999-ianuarie 2002

Sursa:Raport annual BNR anii 1999, 2000, 2001

Figura nr.10

Variatia lunara a inflatiei in perioada ianuarie 1999-ianuarie2002

Sursa:Raport annual BNR ani 1999, 2000

Figura nr.11.

Evolutia masei monetare in perioada ianuarie 1999-ianuarie2002

Sursa: Raport anual BNR, anii 1999 si 2000

Figura nr.12

Variatia lunara a productiei industriale in perioada ianuarie 1999-ianuarie2002

Sursa: Raport anual BNR ,anii 1999, 2000, 2001

Tabel nr. 4.1

Evolutia cursului ROL/USD si ROL/EURO si a principalilor factori determinanti in perioada ianuarie1999-ianuarie 2002

Sursa:Raport anual al BNR ,anii 1999, 2000 si 2001

Figura nr. 2.2.1.

Diferentialul ratelor dobanzii in procente anuale

Sursa :Economie monetara internationala

BIBLIOGRAFIE

1. Bran Paul - Relatii valutar-financiare internationale,

Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,

1990

2. Cerna Silviu -Economie monetara internationala ,

Editura Mirton, Timisoara, 1997

Dragoescu Elena - Relatii valutar-financiare internationale,

Editura Universitatii Babes-Bolyai,

Cluj-Napoca,1980

4. Jinga Victor-Moneda si problemele ei contemporane,

Editura Dacia,Cluj-Napoca, 1981

5.Floricel Constantin.- Relatii valutar-financiare internationale,

Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1997

6. Krueger Anne -Determinarea cursului valutar,

Editura Sedona,Timisoara, 1996

7. XXX -Anuarul statistic al Romaniei,

anii 1999, 2000 si 2002

8.XXX -Regulamentul valutar al BNR

www.bnro.ro