Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Santajul - art. 194

SANTAJUL - art. 194

1.Continutul juridic

Potrivit afin. 1, infractiunea consta in constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.

2. Condifii preexistente

Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare ia liber­tatea morala a persoanei. Obiectul juridic secundar poate consta in relatiile sociaie cu caracter patrimonial, atunci cand se urmareste un folos material, fie referitoare la un alt drept sau interes al acesteia, atunci cand folosul urmarit nu este de natura patrimoniala.



Obiectul material. De regula, infractiunea nu are obiect material, chiar daca faptuitorul urmareste, si eventual, obtine un folos material. Obiectul material poate consta in corpul victimei, atunci cand faptuitorul intre­buinteaza violente fizice. Obiectul material al santajului nu trebuie confundat cu eventualul foios realizat prin.savarsirea infractiunii, deoarece acesta este o consecinta, iar nu un aspect al actiunii de santaj.

Subiect activ poate fi orice persoana.

Participativ penala este posibila sub toate formele.

3. Continutul constitutiv

Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de constrangere exercitata asupra unei persoane. A constrange o persoana inseamna a-i impune sa faca sau sa nu faca ceva impotriva vointei saie. Fata de esenta infractiunii, constand in incalcarea libertatii morale a persoanei, constrangerea trebuie sa fie de natura a produce celui impotriva caruia se exercita o stare de temere, deoarece, numai in felul acesta, fapta, aducand atingere libertatii morale a persoanei, va constitui o infractiune contra acestei libertati, respectiv infractiunea de santaj.

Constrangerea trebuie sa fie exercitata prin violenta sau amenintare. Violenta consta in orice act prin care o forta straina actioneaza asupra persoanei pentru a-i infrange rezistenta fizica. Aceasta forta straina poate fi energia fizica a faptuitorului sau o alta energie pusa in actiune de acesta. Nu intereseaza mijloacele si nici forma in care se exercita violenta. Santajul absoarbe in continutul sau numai acele acte de violenta care nu depasesc intensitatea ceior ia care se refera art. 180 Cp. Daca prin folosirea violentei se produce victimei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni. Amenintarea presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act de natura sa inspire victimei temerea ca, in viitor, ea, sotul ei sau o ruda apropiata urmeaza sa suporte un rau, constand in savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare, avand acceptiunea de la art. 193 Cp. Constrangerea trebuie sa fie efectiva.



Constrangerea exercitata trebuie sa aiba ca obiect determinarea victimei sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva. A da ceva inseamna a efectua un act de remitere, de autodeposedare.

A face ceva inseamna a actiona intr-un anumit fel, cum ar fi, de
exemplu, sa semneze un act, sa evacueze o incapere sau imobil etc. A nu
face ceva
inseamna a se abtine de la un act, de la o actiune, de exemplu, a
nu face un denunt, a nu porni un proces, a nu se prezenta la concurs pentru ocuparea unui post etc. A suferi ceva presupune suportarea unui prejudiciu
material sau moral, cum ar fi de exemplu, pierderea unei sume de bani, acceptarea unei situatii umilitoare etc.

infractiunea de santaj exista indiferent daca persoana constransa satisface sau nu pretentia faptuitorului. in practica judiciara se pune problema delimitarii santajului, in situatia in care constrangerea este intrebuintata pentru a determina persoana vatamata sa dea un bun cu valoare patrimoniala,de infractiunea de talharie. Desi intre aceste doua infractiuni exista
asemanari, ambele avand doua obiecte juridice speciale - relatiile sociale
referitoare la libertatea persoanei si cele referitoare la patrimoniul acesteia - totusi, ele se deosebesc esential prin aceea ca, in cazul santajului sunt
incalcate, in primul rand si in principal, relatiile sociale referitoare ialibertatea persoanei, pe cand in cazul talhariei, sunt incalcate, in primul rand si in principal, relatiile sociale referitoare la patrimoniul acesteia.



Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii persoanei.

Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.

Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece faptuitorul savar­seste fapta cu scopul de a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul. Folosul urmarit de faptuitor poate fi,pentru sine sau pentru.altui, de orice natura, si sa provina de ia oricine persoana, nu numai de la cel constrans, deoarece scopul prevazut de lege nu este pagubirea victimei, ci acela al dobandirii unui folos.

Legiuitorul a inteles sa incrimineze modul injust prin care se urmareste obtinerea folosului, astfel incat infractiunea de santaj exista chiar daca folosul este just.

4.Forme. Sanctiuni

Tentativa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are ioc in momentul exercitarii constrangerii, prin violenta sau amenintare, moment in care se produce urmarea social­mente periculoasa constand in incalcarea libertatii morale a victimei. Exista o singura infractiune de santaj, atunci cand faptuitorul a folosit pentru constrangerea victimei atat violenta cat si amenintarea, deoarece aceste mijloace de constrangere, sunt prevazute alternativ. Daca faptuitorul a exercitat constrangerea impotriva mai multor persoane, fie urmarind un folos de ia fiecare, fie urmarind un folos unic (de exemplu, sa nu se-prezinte ia un concurs, pentru ca ei sa ocupe postul), vor exista atatea infractiuni de santaj cate victime sunt.



Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

5. Continutul agravat

Potrivit aiin. 2, infractiunea este mai grava cand constrangerea consta in amenintarea cu darea in vlieag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata.

Agravanta se deosebeste de forma simpla a infractiunii, in primul rand, sub aspectul elementului material. in timp ce la forma simpla a infractiunii, constrangerea poate fi realizata prin constrangere sau amenintare, ia.forma agravata, aceasta se realizeaza numai prin amenintare. Amenintarea trebuie sa aiba drept obiect darea in vileag a unei fapte, reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata. A da in vileag o fapta compromitatoare inseamna a o aduce la cunostinta altora, prin orice mijloace. Fapta cu a carei dare in vileag se ameninta poate sa fie o fapta compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani.