|
|
|
Globalizarea si internationalizarea creditului bancar
Globalizarea si internationalizarea creditului bancar a Insemnat indeosebi pentru piata creditului:
Diversificarea produselor credit' atat pentru clientela corporatista cat si pentru gospodarii si stat
dezvoltarea tranzactiilor printr-un suport tehnologic conexat la retelele informatice si tehnologiile IT;
scaderea pretului creditului (in paralel cu
reducerea marjei) proces vizibil in tarile membre Uniunii Europene, influentat
atat de ritmul economisirii interne, specific pentru fiecare
dezvoltarea creditului de consum si a creditului ipotecar;
cresterea elasticitatii cererii pentru produse 'credit'.[1]
In ultimii zece ani s-au manifestat anumiti factori, specifici de la o
Pentru majoritatea tarilor Uniunii Europene reducerea preturilor creditului, practicata de banci s-a datorat cresterii competitiei bancare, efectul activ si vizibil al globalizarii finantelor in Europa.
Alti factori importanti, raportati la piata creditului sunt: ratele dobanzii, inflatia, structura preturilor, costurile de exploatare ale bancilor si regularizarea acestora.
In
primul rand modificarea ratei dobanzii pe piata are un impact
puternic pe termen scurt in evolutia marjelor, deoarece bancile nu pot modifica
imediat, dupa modificarea ratei dobanzii pe piata, dobanda creditelor si a
depozitelor. Slaba reactie a bancilor poate fi datorata si 'costurilor de antrenare'
pe care le-ar presupune modificarea ratelor dobanzilor asupra clientilor,
tentatiei de a nu produce modificari in pretul actiunilor emise de banca si
tranzactionate pe piata de capital, asteptarilor in ceea ce priveste rata
dobanzii.
In
al doilea rand nivelul ratelor dobanzii pietei poate avea un efect
in evolutia marjelor. Astfel pentru rate mari ale dobanzii este mai usor pentru
banci sa ajusteze ratele dobanzilor aplicate clientilor in cazul unor schimbari
ale dobanzii pe piata. Schimbarile in structura conditiilor ratelor dobanzii
pot sa nu aiba impact in marjele creditului.
In
al treilea rand, suprataxarea serviciilor de administrare a
conturilor bancare poate de asemenea afecta marjele bancare, atunci cand
marimea acestora trebuie sa acopere o parte din cheltuielile de exploatare
bancara, la acelasi nivel ca al primei de risc.
Belgia, Finlanda si Suedia au raportat faptul ca taxele incluse in pretul
platit de clienti pentru serviciile de administrare a conturilor bancare
reprezinta un factor care influenteaza pe termen lung marimea marjelor bancare.
In
al patrulea rand, prin 'securizarea imprumuturilor'
(transformarea creantelor din credite in titluri de valori mobiliare,
tranzactionate pe piata de capital), bancile pot practica marje ale dobanzii
active ceva mai scazute, datorita unui pret mai scazut al capitalului, pe piata
primara. Piata de capital se caracterizeaza prin marje mai reduse ale
intermediarilor, ceea ce inseamna procurare de capital la cost redus de catre
banci, prin emisiunea propriilor valori mobiliare, la care subscriu creditorii
privati, remunerati in baza creantelor incasate de banci din creditele acordate
la dobanzi active mai mari decat comisionul societatilor de valori mobiliare
care opereaza pe piata primara.
In
al cincilea rand bancile pot transfera ceva din reducerea
costurilor de operare, in costurile aplicate clientilor, mai reduse, ca urmare
a practicarii unor marje scazute, ceea ce reprezinta un impact favorabil in
conditiile cresterii eficientei sistemului bancar. Din 1995 si pana in 1998
unul din cei mai utilizati indicatori in masurarea eficientei sistemului bancar
in Comunitatea Europeana (respectiv raportul dintre costurile agregate de
exploatare si venituri) arata o crestere a eficientei sistemului bancar in tari
precum Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Marea Britanie si
in mod deosebit Finlanda.
