Analiza fundamentala a actiunilor

ANALIZA FUNDAMENTALA A ACTIUNILOR

Metoda analizei fundamentale realizeaza evaluarea actiunilor pe baza unor indicatori specifici valorii mobiliare respective si a unor indicatori care caracterizeaza situatia economico-financiara a emitentului.

Se considera faptul ca situatia economico-financiara a emitentului influenteaza substantial pretul de piata al actiunii. De aceea, de multe ori specialistii in portofolii si investitii in valori mobiliare, atunci cand isi fundamenteaza politica investitionala pornesc de la analizarea emitentului titlului financiar. In acest tip de analiza se parcurg urmatoarele etape:

1) Analiza echilibrului financiar pe baza de bilant

2) Analiza pe baza contului de rezultate

3) Analiza cash flow-urilor

4) Analiza rentabilitatii firmei

5) Analiza patrimoniala a riscului de faliment

In etapa de analiza a echilibrului financiar pe baza de bilant se calculeaza si se interpreteaza urmatorii indicatori:

situatia neta;

fondul de rulment;

necesarul de fond de rulment;

trezoreria neta;

viteza de rotatie a necesarului de fond de rulment;

viteza de rotatie a fondului de rulment;

rata autonomiei financiare;

rata de finantare a stocurilor;

rata de finantare a necesarului de fond de rulment;

rata de autofinantare a activelor.

In etapa de analiza pe baza contului de rezultate se calculeaza si se interpreteaza urmatorii indicatori:

marja comerciala;

productia exercitiului;

valoarea adaugata;

excedentul brut de exploatare;

rezultatul exploatarii;

rezultatul curent inaintea impozitarii;

rezultatul exceptional;

rezultatul net al exercitiului;

capacitatea de autofinantare;

autofinantarea efectiva.

In etapa de analiza a cash-flow-rilor se urmareste studierea variatiei disponibilitatilor si determinarea unei valori juste a intreprinderii, adica a ceea ce reprezinta ea din punct de vedere valoric in calitate de entitate participanta la piata si nu ca valoare istorica a partimoniului ei. Pornind de la aceasta premisa, se calculeaza:

cash-flow-ul de gestiune;

cash-flow-ul disponibil.

In etapa de analiza a rentabilitatii firmei se calculeaza si se interpreteaza urmatorii indicatori:

rentabilitatea economica;

rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii;

rata rentabilitatii financiare a capitalurilor permanente;

efectul de levier.

In etapa de analiza patrimoniala a riscului de faliment se calculeaza si se interpreteaza urmatorii indicatori:

rata solvabilitatii generale;

rata lichiditatii generale;

rata lichiditatii partial;

rata lichiditatii imediate.

Ne-am rezumat doar la enumerarea indicatorilor respectivi, deoarece modul de calcul si interpretarea lor face obiectul unei alte discipline.

Se considera faptul ca atunci cand o companie are o situatie economico-financiara solida se dezvolta cererea pe piata pentru titlurile emise de aceasta, antrenand o crestere a pretului respectivelor valori mobiliare.

In analiza fundamentala, pe langa calculul si interpretarea indicatorilor precizati anterior, pentru o fundamentare cat mai pertinenta a strategiei investitionale se are in vedere si analizarea unor indicatori specifici actiunilor.

In aceasta categorie includem:

1.     valoarea nominala;

2.     valoarea patrimoniala;

3.     valoarea de rentabilitate;

4.     valoarea de piata sau cursul actiunii;

5.     valoarea de emisiune;

6.     valoarea prezenta a atiunii;

7.     profitul pe actiune;

8.     dividendul pe actiune;

9.     randamentul actiunii;

10.  coeficientul PER.

1. Valoarea nominala (VN) reprezinta valoarea inregistrata in contabilitatea emitentului. Pe baza ei se determina capitalul social.

              (1)

unde

CS - capitalul social al emitentului;

VN- valoarea nominala a actiunii;

N - numarul de actiuni emise.

Valoarea nominala este fixa (nu variaza in functie de cerere si oferta) si se stabileste prin actele constitutive ale societatii. Ea poate fi modificata doar prin hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor.

Matematic, pornind de la relatia (1), valoarea nominala se determina prin raportarea capitalului social al emitentului la numarul actiunilor emise:

Valoarea nominala (in engleza face value) este aceeasi pentru toate actiunile comune ale firmei. In Romania si actiunile preferentiale ale unei firme au valoare nominala identica cu a actiunii comune.

In cazul in care majorarea capitalului social se face prin cresterea valorii nominale, atunci creste valoarea tuturor actiunilor emitentului. In cazul majorarii de capital prin emisiune de noi actiuni (crestere reala a capitalului social si a capitalului propriu) precum si in cazul incorporarii rezervelor la capitalul social prin emisiune de noi actiuni (miscare contabila in interiorul capitalului propriu al firmei), valoarea  nominala nu se modifica.

Valoarea nominala este o valoare conventionala pe baza careia capitalul social este impartit intre asociati.

Adunarea Generala a Actionarilor poate hotara cresterea valorii nominale a actiunilor, de regula cand se inglobeaza rezervele societatii in capitalul social, dar poate hotara si reducerea valorii nominale. Acest lucru, de regula se realizeaza pentru a creste lichiditatea actiunilor. Spre exemplu daca valoarea nominala a unei actiuni este de 20 lei, pentru achizitionarea unui bloc sau pachet de tranzactionare (100 actiuni) pe Bursa de Valori din Bucuresti, orice investitor ar trebui sa investeasca cel putin 2000 lei. Acest lucru poate conduce la reducerea numarului investitorilor potentiali de pe piata, implicit la scaderea cererii si la diminuarea cursului actiunii, influentand defavorabil valoarea de piata a emitentului. De aceea, in asemenea situatii emitentii spliteaza actiunile reducand valoarea nominala a actiunii. Astfel, unui actionar pentru o actiune veche i se dau 2 sau mai multe actiuni in functie de raportul de splitare hotarat de Adunarea Generala a Actionarilor.

2. Valoarea patrimoniala se exprima prin valoarea contabila si valoarea intrinseca. Acesti indicatori se calculeaza pe baza valorilor din bilantul contabil al emitentului tinand cont de patrimoniul acestuia (activele societatii respective). Prin determinarea acestor indicatori un investitor potential isi face o imagine despre averea societatii emitente care revine pe fiecare actiune. Valoarea indicatorilor respectivi se compara cu valoarea de piata a actiunii, evidentiindu-se daca actiunea este subevaluata sau supraevaluata pe piata. In functie de rezultatul comparatiilor, investitorul isi poate fundamenta politica investitionala, hotarand daca este indicat sa cumpere sau sa vanda.

Valoarea contabila se calculeaza prin repartizarea activului net al societatii emitente pe actiunile emise de aceasta.

unde:

Vc - valoarea contabila a actiunii;

An - activul net al societatii;

N - numarul de actiuni emise de societate.

Activul net reprezinta activele societatii degrevate de datorii. Acesta se calculeaza ca diferenta dintre activele totale si datoriile totale.

unde:

At - activul total al societatii emitente;

Dt - datoriile totale ale societatii.

Potrivit legii contabilitatii, intr-un bilant activul este egal cu pasivul. Daca din pasiv scadem datoriile totale ne ramane capitalul propriu al societatii si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli. Tinand cont de aceste consideratii putem scrie formula valorii contabile astfel:

unde:

Pt - pasivul total al emitentului;

Cp - capitalul propriu;

Cs - capitalul social;

R - rezerve;

Pr - provizioane.

Avand in vedere aceasta relatie putem spune ca valoarea contabila a actiunii reprezinta valoarea capitalul propriu si a provizioanelor repartizata pe o actiune.

Valoarea intrinseca este activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active la termen impartit la numarul de actiuni.

Valoarea intrinseca (Vi) reprezinta valoarea pe actiune pe care o primeste actionarul in cazul lichidarii firmei emitente.

Activele la termen sunt provizioanele pentru riscuri si cheltuieli care nu s-au soldat prin conturile de venituri.

Formula matematica de determinare a valorii intrinseci este urmatoarea:

unde:

Vi - valoarea intrinseca;

Anc - activul net corectat;

N - numarul de actiuni emise de firma;

Pr - provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;

At - active totale;

Dt - datorii totale.

Valoarea intrinseca se poate calcula de asemenea, pornind de la pasivul firmei, prin inlocuirea activului total din relatia (1) cu pasivul total. Formula de calcul va fi:

Se considera ca nu avem subventii pentru investitii, iar rezultatul exercitiului a fost inclus in rezerve.

unde:

Pt - pasiv total;

Cp - capital propriu;

Cs - capital social;

R - rezerve

3. Valoarea de rentabilitate se exprima prin valoarea financiara si valoarea de randament.

Valoarea financiara reprezinta suma de bani care, daca ar fi investita la un randament egal cu dobanda medie a pietei monetare ar aduce un castig egal cu dividendul pe actiune platit de companie. Cu alte cuvinte un investitor prin investitia realizata vrea sa obtina cel putin un randament al dividendului egal cu dobanda medie bancara si atunci el este dispus sa plateasca pentru o actiune cel mult o valoare egala cu valoarea financiara. Daca la un moment dat cursul de piata este sub valoarea financiara inseamna ca actiunea a adus un randament superior dobanzii medii bancare si este oportun sa fie cumparata. Atentie insa ca valoarea financiara este una istorica, calculata pe date din trecut. Nu garanteaza nimeni ca in anul viitor randamentul va fi acelasi. De aceea, pentru a reduce acest risc, de regula in calculul valorii financiare se ia un dividend mediu acordat de firma in ultimii ani.

Valoarea financiara se calculeaza ca raport intre dividendul mediu si rata medie a dobanzii pietei (rata medie a dobanzii bancare):

unde:

Vf - valoarea financiara;

Dm - dividendul mediu acordat de emitent in ultimii ani;

rm - rata medie a dobanzii bancare

Valoarea de randament reprezinta suma de bani care, daca ar fi investita la un randament egal cu dobanda medie a pietei monetare, ar aduce un castig egal cu profitul pe actiune obtinut de companie.

Daca la valoarea financiara investitorul ia in calcul doar castigul financiar exprimat prin dividend, la valoarea de randament adauga si castigul potential de capital dat de cresterea valorii actiunii prin reinvestirea unei parti din profitul obtinut de firma. De aceea, la determinarea randamentului se ia in calcul intregul profit pe actiune si nu numai profitul repartizat (dividendul). Interpretarea indicatorului este similara cu cea de la valoarea financiara.

Tinand cont de cele prezentate, valoarea de randament se determina cu formula:

unde:

Vr - valoarea de randament;

Pm - profitul mediu din ultimii ani;

rm - rata medie a dobanzii bancare.

Din acelasi rationament prezentat la valoarea financiara, in calculul valorii de randament se utilizeaza profitul mediu obtinut de firma in ultimii ani si nu profitul ultimului exercitiu financiar.

4. Valoarea de piata sau cursul actiunii (C) se stabileste ca urmare a raportului dintre cerere si oferta pe piata bursiera. Cand cererea depaseste oferta de actiuni, atunci cursul este in crestere, iar cand cererea este mai mica decat oferta, cursul actiunii este in scadere. Ca urmare, valoarea de piata nu poate fi impusa nici de emitent nici de investitor. Insa cu cat emitentul are performante economice mai bune si ofera rentabilitati mai bune investitorilor, cu atat actiunile respective sunt mai cautate si le creste cursul de piata. De asemene, cu cat sunt mai multi investitori interesati de acele actiuni cu atat cursul de piata creste mai mult.

In functie de relatia dintre cursul bursier si valoarea nominala a actiunii, putem avea:

curs all parii atunci cand C VN

curs supra pari atunci cand C > VN

curs sub pari atunci cand C < VN

5. Valoarea de emisiune sau pretul de emisiune este pretul la care societatea emitenta vinde pe piata actiunile nou emise. Pentru determinarea pretului de emisiune se utilizeaza urmatoarea relatie de calcul:

unde:

PE - pretul de emisiune al actiunii;

VN - valoarea nominala a actiunii;

pe - prima de emisiune.

Valoarea data de produsul dintre prima de emisiune si numarul de actiuni nou emise intra in rezervele societatii.  Capitalul social el emitentului se majoreaza cu valoarea data de produsul dintre valoarea nominala si numarul de actiuni nou emise:

unde:

CP₀ - capitalul propriu al societatii emitente inainte de emisiunea de

actiuni;

CP₁ - capitalul propriu al societatii emitente dupa emisiunea de

actiuni;

CS₀ - capitalul social al societatii emitente inainte de emisiunea de

actiuni;

CS₁ - capitalul social al societatii emitente dupa emisiunea de

actiuni;

R₀ - rezervele societatii emitente inainte de emisiunea de actiuni;

R₁ - rezervele societatii emitente dupa emisiunea de actiuni;

ΔCS - cresterea capitalului social dupa emisiunea de actiuni;

ΔR - cresterea de rezerve dupa emisiunea de actiuni;

n - numarul de actiuni nou emise.

Pentru ca emisiunea de actiuni sa aiba succes trebuie ca pretul de emisiune sa fie inferior cursului de piata al actiunii respective. In caz contrar investitorii nu vor dori sa cumpere ectiuni din noua emisiune si vor prefera sa achizitioneze actiuni de pe piata. Ca urmare, intre valoarea nominala, pretul de emisiune si cursul de piata exista urmatoarea relatie:

In conditiile in care noua emisiune se reslizeaza cu drepturi de subscriere, atunci pretul de vanzare al noilor actiuni este:

unde:

Pv - pretul de vanzare al noilor actiuni;

PE - pretul de emisiune (pretul la care achizitioneaza actiunile actionarii vechi, utilizand drepturile de subscriere obtinute gratuit);

N - numarul de actiuni vechi;

n - numarul de actiuni nou emise;

Ds - dreptul de subscriere. Pentru investitorii noi se ia in calcul valoarea de piata a dreptului de subscriere.

6. Valoarea prezenta a actiunii

Inainte de a discuta despre valoarea prezenta a actiunii vom prezenta modalitatea de determinare a valorii prezente sau actuale a unui activ in general.

Valoarea prezenta a unui venit viitor se calculeaza obligatoriu de catre cei care gestioneaza portofolii de titluri cat si de cei care gestioneaza altfel de active. De regula decizia de investire intr-un activ trebuie sa se ia pornind de la valoarea economica a acelui activ.

Valoarea economica a unui activ este suma valorilor prezente (actuale) ale activului. Aceasta reprezinta capacitatea acestui activ de a aduce posesorului venituri in viitor.

Desi valoarea economica este asemanatoare cu rentabilitatea calculul este diferit. In calculul valorii economice se ia ca punct de plecare realitatea economica conform careia un venit realizat in viitor valoreaza mai putin decat un venit egal realizat in prezent. Cu cat momentul viitor al realizarii acelui venit este mai indepartat cu atat activele respective sunt mai putin valoroase in prezent deoarece valoarea banilor are o dimensiune temporala. Putem spune ca valoarea banilor se reduce in timp, pe de o parte din cauza inflatiei, pe de alta parte din cauza costului de oportunitate.

Evaluarea valorii economice a activelor implica ajustarea fluxurilor viitoare de venituri aduse de activ pentru a stabili valoarea acestora in prezent. Estimarea valorii prezente a unui venit obtinut in viitor se numeste actualizare.

Actualizarea se realizeaza pe baza unei rate de actualizare.

Intrucat dobanda este pretul platit pentru utilizarea banilor in timp rata medie a dobanzii pietei este folosita deseori ca rata actuala.

Pentru actualizarea unui venit V1 obtinut anul viitor, se utilizeaza relatia:

unde:

Vp - valoarea prezenta

V1 - valoarea venitului obtinut in primul an de la data evaluarii

r₁ - rata de actualizare din primul an

Valoarea prezenta a unui venit obtinut peste 2 ani se calculeaza cu relatia:

    (1)

unde:

V2 - valoarea venitului obtinut in al doilea an de la data evaluarii

r₂ - rata de actualizare din al doilea an

In cazul in care coeficientii de actualizare sunt egali in primul si in al doilea an (r₁ = r₂), atunci relatia (1) devine:

Valoarea prezenta a unui venit obtinut peste n ani se calculeaza cu relatia:

 

In cazul in care coeficientii de actualizare, sunt egali in fiecare an (r₁=r₂= -------- =r_n), atunci relatia de calcul devine:

unde:

V_i - valoarea venitului obtinut in anul i

i =  - anii in care se obtin venituri

Valoarea economica neta (VEN) reprezinta valoarea economica a activului, din care se scade pretul de achizitie. Aceasta reprezinta un surplus realizat din plasarea economiilor pentru achizitionarea activului, surplus inregistrat la sfarsitul perioadei de viata a activului.

Pretul de achizitie al activului trebuie comparat cu valoarea economica a acestui activ. Astfel:

atunci cand pretul de achizitie este mai mare decat valoarea economica (VEN<0) inseamna ca investitia nu este oportuna, deoarece formarea unui depozit monetar aduce un randament mai bun

atunci cand pretul de achizitie este egal cu valoarea economica (VEN=0) inseamna ca investitia in acel activ aduce o fructificare egala cu cea a unui depozit monetar

atunci cand pretul de achizitie este mai mic decat valoarea economica (VEN>0) inseamna venit aduse de acest activ sunt mai mari decat cele obtinute ca urmare a efectuarii unui plasament monetar.

Avand in vedere precizarizarile facute anterior putem spune ca valoarea prezenta a actiunii reprezinta valoarea actualizata a fluxurilor de numerar generate de aceasta. Aceasta se determina cu urmatoarea relatie:

Unde:

Vp - valoarea prezenta a actiunii

D1, D2,---Dn - dividendul previzionat pentru actiunea respectiva in anii

urmatori

k₁, k₂,-----k_n - coeficientii de actualizare din anii urmatori

In cazul in care coeficientii de actualizare sunt egali in fiecare an, atunci relatia de determinare a valorii prezente a actiunii este:

unde:

i  - reprezinta numarul anilor

7. Profitul pe actiune

Reprezinta profitul net care revine fiecarei actiuni. Se calculeaza cu urmatoarea relatie de calcul:

unde:

PPA - profitul pe actiune

Pn - profitul net inregistrat de societatea emitenta

N - numarul de actiuni emise de societatea emitenta

Profitul pe actiune exprima capacitatea emitentului de actiuni de a obtine profit.

8. Dividendul pe acțiune

Reprezinta caștigul inregistrat efectiv de acționar pentru o acțiune deținuta. Se calculeaza cu urmatoarea formula:

unde:

DPA - dividendul pe acțiune

Pnr - profitul net repartizat

9. Randament

Pentru determinarea rentabilitații investițiilor in acțiuni este util sa se calculeze indicatorul randamentul investiției. Acesta reprezinta raportul dintre caștigul obținut și prețul platit pentru realizarea investiției respective.

unde:

C₁- cursul de vanzare a acțiunii

C₀- cursul de achiziție a acțiunii

D- dividendul

10. Coeficientul PER

Reprezinta raportul dintre cursul acțiunii și profitul pe acțiune.

unde:

C - cursul acțiunii

P - profitul pe acțiune