|
|
|
INSTRUMENTE DE PLATA UTILIZATE IN AFACERILE ECONOMICE INTERNATIONALE
Sistemul de plati si compensari reprezinta o componenta importanta a sistemului monetar si prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurand circulatia banilor si transferul de active monetare. Descarcarea de obligatie pentru schimbul marfii, serviciului sau altui activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea catre fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. Daca activul transmis este sub forma de moneda, obligatia este pecuniara si se considera indeplinita printr-un act de plata. Relatiile din cadrul sistemului de plati sunt relatii pecuniare si acestea trebuie sa se finalizeze prin plata definitiva si irevocabila pentru ca tranzactia sa se incheie si sa inceapa un nou ciclu.
In economiile de piata moderne agentii economici dispun de o varietate de metode pentru a face plati. Astfel, de regula, ei aleg instrumentul de plata pe care il considera adecvat necesitatilor lor, din perspectiva vitezei de executie, a costurilor de tranzactie, a caracteristicilor locale precum si a cadrului legal care reglementeaza obligatiile de plata. De exemplu platile de detaliu (retail payments) pot fi decontate fie prin utilizarea numerarului, a cecurilor, a cardurilor de credit, a cardurilor de debit sau a ordinelor de transfer credit, fiecare dintre ele putand implica operatii manuale, telefonice, postale sau pe suport magnetic. Pentru platile cu valoare mare si/sau urgente, in general corelate cu schimbul instrumentelor financiare, de regula sunt utilizate sisteme electronice de transfer de fonduri mult mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic.
Astfel, cele mai utilizate mijloace , instrumente si tehnici de plata , in tranzactiile economice internationale sunt : valutele , monedele internationale , cambia( trata ) , biletul la ordin , cecul , in ultima perioada de timp a luat amploare si cardul , iar ca tehnici de plata merita amintite incasso documentar si creditele documentare( in variantele : acreditiv documentar si scrisoare de credit comerciala )
. Valutele :
Valutele sunt monede nationale care au urmatoarele caracteristici :
- putere de plata;
- se bucura de o larga circulatie;
- pot fi constituite rezerva si in alte tari decat intara emitenta .
Valuta care se prezinta sub forma de bancnote sau monezi poarta denumirea de valuta in numerar iar cea disponibila intr-un cont bancar - valuta in cont .
In functie de modul in care valuta in cont a fost depusa in banca , intalnim :
- valuta in cont la vedere;
- valuta in cont la termen .
Monedele internationale sunt acele monede nationale care circula in afara granitelor statului emitent si constituie mijloace de plata si de rezerva pe piata internationala .
Conform definitiei de mai sus , in categoria monedelor internationale pot fi incluse cele cinci valute liber-utilizabile si instrumentele monetare si unitatile de cont emise de organismele financiare internationale , respectiv D .S .T ; E .C .U ; EURO , etc.
D .S .T ( Drepturile speciale de tragere ) sunt o unitate de cont ( emisa de Fondul Monetar International ) pentru a evita unele fluctuatii de pe piata monedelor nationale .
E .C .U ( European Currency Unit ) , moneda emisa in cadrul Sistemului Monetar European , si utilizata in tarile membre .
Valoarea unitatilor de cont se stabileste pe baza metodei cosului valutar , potrivit careia valoarea unitatii se stabileste ca medie ponderata a valutelor luate in calcul .
EURO , noua moneda unica europeana care a intrat in circulatie in anul 1999 potrivit politicii financiar - monetare a Uniunii Europene .
Cecul :
Principala functie a cecului este aceea de plata .Spre deosebire de cambie si biletul la ordin , cecul este platibil numai la vedere si poate fi definit ca fiind un inscris prin care o persoana ( fizica sau juridica ) da un ordin unei banci sa plateasca ( la vedere ) suma de bani inscrisa in cec , unei terte persoane ( beneficiar ) .
Utilizarea cecului implica , din partea beneficiarului , verificarea existentei , in contul bancar, a sumei inscrise in cec .
Cecul este reprezentat de un formular tipizat. Utilizarea cecului este guvernata de legea din 1934.
Partile implicate:
tragatorul este cel care ordona plata, (persoana fizica sau juridica)
trasul este intotdeauna o banca, fie ca e banca la care tragatorul are deschis un cont, fie ca e una corespondenta,
beneficiarul - persoana fizica sau juridica indicata de tragator in favoarea careia se va face plata.
Tipuri de cecuri:
A. Dupa modul in care este trecut beneficiarul:
nominative - situatie in care beneficiarul este trecut in mod expres si cecul se achita numai acestuia, sunt transmise de obicei prin cesiune;
la purtator - caz in care nu se mentioneaza expres numele beneficiarului, cecul putand fi incasat de orice persoana care il detine,
la ordin - se mentioneaza numele beneficiarului si mentiunea la ordin care da dreptul acestuia sa transmita cecul altei persoane prin gir.
B. Dupa modul de incasare:
cecuri barate- utilizate pentru plata intr-un cont bancar al beneficiarului, (reprezinta cecuri de virament - neputand fi platite in numerar), si in cazul cecului documentar, atunci cand tragatorul conditioneaza plata de prezentarea anumitor documente la banca.
Bararea poate fi:
- generala - nu sunt mentiuni intre cele 2 linii paralele si atunci banca nu poate plati decat unei banci sau unui client al sau si poate circula prin andosare,
- speciala - atunci cand se scrie denumirea bancii unde se efectueaza plata.
cecuri nebarate - si in cazul acestor cecuri se poate plati in numerar la ghiseul bancii, sau in cont fara nici o restrictie.
Exemplu de cec special - cecul certificat - este cecul care poarta el specificarea expresa a existentei provizionului la banca trasa.
Cecul de calatorie - cec cu valoare fixa imprimata pe formularul cecului. El este emis de banci si vandut clientilor pentru a inlesni lichiditatile in calatorii, pentru a inlocui cash-ul in deplasarile in strainatate. Protectia acestui tip de cec se asigura prin semnatura.
Cardul :
Cardul bancar , larg utilizat in SUA ( inca din anii 50 ) a cucerit si Europa , mai ales in cepand cu anii 80 .Se prezinta sub forma unei cartele din plastic , dimensionata dupa formatul unei carti de vizita 1 .
Cardul are inscris pe el :
- denumirea si emblema emitentului( o banca ) ;
- datele de identificare ale titularului
Cambia si biletul la ordin - instrumente de plata si credit pe termen scurt cu rol de garantare a platilor in afacerile economice internationale
Plata prin utilizarea cambiei si biletului la ordin se numara printre cele mai vechi tehnici de plata, oferind un grad de securitate ridicat partilor implicate. Din punct de vedere economic, factorii determinanti care au dus la crearea cambiei si biletului la ordin au fost: marea densitate de monede, nesiguranta transporturilor si interzicerea exportului de capitaluri.
Operatia, care reprezinta continutul cambiei, este cunoscuta inca din antichitatea greco-romana, fiind reprezentata prin remiterea unei sume de bani de pe o piata pe alta prin intermediul unui document care atesta varsamantul. Scrisoarea folosita in "permutatie" in timpul romanilor nu avea eficacitatea tratei ("cambium") din evul mediu, cand exigentele economice erau mai accentuate.
Dezvoltarea importului si exportului a dus la utilizarea tot mai larga a efectelor de comert externe. in special in Vestul Europei, cumparatorii obisnuiesc sa semneze astfel de instrumente, care pot fi scontate ulterior de vanzator la banca sa.
De asemenea, privatizarea intreprinderilor de stat si desfiintarea monopolului asupra comertului exterior au dus in Europa Centrala si de Est la crearea a zeci de mii de intreprinderi, care au responsabilitatea platilor si finantarii propriilor afaceri, dupa regulile si uzantele internationale. Importanta efectelor de comert, mai redusa pana acum in regiune, va creste considerabil datorita gamei largi de utilizare, ca mijloc de plata si finantare si ca instrument de garantie.
Emisiunea, circulatia, negocierea cambiilor si biletelor la ordin sunt legate atat de activitatea in domeniul relatiilor de schimb internationale, cat si de o serie de operatiuni cu caracter necomercial, executate de persoane fizice sau juridice.
Caracterizarea generala si particularitatile cambiei si biletului ordin
in literatura de specialitate si in practica financiara internationala, cambia si biletul la ordin sunt denumite uzual instrumente de plata, efecte de comert sau titluri de credit, fiind inscrisuri cu continut si forma consacrate pe baza de norme acceptate, reprezentand pentru cel ce o detine (beneficiar) drepturi ce pot fi incasate, la vedere sau la termen, in functie de valoarea lor determinata.
Cambia (trata) este un titlu de credit utilizat ca instrument de plata prin care un creditor (numit tragator) da dispozitie debitorului sau (numit tras) sa plateasca o anumita suma unui tert (numit beneficiar), la o anumita data si intr-un loc stabilit, fara a indica operatiunea care a generat creanta.
Conform acestei definitii in circuitul cambiei (schema nr. 2.1.) intervin trei parti: tragatorul (exportatorul, creditorul), trasul (importatorul, debitorul) si beneficiarul (un creditor al tragatorului). in comertul international, exportatorul apare, de regula, atat in calitate de tragator cat si de beneficiar.
Circuitul cambiei
1. in urma incheierii unui contract comercial international, trasul (importatorul) ii datoreaza o anumita suma tragatorului (exportatorului);
2. tragatorul, la randul sau, are de achitat aceeasi suma unei terte persoane (beneficiar), drept urmare a incheierii unui contract comercial international sau a unui contract de credit cu o banca;
3. la ordinul tragatorului, trasul achita suma respectiva direct beneficiarului
Biletul la ordin este, ca si cambia, un titlu de credit utilizat ca instrument de plata, dar, spre deosebire de aceasta, reprezinta angajamentul unui debitor (numit emitent) de a plati o suma unui creditor (numit beneficiar) la un anumit termen sau la prezentarea acestuia.
Din definitie rezulta ca, in comparatie cu cambia, biletul la ordin presupune implicarea numai a doua persoane: emitentul, care in comertul international este importatorul si beneficiarul, care este exportatorul .
Circuitul biletului la ordin
1. in cadrul unui contract comercial international, importatorul emite biletul la ordin in favoarea exportatorului
2. exportatorul prezinta la plata biletul la ordin si importatorul il achita.
in unele tari, cum ar fi Germania, Austria, Elvetia si Spania, jurisprudenta defineste cambiile si biletele la ordin ca avand o "natura abstracta". Conceptul se refera la faptul ca drepturile si obligatiile rezulta numai pe baza instrumentului insusi, acesta functionand independent de valabilitatea tranzactiei care sta la baza sa. Exceptia o constituie dobandirea efectului de comert de catre detinator prin rea-credinta, dar partea obligata trebuie sa dovedeasca acest lucru.
in legislatia engleza apare conceptul de "negociabilitate" care, intr-o anumita masura, exprima acelasi concept in sensul ca orice parte la cambie si la biletul la ordin este obligata, datorita semnaturii sale pe acestea, indiferent de tranzactia care sta la baza cambiei sau de relatia cu alta parte.
Referitor la utilizarea cambiei in practica comerciala internationala, in tabelul nr. 2.1. sunt evidentiate urmatoarele avantaje si limite:
Avantajele si limitele cambiei
Avantajele cambiei Limitele cambiei
este emisa la initiativa exportatorului este supusa acceptarii de catre tras
materializeaza datoria importatorului este supusa riscului de pierdere, furt, falsificare
cerinte formale relativ simple mai ales in cazul formularelor standardizate oferite de banci este lenta la incasare deoarece in aceasta operatiune intervin mai multe banci
permite tragatorului sa-si mobilizeze
creanta
elimina riscul de schimb
precizeaza exact termenul de plata
Avantajele si limitele biletului la ordin
Avantajele biletului la ordin Limitele biletului la ordin
permite beneficiarului sa-si mobilizeze creanta este supus riscului de pierdere, furt, falsificare
cerinte formale relativ simple mai ales in cazul
formularelor standardizate oferite de banci
elimina riscul de schimb
precizeaza exact termenul de plata
materializeaza datoria importatorului
Functiile economice ale cambiei si biletului la ordin
Cambia si biletul la ordin joaca un rol important in domeniile comercial si financiar, atat ca mijloc de plata si furnizare de credit cat si drept garantie a creditelor, oferind in general posibilitatea executarii silite rapide.
Functiile economice ale cambiei si biletului la ordin se realizeaza in cadrul unor operatiuni de mare diversitate ale caror caracteristici depind de aspectele concrete ale activitatii de comert. Aceste titluri de credit pot fi transmise prin gir (andosare), pot fi scontate la o banca (adica vandute unei banci inainte de scadenta, contra sumei inscrise pe titlu minus comisionul bancii si taxa de scont)
sau pot fi pastrate de beneficiar pana la scadenta.
Cambia si biletul la ordin pot indeplini urmatoarele functii:
- functia de instrument de plata - consta in faptul ca tragatorul, in cazul cambiei, sau emitentul, in cazul biletului la ordin, are de achitat o datorie fata de o terta persoana - beneficiarul. Aceasta functie consta si in faptul ca beneficiarul unui astfel de inscris, numit girant, poate sa-l transfere prin gir unui creditor al sau, numit giratar, ca plata a datoriei fata de acesta, care, la randul sau, poate sa-l transfere unei terte persoane fata de care are o datorie.
- functia de titlu de garantie in cadrul garantarii creditului pe termen scurt acordat, bancile comerciale pot cere debitorului sa garanteze plata ratelor de credit, a dobanzilor si comisioanelor si prin emiterea unor cambii sau bilete la ordin avand scadentele la termenele de plata ale ratelor, efecte de comert care sunt girate in favoarea bancii si care sunt tinute drept gaj.4
in unele tari, creditorii cer debitorilor sa semneze cambiile pentru a se asigura de plata la termen a tranzactiei. Plata cambiei va fi solicitata numai daca nu se efectueaza plata tranzactiei. Adesea sunt luate cambii in alb, care vor fi utilizate numai in caz de neplata. Tertii pot furniza de asemenea astfel de cambii sau pot avaliza cambiile date de debitor.
Cambia poate fi data in garantie pentru asigurarea unei alte creante pe care giratarul o are contra girantului, prin inserarea in gir a formulei "in garantie", "valoare in gaj", "valoare in garantie". in aceasta situatie, posesorul cambiei poate exercita toate drepturile care decurg din titlu, chiar si in cazul in care creanta garantata prin gaj nu este exigibila. Posesorul cambiei (giratarul) poate invoca aceste drepturi si impotriva girantului sau. in aceasta situatie, giratarul nu poate transmite cambia decat printr-un gir de procura.
Cambia girata in garantie, da dreptul giratarului sa se despagubeasca cu preferinta din suma incasata in baza titlului, fata de ceilalti creditori ai debitorului girant care a dat cambia in gaj. Creditorul care ia in gaj o cambie nu devine un reprezentant al debitorului, ci continua sa aiba un drept autonom pe care il exercita in propriul sau interes.
-?functia de instrument de credit comercial - consta in facilitatea relatiilor de credit si se realizeaza prin asigurarea rambursarii creditului acordat prin utilizarea cambiei sau biletului la ordin in cadrul unor modalitati de plata cum sunt: acreditivul utilizabil prin cambii, scrisoarea comerciala de credit, incasso-ul documentar contra acceptare. Prin mecanismul acestor modalitati, vanzatorul, care livreaza o marfa pe credit, devine in momentul livrarii beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin prin care cumparatorul se obliga sa plateasca, la scadenta, contravaloarea marfii livrate, vanzatorul dispunand de o garantie suplimentara privind rambursarea creditului.
functia de instrument de credit bancar - consta in asigurarea unei mai rapide circulatii a creantelor, in sensul ca beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin poate obtine, in schimbul transferului creantei reprezentate de acest instrument, o suma de bani inainte de scadenta. Principalele operatiuni prin care titlurile de credit indeplinesc functia de instrument de credit bancar sunt scontarea si forfetarea. Avand in vedere ca aceste operatiuni se fac de catre persoana care a acordat initial un credit, finantand astfel o persoana, aceste operatiuni apar privite din punctul de vedere al primei persoane ca operatiuni de refinantare.
Scontarea reprezinta o forma traditionala de mobilizare a creditelor pe termen scurt prin cedarea drepturilor de creanta incorporate in titluri de credit .5 Scontarea consta in transferul creantei reprezentate de un titlu de credit neajuns la scadenta in schimbul unei sume egale cu valoarea nominala a instrumentului scontat minus dobanda asupra sumei platite, calculand din momentul scontarii pana la scadenta, la care se mai adauga anumite cheltuieli de incasare a cambiei.
Din punct de vedere juridic, scontarea implica andosarea instrumentului in favoarea celui care il primeste (in general o banca comerciala specializata in asemenea operatiuni).
Taxa de scont are o natura economica complexa, cuprinzand in principal dobanda pe care banca de scont o percepe pentru faptul ca acorda beneficiarului instrumentului un credit (S) pe o perioada de n zile. Taxa de scont mai include cheltuielile pe care banca le va face pentru incasarea cambiei sau biletului la ordin precum si o suma menita sa acopere riscurile pe care banca de scont si le-a asumat achizitionand instrumentul respectiv.
Prezentarea instrumentului in vederea scontarii se va face cu 15 zile lucratoare inainte, pentru a da posibilitate inspectiei bancare sa efectueze analiza bonitatii platitorului.
La scontare poate apela si importatorul atunci cand intre cei doi parteneri de afaceri se foloseste procedura cec/cambie. Aceasta consta in aceea ca un exportator, a carui cambie a fost acceptata de un importator, poate gira aceasta cambie in favoarea importatorului (acceptantului) astfel incat importatorul o poate sconta la banca sa. Simultan, importatorul ii trimite exportatorului un cec pentru suma respectiva tras asupra bancii la care sconteaza cambia. Cand cecul este prezentat la plata de catre exportator, contul importatorului este creditat.
cu suma scontata de catre banca, astfel incat aceasta va onora cecul la plata.
Avantajul acestei proceduri deriva din rata favorabila a scontului, care de regula este considerabil mai avantajoasa decat rata dobanzii sau a creditului pe descoperit - overdraft. Importatorul poate obtine chiar un rabat pentru plata rapida.
Dezavantajul acestei operatiuni este acela ca exportatorul ramane raspunzator atat ca tragator cat si ca girant al cambiei. El isi poate exclude raspunderea ca girant dar nu ca tragator si va trebui sa onoreze cambia daca cumparatorul nu plateste la scadenta. De asemenea, atat exportatorul cat si banca de scont sunt in pericol daca importatorul nu trimite cecul sau daca suma scontata sau bunurile importatorului sunt ipotecate la terti. in aceeasi ordine de idei, tragatorul/girant este posibil sa aiba nevoie de o autorizatie de schimb valutar pentru a-si transfera revendicarile catre tras. in Belgia, Franta si Germania aceasta operatiune este in general acceptata, dar in alte tari europene nu este nici cunoscuta si nici acceptata.
Rescontarea presupune ca bancile comerciale sa preschimbe in bani cambiile si biletele la ordin, pe care le detin, la banca centrala, care percepe taxa oficiala a scontului, influentand astfel nivelul general al ratei dobanzii.6 Necesitarea acestei operatiuni este impusa de faptul ca disponibilitatile monetare ale bancilor comerciale sunt limitate si nu ar putea contribui la refinantarea exporturilor, prin operatiunea de scontare, decat in mica masura. Pentru a putea realiza un volum mai mare de operatiuni de scontare, bancile comerciale cor cauta, la randul lor, sa se refinanteze prin obtinerea de credite din strainatate sau de la banca centrala din tara respectiva.
De marimea taxei de rescont depinde marimea taxei de scont aplicata de bancile comerciale care, in tarile cu moneda convertibila este in general cu 1 - 4,5 % mai mare decat taxa de reescont.
Pentru a accepta rescontarea, banca centrala impune indeplinirea urmatoarelor conditii:
- termenul ramas pana la scadenta sa nu fie mai mare de 90 zile;
- cambia sa poarte cel putin trei semnaturi ale unor persoane considerate solvabile;
- sumele de plata sa fie exprimate in moneda nationala;
- instrumentul sa provina dintr-o operatiune comerciala si nu financiara (camata).
Din cele mentionate mai sus, rezulta ca nu orice titlu de credit poate fi rescontat, de aceea, cand se ia in considerare refinantarea prin scontare, va trebui sa se incerce ca acesta sa indeplineasca si conditiile necesare rescontarii deoarece in acest caz nivelul taxei scontului este minim, prin urmare scontarea va fi mai eficienta.
Forfetarea consta in vanzarea de catre exportator a unei creante asupra importatorului, pe termen mediu sau lung (de la 6 luni la 5 ani), unei banci sau institutii financiare specializate (forfetist), cu conditia renuntarii de catre aceasta la dreptul de regres asupra exportatorului. in general, este posibil ca respectiva creanta sa fie sub forma unei garantii bancare sau acreditiv cu plata diferata, dar, de cele mai multe ori, creanta este incorporata intr-o cambie sau bilet la ordin.
Din punct de vedere istoric, forfetarea este aparuta relativ recent ca urmare a necesitatii ca exportatorii sa acorde credite pe perioade tot mai lungi si in cote tot mai mari (la exporturile complexe cota de credit ajunge la 80 - 85 %, iar perioada de creditare depaseste 5 ani. in aceste conditii, resursele financiare ale exportatorilor si chiar ale bancilor comerciale sunt insuficiente (reescontarea este imposibila datorita scadentelor foarte lungi).
Din punct de vedere juridic, scontarea si forfetarea se aseamana prin faptul ca ambele presupun transmiterea instrumentului prin andosare. Deosebirea semnificativa de natura juridica este marcata de faptul ca, in cazul scontarii, noul beneficiar (banca de scont) isi conserva dreptul de regres impotriva tragatorului/beneficiarului, pe cand in cazul forfetarii, forfetistul renunta la acest drept.
Din punct de vedere economic, cea mai importanta asemanare intre cele doua operatiuni o constituie scopul acestora, si anume refinantarea exportului. Deosebirile de natura economica sunt:
- forfetarea se realizeaza de catre institutii specializate din cateva tari: Elvetia, Anglia, Germania, pe cand scontarea este realizata de un numar mare de banci comerciale din aproape toate tarile;
- forfetarea implica atragerea de fonduri de pe piata eurodevizelor, pe cand scontarea se face din fondurile proprii ale bancilor sau pe baza celor obtinute din reescontare;
- termenul pentru care se efectueaza forfetarea este mediu sau lung, pe cand scontarea implica termene scurte;
- taxa de forfetare este influentata de nivelul dobanzii pe piata eurodevizelor, de nivelul garantiilor de plata, de durata creditului, de valuta de plata, de tipul de marfa vandut precum si de tara si firma importatoare, in timp ce taxa de scont este influentata de nivelul taxei de rescont (a taxei oficiale a scontului). Facand o analiza se constata ca numai nivelul dobanzii este usor de cuantificat, ceilalti factori care influenteaza taxa de forfetare trebuind sa fie luati in considerare pentru fiecare caz in parte. Astfel nivelul taxei de forfetare se stabileste prin negocieri intre forfetist si beneficiarul cambiei. Acest mod de stabilire a taxei este redat in limba franceza prin expresia "a forfait" care a fost preluata si in alte limbi: germana - "forfaiterung", engleza - "forfait financing".
in continuare este prezentat un studiu de caz privind calculul eficientei unei operatiuni de forfetare .
Firma Exporter Ltd., domiciliata in Elvetia 100, Main Street, CH 8001 Zurich, vinde, in cadrul unui contract comercial international, incheiat in 10.04.2001, masini textile firmei Importadora S.A. cu domiciliul 1, Calle Alcada, E-28014 Madrid, Spania. Termenul de livrare al marfii este 20 aprilie 2002.
Potrivit conditiilor stipulate in contractul comercial international, in valoare de 1.000.000 euro, exportatorul intentioneaza sa forfeteze creantele rezultate din tranzactia pe care a incheiat-o, in urmatoarele conditii:
- 10 % plata la livrare, respectiv 100.000 euro;
- 90 % plata pe credit, respectiv 900.000 euro. Creditul furnizor se va materializa intr-un set de 6 cambii, fiecare cu o valoare de 150.000 euro, cu o dobanda de 6 % pe an, cu scadente semestriale, prima cambie fiind scadenta la 6 luni de la livrare, dupa cum urmeaza:
Valoarea cambiei
(euro) Dobanda Valoarea nominala
(euro) Scadenta
150.000 4.500 154.500 20.10.2002
150.000 9.000 159.000 20.04.2003
150.000 13.500 163.500 20.10.2003
150.000 18.000 168.000 20.04.2004
150.000 22.500 172.500 20.10.2004
150.000 27.000 177.000 20.04.2005
900.000
94.500
994.500
Plata este garantata printr-o scrisoare de garantie bancara cu urmatorul continut:
- partile implicate sunt cele doua firme, cea din Madrid in calitate de importator si cea din Zurich in calitate de exportator;
- obiectul garantiei il constituie livrarea de masini textile, 90 % din valoarea contractului materializandu-se intr-un set de 6 cambii, fiecare cu valoarea de 150.000 euro, cu dobanda anuala de 6 %. Conform contractului, prima rata este scadenta la 180 zile de la livrare, iar celelalte evolueaza la intervale de 180 zile ajungand ca ultima rata sa fie scadenta la 1.080 zile . Astfel totalul ratelor scadente este de 994.500 euro;
valoarea garantiei este de 994.500 euro, pe care Guarantee Bank Ltd. din Madrid o va plati exportatorului sau oricarui detinator "bona fide" al cambiilor;
- conditiile de executare constau in faptul ca plata se va face contra prezentarii fiecarei cambii la data scadentei, in cazul in care Importadora S.A. nu poate efectua plata;
- formula de angajament a bancii este irevocabila si neconditionata in ceea ce priveste plata catre exportator sau catre orice alt detinator "bona fide" al cambiilor, la prima cerere si avand toate drepturile de protest;
- valabilitatea garantiei bancare este pana la 20 mai 2005 (la o luna de la data scadentei ultimei cambii - 20 aprilie 2005);
- garantia este supusa, in caz de litigiu, dreptului spaniol in materie
- scrisoarea de garantie este semnata de Guarantee Bank Ltd. Madrid. Creantele, materializate in setul de 6 cambii, fiind imediat disponibile, Exporter Ltd. Zurich initiaza operatiunea de forfetare, in vederea reintregirii rapide a fondurilor investite in masinile textile respective. Pentru a decide eficienta operatiunii de forfetare, exportatorul trebuie sa aiba in vedere taxa de forfetare, care este periodic publicata de institutiile de forfetare si dobanzile la eurovalute. Taxa de forfetare pentru Elvetia (creante exprimate in euro) este de 6 %, egala cu dobanda la creditul acordat de exportator. Pentru a determina, in acest stadiu, suma care se va incasa prin forfetare se utilizeaza formula:
Vn x Tf x Nz
Vf = Vn -
360 x 100
unde:
Vf - valoarea de forfetare sau suma cash pe care beneficiarul creantei o obtine prin forfetare;
Vn - valoarea nominala a creantei sau suma inscrisa pe efectul de comert si care urmeaza a fi achitata la scadenta institutiei forfetare;
Tf - taxa de forfetare;
Nz - numarul de zile din momentul forfetarii pana la scadenta creantei.
in exemplul avut in vedere, dobanda la creditul comercial este egala cu taxa de forfetare, operatiunea fiind avantajoasa pentru exportator, care intocmeste urmatorul scadentar:
Valoarea nominala (Vn)
(euro) Nr.zile
(Nz) Discount
(euro) Valoarea de forfetare (Vf)
(euro)
154.500 180 4.635 149.865
159.000 330 9.540 149.460
163.500 540 14.715 148.785
168.000 720 20.160 147.840
172.500 900 25.875 146.625
177.000 1.080 31.860 145.140
994.500
106.785
887.715
Rezulta astfel ca prin forfetarea creantei de 994.500 euro (credit si dobanda) costul total, prin aplicarea taxei de forfetare de 6 % se ridica la 106.785 euro. Exportatorul va incasa suma de 994.500 - 106.785 = 887.715 euro.
Utilizarea cambiilor si biletelor la ordin in cadrul modalitatilor de plata internationale
Pentru a elimina riscul de neplata in afacerile economice internationale, cambiile si biletele la ordin au evoluat de la utilizarea lor singulara, in sine, la asocierea lor unei alte tehnici de plata cum ar fi acreditivul documentar, scrisoarea de credit comerciala si incasso-ul, cu valoare de instrument de garantare (in special in cazul incasso-ului) sau ca rezultat al unor reglementari specifice, particulare privind plata (scrisoarea de credit comercial, caracteristica tarilor de drept anglo-saxon).
Datorita faptului ca , intre momentul expedierii marfurilor si cel al incasarii valorii acestora exista o diferenta de timp si spatiu considerabila , fiecare parte contractanta urmareste , in timpul negocierilor sa castige garantii cat mai multe , exportatorul ca va incasa la timp contravaloarea marfurilor iar importatorul ca va primi la timp cantitatea de marfuri solicitata la pretul si parametrii calitativi stabilite in contract .
In practica economica actuala , in afacerile economice internationale sunt utilizate o serie de mijloace , instrumente si tehnici de plata menite sa acorde partenerilor de afaceri garantiile mai sus-mentionate , in functie de gradul de cunoastere si incredere existent intre acestia .
Sunt situatii tot mai frecvente in care exportatorii accepta o amanare a platii. Pentru a se acoperi contra riscurilor la care se expun si, totodata, pentru a putea materializa creanta sub forma unui efect mobilizabil, exportatorul va solicita deschiderea unui acreditiv documentar utilizabil prin acceptare sau negociere de cambii.
. Acreditivul documentar este modalitatea de plata cel mai frecvent utilizata in tranzactiile intemationale, fiind in mod deosebit solicitat in cazul contractelor de valoare ridicata, ori atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste solvabilitatea partenerului.
Partile implicate in derularea unui acreditiv documentar sunt: ordonatorul (importatorul), banca emitenta (banca importatorului), beneficiarul acreditivului (exportatorul), banca exportatorului (banca avizatoare / notificatoare / platitoare / negociatoare).
in decontarea tranzactiilor internationale acreditivul documentar ocupa un loc important - peste 70%. Utilizarea sa extinsa este determinata de avantajele pe care le prezinta atat pentru exportator cat si pentru importator. Aceasta modalitate de plata se face dupa regulile si uzantele uniforme elaborate de CCI Paris (Camera Internationala de Comert):
Plata prin acreditiv documentar face parte integranta din ansamblul relatiilor comerciale si constructia financiara a unei afaceri.
Succesiunea momentelor:
1. existenta unui contract sau a unei intelegeri prin care partenerii au convenit plata prin acreditiv documentar
2. dispozitia/ordinul de deschidere - este dat de importator bancii sale, banca emitenta si cuprinde toate conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a i se face plata,
3. deschiderea acreditivului documentar consta in elaborarea unui inscris, insusi acreditivul documentar, prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea beneficiarului acreditivului documentar, exportatorul, in conditiile de termene si documente potrivit inscrisurilor primite de la ordonator. Acest document este transmis bancii exportatorului,
4. notificarea beneficiarului acreditivului documentar - banca exportatorului anunta exportatorul de deschiderea acreditivului documentar si ii remite documentul acreditivului documentar,
5. livrarea marfii,
6. utilizarea acreditivului documentar - in posesia documentelor ce atesta livrarea marfii in termenele si conditiile din acreditivul documentar, exportatorul le prezinta la banca. Banca verifica concordanta documentelor cu cerintele acreditivului documentar si efectueaza plata( documente contra bani),
7. remiterea documentelor/rambursarea sumei - banca platitoare, dupa efectuarea platii, remite documentul bancii emitente. Aceasta, dupa un nou control al documentelor, in functie de conditiile din acreditiv, ramburseaza bancii platitoare banii. in caz contrar, nu ramburseaza banii pe documente neconforme cu termenii acreditivului documentar.
8. notificare importator/ plata documente - banca emitenta detine documentele privitoare la marfa si pe cele pe care le elibereaza importatorului contra plata.
eliberare/ ridicare marfa.
FORME sI TIPURI DE ACREDITIV DOCUMENTAR
in functie de natura angajamentului asumat de banca emitenta, acreditive pot fi:
revocabile
irevocabile
irevocabile confirmate.
Acreditive revocabile
Aceste acreditive sunt rar utilizate datorita faptului ca prezinta riscuri pentru exportator. Aspectul revocabil trebuie mentionat in deschiderea acreditivului documentar.
Poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment al derularii acreditivului documentar, fara o avizare prealabila a beneficiarului acreditivului documentar, cu conditia ca notificarea de modificare sau anulare sa parvina bancii insarcinate cu plata, acceptarea, negocierea, inainte ca astfel de operatiuni sa se fi produs.
Acrditive irevocabile
Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa sau a face sa se execute (desemnand o alta banca), plata, acceptarea, negocierea, cu conditia indeplinirii tuturor prevederilor stipulate cu ocazia deschiderii. Acest angajament nu poate fi modificat sau anulat decat cu acordul partilor interesate.
Acreditivul irevocabil presupune certitudine absoluta privind plata pentru beneficiar, cu conditia de a se conforma tuturor conditiilor prevazute in acreditiv si de a prezenta toate documentele.
Acreditive irevocabile confirmate
Sunt acelea in care, la angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga un angajament egal ca valoare si conditii al unei terte banci, banca confirmatoare. Banca confirmatoare, situata de regula in tara beneficiarului acreditivului documentar, dar poate fi si in alta tara, accepta fata de beneficiar aceleasi angajamente ca si cele pe care banca emitenta si le-a asumat prin deschiderea acreditivului documentar irevocabil.
Utilizarea acreditivului documentar si alte precizari privind platile
Utilizarea acreditivului documentar este un termen generic ce desemneaza tehnica comerciala bancara prin care exportatorul isi poate incasa banii. Din acest punct de vedere utilizarea acreditivului documentar se poate realiza prin:
plata la vedere,
plata diferata,
acceptare,
negociere,
plata la vedere si prin acceptare (mixta).
Din punct de vedere al sumei platite, acreditivele pot fi utilizate:
total,
partial,
in transe.
Toate acreditivele trebuie sa indice clar daca sunt utilizate prin plata la vedere, prin plata diferata, prin acceptare sau negociere.
Agentii economici, in decizia lor privind o plata internationala, au in vedere, pe de o parte, modalitatea de plata pentru care opteaza (cec, incasso, acreditiv etc) iar, pe de alta parte, modul in care vor fi transferate fondurile (letric, telegrafic, SWIFT) precum si cine suporta comisioanele bancare.
transfer letric prin posta - este cel mai vechi, consta in transmiterea fizica a inscrisului printr-un anumit mijloc de transport (avion), de la o banca la alta,
transfer telegrafic - prin cablu (telex, fax),
transfer prin sistem SWIFT - tehnica computerizata (Society for Worldwide Interbank Financial - BRCE; BRD; Banca Agricola;BCR; Telecomunications).
Scrisoarea comerciala de credit :
Este o forma de acredtiv utilizata in Anglia, Japonia si zona de influenta anglo-saxona.
Scrisoarea comerciala de credit este acea forma de AD prin care banca emitenta adreseaza direct beneficiarului o scrisoare prin care acesta este autorizat, cu conditia prezentarii, pana la un anumit termen, a documentelor prevazute in ordinul de deschidere si care atesta expedierea marfurilor, sa traga cambii la vedere sau la termen, asupra bancii emitente, aceasta angajandu-se irevocabil, fata de beneficiar sau fata de orice banca care negociaza documentele, sa le onoreze la prezentare, cu conditia strictei concordante cu prevederile scrisorii comerciale.
Scrisoarea comerciala de credit este intotdeauna domiciliata in strainatate si este intotdeauna irevocabila.
Specifica scrisorii de credit este plata prin negociere( derularea platii incumba intotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin).
Ca termene de derulare, beneficiarul scrisorii de credit prezinta bancii documentele insotite de cambii cu scadenta la vedere sau la termen, trase asupra cumparatorului, a bancii emitente sau a altei persoane indicate in scrisoare. Cand cambiile au scadenta la diferite termene, iar beneficiarul acreditivului doreste plata imediata, le poate sconta. In acest caz, scontul este suportat de beneficiarul scrisorii de credit.
Banca negociatoare achita cambia, impreuna cu documentele, le remite bancii emitente, de unde apoi, isi recupereaza banii. Pentru operatiunea efectuata, banca negociatoare percepe un comision de negociere si isi retine dobanda pentru intervalul ce se scurge din momentul negocierii pana in momentul incasarii banilor de la banca emitenta.
Costul operatiunii de negociere este suportat de ordonator.
Pentru a accelera incasarea contravalorii exportului banca emitenta acorda dreptul bancii notificatoare de a negocia documentele.
Incasso-ul este o modalitate de plata mai putin sigura pentru exportator decat acreditivul documentar, deoarece marfa este livrata pe adresa cumparatorului fara nici o garantie de plata. Acest neajuns poate fi inlaturat, printre alte metode (garantii bancare, plata in avans, vinculatie), prin utilizarea cambiilor trase asupra cumparatorului sau prin bilete la ordin emise de acesta. Astfel, daca cumparatorul refuza plata sau acceptarea (in cazul cambiei) nu va putea intra in posesia documentelor fara de care vamuirea sau livrarea marfurilor la destinatie devin imposibile, mai ales cand este vorba de conosamente fluviale sau maritime.
Incasso-urile nu trebuie sa contina o cambie sau un bilet la ordin platibile la o data ulterioara, daca instructiunile prevad ca documentele comerciale sa fie eliberate contra plata. Daca un incasso contine o cambie platibila la o data ulterioara, ordinul de incasare trebuie sa precizeze daca documentele comerciale vor fi eliberate trasului contra acceptare (D/A) sau contra plata (D/P). in absenta unei astfel de precizari, documentele vor fi eliberate numai contra plata si Banca insarcinata cu incasarea (colectoare) nu va fi raspunzatoare pentru nici o consecinta decurgand din orice intarziere in eliberarea documentelor.
Teoretic, una si aceeasi cambie poate forma obiectul a doua incasso-uri. Prima data, cambia insotind documentele comerciale in cadrul unui incasso documentar, care prevede plata pe credit, este trimisa spre acceptare, iar a doua oara, singura (insotita doar de ordinul de incasare) este trimisa in cadrul incasso-ului simplu spre incasare. in practica, o cambie primita de banca insarcinata cu incasarea spre acceptare, dupa acceptare poate sa nu mai fie trimisa exportatorului sau bancii sale, ci scontata de aceasta sau pastrata pana la scadenta cand suma va fi trimisa ordonatorului.
CONCLUZII
Alegerea unei modalitati sau a unui instrument de plata , in derularea unei afaceri economice internationale , implica din partea managerilor si a colectivelor de specialisti, ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu , cunostinte temeinice de management si marketing international , de legislatie interna si internationala in domeniile comercial , financiar - bancar , cu atat mai mult cu cat fiecare dintre aceste mijloace , instrumente si tehnici de plata au particularitatile lor de forma si de fond .
Bineinteles ca aceasta alegere depinde si de alte elemente cum ar fi : legislatia nationala-care trebuie sa fie aliniata la cea internationala , de experienta acumulata in timp si traditia in utilizarea acestor mijloace sau instrumente , pozitia firmei pe pietele internationale , relatia dintre agentul economic si banca sau bancile colaboratoare , puterea economico-financiara a firmei etc .
In conditiile in care Romania si -a exprimat dorinta de aderare la Uniunea Europeana iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei europe unite , cunoasterea si utilizarea tehnicilor si instrumentelor de plata , a managementului tranzactiilor internationale in ansamblul sau , trebuie sa constituie un obiectiv prezent si viitor pentru toti cei implicati in domeniile comercial , financiar , banacar , economic in general .
BIBLIOGRAFIE
Ion Turcu - "Teoria si practica dreptului comercial roman", vol.II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,
Mariana Negrus, - "Plati si garantii internationale", Editura All, Bucuresti "Plati si garantii internationale", Editura All, Bucuresti, 1996,
Alexandru Puiu - "Management international - tratat", vol.I, Ed. Independenta Economica, Braila, 1999
C. Kiritescu "Relatii valutar-financiare internationale", Editura stiintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1978,
Mihai-Gheorghe A. Imireanu - "Produse si servicii bancare in relatiile de plati interne si internationale" - Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002,
