Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Curba cererii - tipuri si factori determinanti

CURBA CERERII - TIPURI SI FACTORI DETERMINANTI

1. Cererea - definire si reprezentare grafica

2. Legea generala a cererii

3. Tipuri de cerere: cererea derivata, cererea compusa, cererea in cazul bunurilor substituibile

4. Factori care determina cererea

5. Cererea si utilitatea


1. Cererea - definire si reprezentare grafica


Cerera - relatia cauzala dintre cantitatile pe care consumatorii le vor cumpara si preturile asociate acestor cantitati

Variabila dependenta = cantitatea

Variabila independenta = pretul


Pret

Cantitatea ceruta (bucati)

500

10

400

20

300

30

200

40

100

50



Legea cererii: modificarea pretului unui bun va determina modificarea in sens invers a cantitatii cerute din bunul respectiv.


Intrebare: legea cererii se respecta in cazul tuturor bunurilor sau exista si bunuri care fac exceptie de la regula?


Efectul de substitutie: atunci cand pretul unui bun creste, consumatorii au tendinta sa-l inlocuiasca in consumul lor cu alte bunuri. Efectul de substitutie este intotdeauna negativ, ceea ce inseamna ca modificarea pretului determina modificarea in sens invers a cantitatii cerute din orice tip de bun.


Efectul de venit are in vedere faptul ca o crestere, de exemplu, a pretului unui bun determina scaderea veniturilor reale[1] ale populatiei, rezultatul fiind ca se va cumpara mai putin din toate produsele, inclusiv din cel al carui pret a crescut. Deci, efectul de venit este in sens invers cu modificarea pretului pentru bunurile normale si in acelasi sens cu modificarea pretului pentru bunurile inferioare.

Astfel, putem sintetiza:

a)     pentru bunurile normale, efectul de substitutie are acelasi sens cu efectul de venit; de aceea, atunci cand pretul unui bun normal se modifica, cantitatea ceruta din acel bun se modifica in sens invers;

b)     pentru bunurile inferioare, efectul de venit si efectul de substitutie au sensuri diferite; de aceea, atunci cand se modifica pretul unui bun inferior, cantitatea ceruta din aceasta se modifica in acelasi sens sau in sens invers in functie de dimensiunile celor doua efecte. Daca efectul de substitutie este mai mare decat efectul de venit, atunci modificarea pretului bunului inferior determina modificarea in sens invers a cantitatii cerute si legea cererii este verificata. Daca efectul de venit este insa mai puternic decat efectul de substitutie, atunci modificarea pretului bunului inferior determina modificarea in acelasi sens a cantitatii cerute din acel bun si legea generala a cererii nu mai este respectata. Este cazul asa numitelor "produse Giffen"[2] pentru care cererea are o panta pozitiva, deci este crescatoare in functie de pret.


3. Tipuri de cerere: cererea derivata, cererea compusa, cererea in cazul bunurilor substituibile


Cererea derivata = cererea dintr-un factor de productie rezultata din modificarea cererii pe piata produsului finit la care a contribuit factorul respectiv.


Cerea compusa = cererea unui bun care nu poate fi consumat decat impreuna cu alt bun.


Cererea in cazul bunurilor substituibile = cererea pentru un bun care in procesul de consum poate fi inlocuit cu un alt bun.


4. Factori care determina cererea

Principalii factori care determina cresterea sau reducerea cererii pe piata unui bun sunt:

a)     modificarea preturilor altor bunuri (pa);

b)     modificarea veniturilor consumatorilor (V);

c)     numarul consumatorilor (N);

d)     preferintele (gusturile) consumatorilor (G);

e)     anticiparile privind modificarile de pret sau venit (A);

f)      atitudinea fata de risc a consumatorilor (R).


Tinand cont de acesti factori, am putea scrie functia cererii ca:

C = f (p, pa, N, V, G, A, R)

5. Cererea si utilitatea


Utilitatea, in sens general = capaciatea unui anumit bun sau serviciu de a satsface o nevoie.


Utilitatea in sens economic = satisfactia resimtita de un consumator atunci cand consuma un anumit bun sau serviciu.


Utilitatea totala (U) = este satisfactia resimtita de consumator ca urmare a tuturor unitatilor consumate dintr-un bun sau serviciu.


Utilitatea marginala (Umg) = utilitatea adusa de ultima unitate consumata

= sporul de utilitate obtinut determinat de cresterea cu o unitate a cantitatii consumate dintr-un anumit bun sau serviciu.




[1] Cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi cumparata cu o anumita suma de bani.

[2] Sir Robert Giffen (1837 - 1910) a observat fenomenul pe piata cartofilor din Irlanda, intr-o perioada de foamete generalizata, determinata de recolte foarte proaste, cand desi pretul cartofilor crestea, simultan, crestea si cantitatea cumparata.