1.     introducere

In statistica social-economica se folosesc date individuale obtinute prin observari totale sau partiale. In unele situatii practice pentru anumite colectivitati nu se poate face inregistrarea totala a unitatilor ce le compun si ca urmare apelam la organizarea unor inregistrari partiale de tipul sondajelor statistice.

Sondajul este o metoda de caracterizare a populatiei statistice, in baza cercetarii unei parti a acesteia, parte numita esantion, obtinut prin diferite procedee din populatia de origine (sau colectivitatea generala).

In etapa actuala de trecere la economia de piata in tara noastra metoda sondajului a cunoscut a aplicare pe scara larga, s-au infiintat institutii puplice si private care organizeaza esantioane nationale drept cadru comun pentru cercetari variate, rezultatele acestora fiind facute publice prin presa si alte surse de comunicare. Rezultatele sondajelor efectuate in domeniul economic, politic, social si alte domenii de interes national si local confirma importanta si utilitatea acestora. Pe baza datelor de sondaj se vor extinde rezultatele la nivelul populatiei generale prin metode specifice, respectand principiile teoriei probabilitatilor, statisticii matematice si legii numerelor mari.

Avantajele cele mai importante ale cercetarii prin sondaj sunt evidentiate in doua sitatii : a) cand observarea implica distrugerea produsului respectiv (sondaje organizate pentru studiul calitatii produselor) si b) cand organizarea unei cercetari statistice totale implica cheltuieli prea mari. Alte avantaje ale cercetarii prin sondaj: economii banesti, timp de munca redus, calitate superioara a rezultatelor, programul observarilor prin sondaj cuprinde un numar mai mare de caracteristici decat programul observarii totale, evaluarea rezervelor subterane de carbune, petrol, gaze naturale etc., sondajul statistic poate fi folosit la verificarea datelor culese printr-o observare totala de mare amploare in care au fost folositi si nespecialisti precum si la prelucrarea intr-o prima faza selectiva si mai tarziu totala, sondajul poate fi utilizat in verificarea programului unei observari totale cat si la verificarea unor ipoteze statistice.

Dupa decembrie 1989, cercetarea prin sondaj, in tara noastra este folosita in practica, atat de organele statisticii de stat, cat si de societati si institutii de cercetari stiintifice. Sondajul de opinie reprezinta o mica parte din domeniul de aplicare a teoriei sondajului.

In industrie metoda sondajului se foloseste pentru determinarea productivitatii muncii in unitati naturale, in cercetarea calitatii produselor, in timpul desfasurarii proceselor tehnologice pentru prevenirea rebuturilor, in depistarea cauzelor care provoaca fluctuatia fortei de munca, la salarizare, in studiul importantei investitiilor realizate sau produse etc.

In comert sondajul este utilizat pentru testarea acceptarii noilor produse, la studierea aspectelor coplexe ale cererii de marfuri in functie de variatia factorilor care o influenteaza, la estimarea tendintelor specifice ale activitatii de desfacere a marfurilor si a prestarilor de servicii catre populatie.

Datorita avantajelor pe care le prezinta, sondajul statistic se aplica si in celelalte domenii ale vietii social-economic, acesta fiind principalul motiv pentru care in ultimii ani, in toate tarile, cercetarilor prin sondaj li se acorda o atentie deosebita atat sub raport teoretic cat si din punct de vedere practic.

2.     CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE TEORIEI SONDAJULUI

Cercetarea prin sondaj realizata cu un efort material si uman mai redus, permite obtinerea unor valori de sondaj cu ajutorul carora caracterizam complet si real intreaga colectivitate. Cercetarea prin sondaj se desfasoara in doua etape:

1)          Prima faza (observarea sau descrierea statistica) consta in extragerea esantionului si calculul valorilor care il definesc statistic: media, dispersia, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie, coeficientii de asimetrie, marimi relative etc.

2)          Faza a doua in care indicatorii obtinuti prin prelucrarea datelor esantionului se extind asupra intregii colectivitati in scopul caracterizarii acesteia din punct de vedere statistic.

In cercetarea prin sondaj vom utiliza notiuni pereche ca de

exemplu:colectivitate generala - colectivitate de selectie, media colectivitatii generale - media de selectie, valoare statistica calculata - valoare estimata si altele.

Dintre notiunile specifice sondajului statistic amintim si definim pe cele mai importante : colectivitatea generala si colectivitatea de selectie.

Colectivitatea generala sau populatia statistica sau simplu populatie, reprezinta totalitatea unitatilor simple sau complexe care formeaza fenomenul supus cercetarii. Cercetarea statistica incepe prin delimitarea stricta a colectivitatii generale in timp si spatiu, precum si din punct de vedere al continutului si formei de organizare.

Elementele componente ale colectivitatilor statistice se numesc unitati statistice si pot fi unitati simple sau unitati complexe.

Volumul colectivitatii generale, din care urmeaza sa se extraga unitatile in scopul formarii esantionului se noteaza cu N in cazul unitatilor simple, cu R in cazul unitatilor complexe si pentru variabile alternative M reprezinta numarul unitatilor care poseda caracteristica.

Colectivitatea de selectie (esantion, proba, mostra) reprezinta o parte sau un numar de elemente ale colectivitatii generale de la care urmeaza sa culegem datele ce vor fi prelucrate cu scopul extinderii acestor rezultate pentru intreaga colectivitate.

Volumul colectivitatii de selectie se noteaza cu n cand esantionul este format din unitati simple, cu r cand ne referim la unitati complexe si cu m notam numarul unitatilor care poseda caracteristica atunci cand facem referire la o variabila alternativa.

Important este sa precizam ca dintr-o populatie statistica putem extrage mai multe esantioane, care difera intre ele prin structura si volum. Indicatorii care caracterizeaza fiecare esantion in parte pot fi considerati de forma unor variabile aleatoare pentru care se pot stabili distributiile de frecvente corespunzatoare.

Prezentam in tabelul nr.1 formulele de calcul ale mediei si dispersiei pentru colectivitatea generala si de selectie.

Tabelul nr 1

Scopul propus de cercetarea selectiva este atins daca pregatirea acesteia se face dupa un plan care sa permita obtinerea unor informatii cat mai veridice. Un astfel de plan trebuie sa cuprinda:

1)           Obiectivele. Statisticianul trebuie sa-l ajute pe beneficiar astfel incat acesta sa exprime clar proiectul propus, sa defineasca corect populatia statistica, sa explice scopul urmarit si modul de utilizare a rezultatelor. Importanta este delimitarea in timp si spatiu a colectivitatii generale prin identificarea tuturor cazurilor individuale sub care se manifesta fenomenele respective, precum si verificarea gradului de omogenitate al acesteia. Daca exista o observare totala anterioara atunci analizand indicatorii variatiei caracteristicilor esentiale pentru care s-au cules date putem verifica gradul de omogenitate, in caz contrar se organizeaza mai multe sondaje succesive pentru verificarea gradului de stabilitate a mediei si dispersiei caracteristicilor dupa care se va face esantionul.

2)           Baza de sondaj. Orice sistematizare a unitatilor (liste, harti) care sa permita alegerea intamplatoare a unitatilor ce vor intra in esantion, se numeste baza de sondaj si trebuie sa cuprinda populatia completa si fara duble inregistrari.

3)           Unitatile de esantionare pot fi : populatii umane (orase, gospodarii, persoane fizice), din domeniul industrial (societati comerciale), din domeniul agricol (ferme, gospodarii), piese, loturi de piese (pentru controlul calitatii) etc.

4)           Extragerea esantionului : determinarea marimii acestuia, alegerea tipului si procedeului de selectie, se determina estimatorii de calcul si precizia lor teoretica.

5)           Metode de obtinere a datelor : pe cale directa, postala, telefonica etc. Pentru a reduce nonraspunsurile si erorile de inregistrare se prefera contactul direct operator-chestionat.

6)           Urmarirea desfasurarii sondajului din punctul de vedere al muncii operatorilor pe teren.

7)           Ancheta pilot : se inregistreaza date preliminare care sa orienteze compozitia viitorului esantion, sa clarifice problemele mai putin cunoscute si sa testeze chestionarele.

8)           Elaborarea chestionarelor.

9)           Stabilirea planului de prelucrare a datelor de selectie din punct de vedere metodologic si organizatoric.

10) Analiza, interpretarea, extinderea si prezentarea datelor : se aleg

procedeele potrivite pentru verificarea semnificatiei indicatorilor de

selectie si extrapolarea rezultatelor selectiei la nivelul colectivitatii generale.

Rezolvarea punctelor din planul de sondaj are drept scop asigurarea reprezentativitatii esantionului, de aceasta depinzand in totalitate valoarea rezultatelor obtinute in urma sondajului.