RASPUNDEREA JURIDICA - Definitia si trasaturile caracteristice, Fundamentul (temeiul) raspunderii juridice

RASPUNDEREA JURIDICA

1.Definitia si trasaturile caracteristice [1]

a) Definitia

In orice societate civilizata si democratica, bazata pe lege, viata si activitatea oamenilor trebuie sa se desfasoare intr-un climat de ordine si disciplina. Acest climat este fondat pe normele juridice care, in totalitatea lor, alcatuiesc dreptul.

In acest context, un rol important revine uneia dintre institutiile centrale ale dreptului, care este raspunderea juridica.

In societate sunt si alte forme de raspundere, intre care cea morala, politica etc.

Raspunderea juridica este o forma a raspunderii sociale care se instituie, spre deosebire de alte forme de raspundere sociala, numai cu ajutorul organelor coercitive ale statului.

Cu alte cuvinte, raspunderea juridica este singura dintre formele de raspundere sociala care este reglementata de normele juridice, edictate de stat si ale caror respectare este asigurata la nevoie prin coercitia statala. Astfel, incalcarea de catre o persoana a normelor juridice inscrise in Codul penal, prin savarsirea unei fapte penale (infractiune), atrage raspunderea penala, iar in cadrul ei, aplicarea unei pedepse corespunzatoare.

b)   Trasaturile caracteristice

Raportul juridic de raspundere are un continut alcatuit din:

drepturile;

obligatiile corelative ce revin subiectelor acestuia.

Trasaturile caracteristice ale raspunderii juridice

Raspunderea juridica se diferentiaza fata de alte forme (componente) ale raspunderii sociale prin urmatoarele:

in situatia raspunderii juridice, singurul temei (fundament) il reprezinta incalcarea normelor juridice, printr-un fapt ilicit;

raspunderea juridica este strans legata de activitatea unor organe de stat, motiv pentru care determinarea exacta a sanctiunii pentru autorul faptei ilicite are la baza aprecierea sociala si constatarea oficiala facuta de autoritatea competenta.

Rolul organului de stat desemnat sa traga la raspundere juridica persoana vinovata este major si acorda populatiei garantii, excluzand ilegalitatile si arbitrariul;

principiul celeritatii in raspunderea juridica care indica operativitatea tragerii la raspundere a persoanei vinovate de incalcarea legii.

c) Legatura dintre vinovatie si discernamant

Actiunile si inactiunile omului se caracterizeaza prin trasaturi obiective, materiale si sunt in acelasi timp manifestare a vointei si constiintei sale. In consecinta, in situatia in care prin actiunea unei persoane a fost nesocotita norma juridica organul de stat competent va constata care a fost atitudinea psihica a acestuia fata de fapta savarsita de ea si fata de rezultatul obtinut in acest mod.

In raport de momentul comiterii faptei nelegale (ilicite) se apreciaza daca in constiinta autorului ei a existat reprezentarea caracterului antisocial al faptei si consecintele acesteia. Atitudinea psihica a persoanei care a savarsit fapta antisociala este structurata din elemente de natura diferita si anume:

volitiva

intelectuala.

Vinovatia prezinta in Dreptul penal forme si grade diferite.

Prevederile art. 19 Cod penal dispun ca exista vinovatie, in situatia in care fapta care prezinta pericol este produsa:

cu intentie, care poate fi directa si indirecta;

din culpa, care poate lua forma imprudentei sau neglijentei.

d) Legatura dintre raspunderea juridica si sanctiunea juridica

Sanctiunea juridica constituie premisa in raport cu institutia raspunderii juridice.

Raspunderea juridica este "un raport juridic" statornicit de lege intre autorul incalcarii normelor juridice si stat, reprezentat prin agentii autorizati care pot sa fie instante de judecata, functionari de stat sau alti agenti ai puterii publice.[2] Raspunderea juridica intervine numai in cazul incalcarii normei de drept care prevede aplicarea unei sanctiuni. Sanctiunea juridica este:

obiect al raspunderii juridice;

scop final al raspunderii juridice.

In consecinta, raspunderea juridica constituie:

cadru institutional;

cadru juridic care asigura realizarea sanctiunilor juridice.

e) Functiile raspunderii juridice sunt:

functia preventiva realizata prin avertismentul tuturor persoanelor si are rolul de a impiedica atat pe autorul faptei nelegale (preventie speciala), cat si pe ceilalti membri ai societatii (preventia generala) de a mai comite in viitor fapte antisociale;

functia sanctionatorie, realizata prin aplicarea unei sanctiuni autorului faptei ilicite.

f) Principiile raspunderii juridice sunt:

principiul legalitatii raspunderii care este inspirat de vechile adagii latine "nullum crimen sine lege" si "nulla poena sine lege", conform principiului legalitatii raspunderii personale. Exceptia de la acest principiu opereaza in situatia raspunderii reparatorii, prevazuta in conditiile exprese si limitative in lege. Ea atrage raspunderea pentru fapta altuia:

principiul "non bis in idem" care inseamna ca pentru o singura incalcare a normei juridice intervine o singura imputare a raspunderii. In sistemul dreptului nostru, raspunderea juridica are la baza conceptia raspunderii subiective, bazata pe culpa;

principiul justetei si al proportionalitatii raspunderii juridice care se bazeaza pe conceptia corelarii raspunderii cu natura si gravitatea faptei antisociale comise.

2. Fundamentul (temeiul) raspunderii juridice

Fundamentul raspunderii juridice il constituie conduita concreta a persoanei, materializate dupa caz, in:

infractiune;

delict civil care reprezinta fapta ilicita produsa cu intentie;

contraventie

abatere disciplinara, toate aceste manifestari reprezentand fapte juridice nelegale (ilicite).

Fundamentul raspunderii juridice consta in producerea unui fapt juridic, respectiv o actiune umana ilicita. Fapte juridice in raport de gravitatea lor, pot fi clasificate in:

fapte juridice penale sau infractiuni care atrag raspunderea penala - ca forma a raspunderii juridice. Ele sunt cele mai grave fapte umane;

fapte contraventionale, denumite contraventii, produse prin incalcarea de catre o persoana a normelor administrative;

Fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, care se mai numesc delicte civile (reglementate de art. 998 C.ci) sau cvasi-delictele civile (conf. art. 999 C.ci) deosebite intre ele, dupa cum au fost savarsite, cu intentie (delictele) sau din neglijenta, usurinta ori imprudenta (cvasi-delicte).

Fapta ilicita se materializeaza prin:

actiunile persoanei;

inactiunile persoanei.

3. Conditiile raspunderii juridice

Actiunea umana ilicita, neingaduita de lege si cauzatoare de prejudicii unei persoane in dreptul roman, atrage raspunderea juridica a celui vinovat. Cu toate ca fiecare dintre formele raspunderii juridice, reglementate de norme juridice specifice, au trasaturi proprii, in general, ele presupun intrunirea unor conditii comune cerute de lege in acest scop.

Conditiile generale ale raspunderii juridice sunt:

a)     producerea faptei ilicite;

b)     vinovatia (intentia sau culpa autorului);

c)     capacitatea legala a persoanei care a savarsit fapta ilicita;

d)     producerea unui prejudiciu;

e)     raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu (consecinta).

Conditia negativa pentru aplicarea sanctiunii autorului faptei ilicite, prin intermediul institutiei raspunderii juridice este inactiunea persoanei respective. Inactiunea constituie fundamentul (temeiul) raspunderii juridice in situatia in care subiectul raspunderii avea indatorirea sa actioneze intr-un anumit mod prevazut in norma juridica si nu a actionat conform dispozitiilor acesteia.

De la regula raspunderii juridice a persoanei care intruneste cumulativ aceste conditii sunt si unele exceptii, stabilite in mod direct in lege, cum ar fi: in dreptul civil, raspunderea pentru fapta altuia, instituita in conformitate cu dispozitiile art. 1000-1002 C.ci, cat si raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri si animale. In legatura cu aceasta exceptie, s-a apreciat de catre autorii de drept civil ca ele sunt "derogari de la principiile generale (de drept comun) nu numai in sensul ca o persoana este chemata sa raspunda desi prejudiciul nu s-a cauzat prin fapta sa proprie dar si in alte privinte".[3]

Conditiile sau elementele raspunderii juridice odata intrunite cedeaza pentru victima prejudiciului, dreptul la repararea lui, de la autorul faptei ilicite. In raport cu toate formele de raspundere juridica, raspunderea civila instituita prin disp. art. 998-999 C.ci reprezinta dreptul comun, fiind regula generala in acest domeniu.

4. Formele raspunderii juridice

In literatura dreptului s-a pus problema de a stabili pe baza caror elemente sau criterii sunt determinate formele raspunderii juridice. In acest scop au fost evidentiate mai multe criterii de clasificare a lor, intre care un rol important il prezinta importanta sociala a interesului lezat prin fapta ilicita. In raport de el, vom intalni urmatoarele forme de raspundere juridica:

a)             raspunderea fata de intreaga societate cum se intampla in situatia raspunderii penale;

b)             raspunderea fata de un organ al statului si care imbraca forma raspunderii administrative sau contraventionale.

Raspunderea contraventionala este "o forma a raspunderii sociale, care asigura prin mijloacele dreptului, aplicarea si respectarea de catre subiectele de drept a regulilor de conduita sociala, exprimate in normele de drept instituite in scopul apararii intereselor fundamentale ale societatii si ale individului."[4]

c)             raspunderea fata de o anumita persoana, cum se intampla in cazul raspunderii civile, care a fost definita diferit. Raspunderea civila  "are un caracter sanctionator" si este fondata pe trei principii si anume:

principiul legalitatii, care face  raspunderea civila sa intervina numai atunci cand este incalcata o norma juridica;

principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat unei persoane, prin fapta altuia;

principiul raspunderii pentru o culpa care "corespunde unui principiu moral de echitate, avand un insemnat rol educativ".

Autorii de drept clasifica formele raspunderii juridice si in raport de ramura dreptului caruia ii apartine norma juridica incalcata prin conduita ilicita a unei persoane si care, totodata, instituie o anume sanctiune. Dupa acest criteriu, sunt urmatoarele forme de raspundere juridica:

raspunderea constitutionala;

raspunderea administrativa;

raspunderea disciplinara (din Dreptul muncii);

raspunderea penala;

raspunderea civila, care imbraca doua forme distincte:

o      raspunderea delictuala;

o      raspunderea contractuala.

A.                Raspunderea contractuala instituita ca urmare a incalcarii de catre o persoana a obligatiilor ce si le-a asumat printr-un contract civil. In practica dreptului s-a constatat ca ea intervine pentru neexecutarea, executarea cu intarziere ori executarea necorespunzatoare a contractului.

B.                Raspunderea delictuala pentru care se cer intrunite urmatoarele conditii:

sa se fi produs un fapt ilicit;

sa existe o paguba in patrimoniul unei persoane (prejudiciu);

sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat;

in sarcina persoanei vinovate sa se poata retine o culpa in producerea faptului ilicit;

autorul faptei ilicite sa fi actionat in aceea in acea imprejurare cu discernamant, avand capacitate delictuala.

Concluzia care rezulta din prezentarea formelor de raspundere juridica, este ca, in toate cazurile, norma juridica care o reglementeaza, prevede si sanctiunea, care se aplica pentru incalcarea ei, care este specifica fiecareia dintre ele.

Teste de autoevaluare

1) Vinovatia in Dreptul penal prezinta forma:

a) intentiei

b) culpei

c) neglijentei si imprudentei

2) Raspunderea juridica se diferentiaza fata de alte forme ale raspunderii sociale prin:

a) gravitatea ei

b) fundament

c) organele statului care apreciaza sanctiunea pentru situatia raspunderii juridice

3) Functiile raspunderii juridice sunt:

a) sociala

b) preventiva

c) sanctionatorie

4) Sunt principii ale raspunderii juridice urmatoarele:

a) principiul legalitatii

b) principiul libertatii si egalitatii

c) principiul "non bis in idem"

5) Conditiile raspunderii juridice constau in:

a) capacitatea legala a autorului faptei ilicite

b) prejudiciul adus victimei prin savarsirea faptului ilicit

c) raportul de cauzalitate dintre faptul ilicit si prejudicii

6) Formele raspunderii sunt:

a) raspunderea fata de intreaga societate

b) raspunderea fata de un anumit organ al statului

c) raspunderea fata de o anumita persoana.