|
|
|
Resursele in administratia publica
1. Resursele umane
2. Resursele materiale
3. Resursele financiare
Capacitatea administrativa reprezinta ansamblul resurselor materiale, institutionale si umane de care dispune o unitate administrativ-teritoriala, precum si actiunile pe care le desfasoara aceasta pentru exercitarea competentelor stabilite de lege. Capacitatea administrativa se evalueaza si se stabileste in conditiile legii.
(art. 2 lit. b din Legea 195/2006 - legea-cadru a descentralizarii)
In continuare vom defini si detalia aceste tipuri de resurse si vom prezenta importanta lor, cat si legatura dintre ele.
1. Resurse umane
a) Personalul din adm pbl
- fctionarii pbl ( regim juridic de drept public, se gasesc intr-o situatie legala)
- personal auxiliar (incadrati cu contract individual de munca , regim de drept comun al muncii ; se gasesc intr-o situatie juridical subiectiva rezultata printr-un contract ce il leaga de colectivitatea ce il foloseste)
b) Fctia publica si evolutia sa
Serviciul pbl ,ca autorit pbl cuprinde: competenta: mijloacele materiale si personalul
Personalul ,este structurat pe compartimente,linii ierarhice si fctii.Dintre acestea numai unele apar ca fiind fctii pbl iar titularul unei fctii pbl e fctionarul pbl.
In tara noastra calitatea de "slujbas pbl" e legata de "institutia boieriei", care initial era pastrata in Reg. Organic. In prima jum a dec al XIX lea au aparut si primele preocupari din partea guvernantilor pt formarea unui corp de fctionari administrative.Apoi urmeaza o perioada indelungata pt fctia pbl romaneasca in care situatia legala a fctionarilor pbl nu este reglem unitary ci prin diverse legi si chiar dispozitii regulamentare.
Const din 1866 consacra in art 93 pt prima oara principiul conform caruia Regele " numeste sau confirma in fctiunile pbl potrivit legilor" insa el nu putea crea o noua fctie fara o "lege speciala"
O prima reglem cu character unitary e Legea privind statutul fctionarilor pbl din 1923 adoptata pe baza art 8 din Const. din 1923 care preciza ca "legi speciale vor determina Statutul fctionarilor pbl".
In sf dupa o jumatate de secol de regim centralizat si de calitatea de "om al muncii" pt fctionarul pbl, fundamentata pe Codul Muncii 1950 si a celui din 1972, in 1999 se adopta prin legea 188/1999 noul Statul al fctionarilor pbl,in conditiile statului de dr si democratic.
Aparitia unei fctii pbl autonome in gestiunea puterilor pbl a dus la triumful capacitatilor asupra alegerii politice si in acelasi timp la dezv autonomiei administratiei. Fctia pulica reflecta de asemenea nivelul de centralizare de la nivelul unui stat ,in general.
Conform Statului fctionarului pbl, exista cateva principii legale care stau la baza exercitarii fctiei pbl: legalitatii, impartialitatii, obiectivitatii, transparentei, eficientei si eficacitatii, responsabilitatii, orientarii catre cetatean, stabilitatii si subordonarii ierarhice.
Fctiile pbl sunt clasifcate in :
- fctii pbl generale( asamblul atrib si responsab. Cu caracter general si comun tuturor autorit si instit pbl in vederea realizarii competentelor lor generale )
- fctii pbl specifice( realizarea competentelor lor specifice)
Fctiile pbl pot fi clasif si pe clase :I , II , III , care sunt def in raport cu studiile necesare ocuparii fctiei pbl
- clasa I - studii superioare de lunga durata ,absolvire cu diploma de liceenta sau echivalenta
- clasa II - studii de scurta durata,absolvire cu diploma
- clasa III - studii medii liceale, absolvire cu diploma
In fctie de nivelul atributiilor titularului fctii pbl :
- categ inaltilor fctionari pbl
- persoanele numite in fctiile pbl de secretar general si secretar adjunct al Guv. De consilier de stat, de secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale adm pbl centrale,de prefect,subprefect, de secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municiupiului Buc., director general din cadrul ministerelor di al celorlalte organe de specialitate ale adm pbl centrale
- poate fi orice persoana care indeplineste cond. prezavute de lege pt recrutarea unui fctionar : studii superioare de lunga durata + diploma de liceenta, a absolvit programe de formare specializata si perfectionare in adm pbl sau alte domenii de activ, ori a dobandit titlul stiintific de doctor in specialitetea fctiei pbl respective,are cel putin 7 ani vechime in specialitatea fctiei si promovat concursul organizat pt ocuparea fctiei
- numirea se face in fctie de nivelul autorit adm pbl la care isi desfasoara activ, de actre Guvern ,prim-ministru, ministrul adm si internelor,ministrul/ conducatorul autorit /instit pbl respective
- categ fctionarilor pbl de conducere
- fac parte pers numite in fctiile pbl de secretar al municipiului,sectorului municipiului, al orasului si al comunei,de director general,director si director adjunct din aparatul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate al adm pb;l centrale,director executiv si director executiv adjunct al serviciilor pbl desconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale adm pbl centrale.
- actioneaza in cadrul adm pbl sub autoritatea unui fctionar pbl ierarhic superior /unui demnitar
- categ fctionarilor pbl de executie
- din cls I, cuprinde pers numite in fctiile pbl de expert,consilier,inspector,consilier juridic,auditor ; cls II , fctionarii pbl de executie,persoanele numite in fctia de referent de specialitate, cls III. fctia de referent.
Alaturi de aceste fctii, a fost creata o noua fctie pbl specifica cu statut special, managerul pbl
- numirea : se face prin actul adm al conducatorului autorit/instit pbl, la propunerea ANFP
- isi desf activitatea sub directa coordonare a unui inalt fctionar pbl din cadrul
autorit/instit pbl respective/ daca nu exista o astfel de fctie sub coordonarea fctionarului pbl de conducere situat pe cel mai inalt nivel
- atrib si responsab sunt stabilite de superiorul ierarhic al acestuia cu consultarea Comisiei pt manageri pbl
- promovarea se face succesiv in grade profesionale pe baza vechimii si in urma deciziei Comisiei
c) Organisme de gestiune a fctiei pbl
Agentia Nationala a Fctionarilor Publici
- organ de specialitate al adm pbl, cu personalitatea juridica ; condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat , numit de catre primul ministru la propunerea ministrului adm si internelor
- atributii :
- elab de politici si strategii privind managementul fctiei pbl si al fctionarilor pbl
- elab si avizarea proiectelor de acte normative referitoare la fctia pbl si fctionarii pbl
- monitorizarea si controlul modului de aplicare a legislatiei care priveste fctia pbl si fctionarul pbl in cadrul autorit si inst pbl.
- elab proiectelor de lege prvind stabilirea unui sistem unitar de salarizare pt fctionari pbl.
- anual intocmeste rap cu privire la managementul fctiilor pbl si al fctionarilor pbl, pe care l prezinta Guv.
d) Conditiile generale de acces la fctia pbl
- accesul e deschis ,potrivit dispozitiilor constitutionale oricarui cetatean roman care are domiciliul in tara ,fara privilegii si discriminari, in cond stab de lege.
- ocuparea unei fctii vacante se poate realiza prin : promovare, transfer, redistribuire si concurs
e) Formarea si perfectionarea pregatirii fctionarilor pbl
- continutul cursurilor de pregatire sunt in general de cultura juridica si politica. Fctionarul continua pe parcursul intregii sale cariere,perfectionarea pregatirii sale profesionale, scopul fiind necesitatea la adaptarea la toate schimbarile ce pot interveni astfel incat fctionarul sa poata indeplini orice noua sarcina in conditii de eficienta, de asemenea perfectionarea constituie un instrument de promovare sociala .
f) Cariera fctionarului pbl
- potrivit statutului sau, fctionarul poate sa exercite in cadrul adm pbl o fctie pbl definitiva,cu caracter permanent ceea ce ii poate oferi realizarea unei cariere in cadrul fctiei pbl.
- cariera = intreaga perioada in care un fctionar pbl desfasoara exercitiul fctiei pbl de la numirea si la depunerea juramantului de credinta si pana la iesirea din serviciu ,de regula o dat acu pensionarea.
- fctionarul poate parasi definitiv autorit /instit pbl prin :
- delegare, indeplinirea anumitor activitati in afara corpului unde isi desf activitatea,pt o scurta per de timp dar in interesul acestuia sau al autorit respective ; modif raport de serviciu pe o per de max 60 zile,pastrandusi in acest timp fctia pbl si salariul
- detasare , o procedura prin care fctionarul urmeaza sa si desfasoare activ in afara corpului sau in interesul autorit pe o per de cel mult 6 luni ; modif provizorie a rap de serviciu , putand fi dispusa numai daca pregatirea profesionala a acestuia corespunde atributiilor si responsab fctiei pbl pe care urmeaza sa fie detasat ; isi pastreaza fctia si salariul.
- mutarea definitiva a fctionarului n cadrul altui compartiment se aproba ,cu acordul acestuia in scris,de catre conducatorul autorit. In care isi desf activitatea
- mutarea temporara , se dispune motivat in interesul autorit, de catre conducatorul acestuia pe o per de max 6 luni.
- transferul, schimbarea definitiva a exercitarii fctiei pbl la un alt corp ori la o alta autorit pt care sunt indeplinite cond. specifice prevazute in fisa postului ; se poate face in interesul serviciului,cu acordul scris al fctionarului/ la cererea acestuia, numai intr-o fctie echivalenta.
- incheierea definitiva a carierei : decesul/ la data comunicarii deciziei de pensionare / prin eliberarea din fctie( acordul partilor)/ destituire/ demisie.
2. Resusele materiale
Utilizarea rationala a resurselor materiale
a) eficienta muncii : creste atunci cand actiiv adm pbl se realizeaza in sedii,dotate corespunzator pt dezv in conditii normale de lucru,randament,acces si utilizare; sediul tre sa fie lumios,incazit coresp,curat,protejat impotriva zgomotelor,umiditatii, sa aiba un aspect frumos si ingrijit.
b) Folosirea rationala a bunurilor imobile
c) Folosirea echipamentelor moderne : duce la sporirea preciziei datelor si analizelor,economisirea de timp,reducerea sau pastrarea aceluiasi nr de personal,imbunatatirea productivitatii muncii,reducerea costurilor,usurarea muncii,cresterea eficientei relizarii pb.
d) Introducerea in activitatea adm pbl a mecanizarii si automatizarii , in scopul de a creste in mod rational randamentul fctionarilor pbl,dar si inlaturarea vechilor mentalitati, de ordin psihologic sau sociologic.
e) Necesitatea cunoasterii de catre toti fctionarii din adm pbl a resurselor de care dispun in vederea obtinerii de economii.
Asigurarea si gestiunea resurselor materiale
Tot ce se cumpara din bani publici inseamna achizitie publica. In lipsa unei definitii legale a achizitiilor publice, le putem defini ca fiind procesul de a obtine produse, servicii si/sau lucrari in conformitate cu legislatia in vigoare. Legea-cadru din domeniul achizitiilor publice este OUG nr. 34/2006, intrata in vigoare la 30 iunie 2006.
Achizitiile publice reprezinta una dintre activitatile cele mai sensibile ce se desfasoara la nivelul administratiei publice, ca si al institutiilor si intreprinderilor care functioneaza in sectorul public, si aceasta din cel putin trei puncte de vedere:
- se cheltuiesc "bani publici", a caror alocare presupune respectarea anumitor cerinte: transparenta, tratamentul egal, proportionalitate,..
- decizia apartine unor "decidenti alesi" care in mod permanent sunt supusi unei duble presiuni (din partea alegatorilor si din partea profesionistilor).
- aparent principiile de eficienta si eficacitate capata sensuri aparte daca avem in vedere faptul ca "proprietatea publica nu stimuleaza eficienta ci "castigul".
Printre obiectivele pe care si le propune o institutie publica, se numara si asigurarea resurselor necesare, dintre care cele materiale ocupa o pondere importanta, achizitiile publice reprezentand doar o etapa a unui proces de asigurare a resurselor materiale in domeniul public.
Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a materiilor prime, a utilajelor si echipamentelor, dar si a serviciilor: servicii de transport, de constructii, de consultanta si studii, etc.
In conditiile economiei de piata, asigurarea resurselor materiale in domeniul public inseamna anumite relatii ce se caracterizeaza astfel:
- sunt relatii de transfer (de schimb) intre diferite firme si o autoritate contractanta (autoritate publica, institutie publica)
- sunt relatii economice prin care furnizorul urmareste obtinerea unui profit, iar beneficiarul urmareste obtinerea unui avantaj economic, care poate sa fie un cost "sanatos" (ce asigura cel mai bun raport calitate/cost) si uneori chiar a unei stari de profitabilitate
- efectele economice se regasesc la nivelul activitatii beneficiarului, in sensul ca se pot satisface mai multe obiective, cu aceeasi valoare financiara
- sunt raporturi economice care depind de "raportul de putere" ce exista intre furnizor si beneficiar. In acest caz, beneficiarul fiind in ultima instanta puterea publica - statul, poate sa impuna anumite limite legale, reguli care trebuie respectate de catre furnizori, indiferent de "puterea" pe care o detin pe piata.
Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a armoniza interesele, uneori contrare ale celor doi parteneri (consumatorul si furnizorul). Activitatea de asigurare materiala in administratia publica, trebuie sa raspunda intrebarilor:
- Ce se cere?
- Cand se cere?
- Cat se cere?
- Unde se cere?
- Cum se cere?
- La ce pret se cere?
Respectand principiile ce definesc activitatea de achizitii publice ea trebuie sa se bazeze pe eficienta si eficacitate si nu exclusiv pe economisire.
Astfel exista o noua viziune in elaborarea asigurarii materiale in administratia publica: sa devina o activitate preponderent comerciala, care sa fie capabila, ca pe baza cadrului legal, sa valorifice cat mai eficient oportunitatile pietei.
In acest sens activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie privita din doua perspective:
- pe termen scurt - cand preponderenta o detin activitatile de asigurare a materialelor ( achizitia publica )
- pe termen lung - cand preponderenta o detin activitatile de studii de piata, prin care sa se valorifice cat mai bine nevoia publica de a cumpara.
Definitie:
Asigurarea si gestiunea resurselor materiale in administratia publica este acea functie a autoritatii, institutiilor si intreprinderilor publice, ce are drept obiect asigurarea nevoilor de consum pe termen scurt, respectiv fundamentarea unor decizii eficiente in functie si de posibilitatea de aprovizionare pe termen lung.
Particularitatile asigurarii resurselor materiale in administratia publica sunt date de:
a) diversitatea beneficiarilor publici
b) modul specific de cumparare (achizitie) in administratia publica;
c) restrictiile legislative;
d) activitatea de marketing - in cazul pietelor publice;
e) caracteristicile cumpararilor in administratia publica.
Beneficiarii publici ai asigurarii resurselor materiale se pot grupa astfel:
1. colectivitati nationale si locale
2. intreprinderi si institutii publice cu caracter industrial si comercial
Colectivitatile nationale si locale:
- Statul - ca principala colectivitate la nivel national
- Colectivitatile locale propriu-zise: - judetul
- municipiul
- orasul
- comuna
3. Resursele financiare
Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si sociale intr-un interval de timp determinat. Ele
sunt structurate in: venituri proprii (venituri extrabugetare - taxe, incasari din vanzarea unor publicatii, chirii), venituri primite ca alocatii de la buget si subventii pt activitati autofinantate.
SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE
1. Definitia resurselor financiare publice, continut si factori de influenta;
2. Gruparea resurselor financiare publice;
3. Indicatori de nivel si structura.
1. Resursele financiare sunt mijloacele banesti necesare pentru realizarea unor anumite obiective intr-un anumit domeniu. Resursele financiare ale societatii includ si resursele financiare publice. Resursele financiare publice includ:
- Resursele financiare constituite la nivelul administratiei publice centrale;
- Resursele financiare constituite in bugetul asigurarilor sociale de stat;
- Resursele financiare constituite in fondurile speciale anexate la bugetul de stat sau la bugetul asigurarilor sociale de stat;
- Resursele financiare constituite la nivelul bugetelor locale (judete, orase, comune);
- Resursele financiare constituite la nivelul intreprinderilor de stat (R.A. sau societatilor cu capital de stat);
- Resurse financiare constituite la nivelul bugetelor institutiilor publice autonome;
- Resurse financiare constituite la nivelul organismelor internationale cu participarea cotizatiilor statelor membre.
Factorii care influenteaza nivelul si structura dinamicii resurselor financiare publice sunt:
a. Principalul factor il reprezinta cheltuielile publice. Este un factor politic complex care presupune definirea obiectului de politica economica, sociala, culturala, financiara, de aparare, de reprezentare diplomatica in strainatate.
b. Al doilea factor este factorul economic Žnivelul PIB-ului si dinamica acestuia. Acesta este cel mai important factor care influenteaza volumul resurselor din punct de vedere potential.
c. Al treilea factor este factorul social (demografic). Acest factor presupune modul in care populatia constientizeaza faptul ca participarea la formarea resurselor este necesara. Factorii demografici - creste populatia, creste si numarul contribuabililor.
2. Gruparea resurselor financiare dupa:
- Continutul economic in raport cu alimentarea bugetului public;
- Locul de formare;
- Regularitatea cu care se formeaza;
- Nivelul bugetului public pe care il alimenteaza.
Dupa continutul economic in raport cu alimentarea bugetului public:
a. Resurse obligatorii
b. Resurse de trezorerie
c. Imprumuturi de stat
d. Emisiune baneasca fara acoperire.
a. Resursele obligatorii sunt prelevarile instituite de stat sub forma fiscala sau nefiscala, le gasim in clasificarile bugetului si in legile bugetare. In mod normal ele ar trebui sa acopere necesarul pentru efectuarea cheltuielilor.
In bugetul de stat resursele financiare sunt numite venituri si prezinta urmatoarea structura:
1. Venituri curente, din care:
A.1. Venituri fiscale:
- impozite directe (impozitul pe profit, pe salarii, alte impozite directe)
Ex: impozitul pe dividende de la societatile comerciale.
- impozite indirecte (TVA, accize si impozite pe circulatie, taxe vamale, alte impozite indirecte); Ex: majorari si penalizari, taxe pentru eliberarea de licente.
A.2. Venituri nefiscale:
- varsaminte din profitul net al R.A.
- varsaminte de la institutiile publice. Ex: taxe de metrologie, taxe consulare, taxe pentru analize de laborator in cadrul institutiilor sanitare, taxe privind protectia mediului, venituri provenite din activitatea de combatere a daunatoarelor.
A.3. Alte venituri: - venituri care se obtin prin amenzi, restituiri de fonduri din finantarea anterioara, varsaminte din dividendele incasate de FPS.
2. Venituri din capital:
- venituri obtinute din valorificarea unor bunuri ale statului;
- venituri din valorificarea unor institutii publice;
- venituri din valorificarea stocurilor de rezerva si de mobilizare;
- venituri din privatizare.
3. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate:
- Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective realizate prin conventii bilaterale (acorduri inter-guvernamentale).
- Incasari din rambursarea imprumuturilor pentru finantarea lucrarilor agricole.
- Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru constituirea fondului graului 500 mld. lei.
- Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate pentru acoperirea arieratelor catre RENEL si ROMGAZ.
Arierat financiar inseamna o stare de incapacitate de plata, genereaza blocaj financiar.
b. Resurse de trezorerie Trezoreria statului este institutia publica componenta a ministerului de finante care are 2 functii:
-de casier public
-de bancher.
In Romania functioneaza din 1993.
Resursele de trezorerie nu sunt resursele inscrise in bugetul public, ci ele asigura echilibrul permanent (zilnic) dintre lichiditatile banesti constituite in casierii publice (la trezorerie) si platile exigibile (scadente) evidentiate in trezorerii (conturile unitatilor publice).
Resursele de trezorerie sunt:
- imprumuturi pe termen scurt fara dobanda acordate de Banca Nationala. Ele sunt limitate conform legii finantelor publice, legii bancare si legii bugetare. Ele urmaresc sa se ramburseze din incasarile ulterioare ale veniturilor.
- emisiuni de titluri de stat (bonuri de tezaur) care se pun in vanzare prin licitatie publica prin intermediul Bancii Nationale. Sunt purtatoare de dobanda la termen de 3 luni. Valoarea nominala precum si pretul titlului respectiv se stabilesc prin ordinul Ministerului de finante, emis pentru seria titlurilor puse in vanzare.
c. Imprumuturi de stat pe termen de cel putin 1 an pe baza unei legi speciale. Imprumuturile de stat servesc si la echilibrarea bugetara anuala.
d. Emisiunea baneasca fara acoperire
Teoretic (dar si practic) se poate face apel de catre guvern la Banca Nationala pentru emisiune monetara, pentru procurarea de venituri necesare pentru echilibrarea bugetuluipublic. Emisiunea baneasca, in acest caz, legata direct de deficitul bugetar este fara acoperire (in bunuri).
Folosirea acestui mecanism in acest scop este interzisa prin Legea finantelor publice. In plus si organismele internationale bancare controleaza respectarea acestei restrictii. Cauza: o astfel de emisiune este generatoare de inflatie.
Dupa locul de formare resursele financiare se impart in:
a. interne : - venituri fiscale: - directe;
- indirecte;
- venituri nefiscale;
- imprumuturi de stat;
- emisiuni de stat;
- alte venituri.
b. externe: - imprumuturi de stat;
- ajutoare financiare nerambursabile;
- alte venituri.
Dupa regularitatea formarii lor:
a. resurse ordinare: alimenteaza permanent bugetul public
b. resurse extraordinare: resursele la care se apeleaza in mod exceptional pentru acoperirea golurilor bugetare anuale, pentru refinantarea datoriei publice. Acestea sunt:
- imprumuturi de stat;
- emisiunea monetara fara acoperire.
Dupa nivelul bugetului public, resursele financiare publice se grupeaza in functie de nivelul la care se constituie, respectiv nivelul bugetului la care se constituie conform Legii finantelor publice.
