Prorogarea judecatoreasca, conflictele de competenta, incidente in cursul judecatii, mijloacele de proba

Procedura civila 1

Competenta teritoriala-02.03

Dintre mai multe instante apartinand aceleiasi categorii(JUD,TRIB,CA)asezate in diferite circum-

scriptii teritoriale se va determina care legal are vocatia solutionarii procesului-regula

principiul comun -reclamantul sesizeaza instanta paratului art 5-cererea se face la instanta domici liului paratului.Cu privire la actiunile civile carora li se aplica aceasta regula sunt:

a-actiunile personale prin mijlocirea carora se exercita un dr personal indiferent daca dr priveste 1

bun mobil/imobil

b-actiunile reale mobiliare sub aceasi regula

c-actiuni cu privire la starea/capacitatea persoanelor cele din domeniul dr familiei daca legea nu prevede altfel

FORMELE COMPETENTEI TERITORIALE

1-de drept comun

2-alternativa

3-exclusiva

1-DE DREPT COMUN-cererea la domiciliul paratului

-domiciliul-trebuie avut in vedere adresa unde locuieste paratul chiar daca fata de disp.legii are domiciliul acolo

Ptr stabilirea competentei teritoriale prezinta ineres domiciliul pe care paratul il avea la momentul sesizarii instantei (schimbarea nu influenteaza competenta)

In cazul in care paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut cererea se face la instanta resedintei din tara iar daca nu se cunoaste rsedinta cererea se face la instanta domicililui /resedintei reclamantului

Daca paratul este pers.juridica de dr privat cererea se va introduce la adresa sediului principal.In caz cand paratul e o asociatie (sau S fara personalitate juridica)competenta revine instantei de la domiciliul persoanei carie I sa incredintat presedintia/directoratul asociatiei respective.Daca nu exista astfel de pers.cererea se va putea face la instanta oricaruia dintre asociati,reclamanul va putea cere instantei numirea unui curator care sa reprezinte interesele asociatilor.

2-ALTERNATIVA-in afara de instanta doicililui paratului mai sint competente si alte instante

-In toate aceste cazuri alegerea intre mai multe instante deopotriva competete revine reclamantului

-daca instanta a fost aleasa prin introducerea cererii de chemare in judecata reclamantul nu mai poate reveni

-daca posibilitatea alegerii instantei cometente este reala paratul nu poate obiecta

1-cand paratul in afara domiciliului sau are statornic indeletnicire profesionala ori 1/mai multe asezari comerciale/agricole/industriale se poate face si la instanta locului acelor indeletniciri

2-ptr actele incheiate de reprezentantul unei pers juridice de dr privat cererea se poate introduce si la instanta in circumsciptia careia se afla reprezentanta dar doar ptr obligatiile ce urmeaza a se executa in acel loc sau ce izvorasc din actele incheiate prin reprezentant ori din fapte savarsite de acesta

3-cererile indreptate impotriva statului/directiilor generale/regii publice/case autonome/admi-nistratii comerciale se pot face la instanta din capitala tarii/resedinta judetului unde are domiciliul reclamantul

In cazul in care mai multe judecatorii din circumsciptia aceluiasi Trib sint deopotriva competen-te cererile in care figureaza aceste pers juridice se introduc la JUD din localitatea de resedinta a judetului iar in Buc.la JUD sct.4

4-daca cererea e indreptata contra mai multor parati competenta teritoriala revine oricarreia dintre instantele de domiciliu ale paratilor .Cand printre parati sint si obligatii accesorii cererea se face la instanta competenta ptr oricare dintre debitorii principali.

5-in cererile cu privire la executarea/anularea/rezolutiunea/rezilierea unui contract instanta locului prevazut in contract ptr executarea fie in parte a obligatiunii

6-in cererile izvorate dintrun raport de locatiune a 1 imobil in actiunile in justificare/prestatie tabulara instanta locului unde se ala nemiscatorul

7-in cererile din cambie/cec/bilet la ordin instanta locului de plata

2

8-in cererile privitor la obligatii cmerciale instanta locului unde obligatia a luat nastere sau a locului platii

9-in cererile izvorate dintrun faptilicit instanta in raza careia s-a savarsit faptul

10-in materie de asigurari cererea de despagubire se poate face si la instanta unde se afla domiciliul asiguratorului /bunurile asigurate /locul unde s-a produs accidentul

3-EXCLUSIVA-rezulta in ipoteza pe care legea le reglementeaza /din caracterul imperativ al termenilor

1-cererile privitoare la bunurile nemiscatoare (imobile)se face NUMAI la instanta in circum-sciptia careia se afla imobilul ,in cazul in care imobilul e situat in circumsciptiile mai multor inst cererea se face la instanta domiciliului resedintei paratului daca acesta se afla in vreuna din aceste circumsciptii iar in caz contrar la oricare din instantele in circumsciptia carora se afla imobilul

2-in materia de mostenire cererile sint de competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului

3-cererile in materie de societate pana la sfarsitul lichidarii in fapt de competenta instantei unde S are sediul principal

4-cererile in materie de faliment/organizare judiciara competenta exclusiva a TRIB in circumsciptia se afla sediul principal al debitorului

5-cererile de declarare a mortii se adreseaza la instanta competenta in a carei circumsciptie teritoriala pers a avut ultimul domiciliul cunoscut

6-in materie de adoptie in raza de competena teritoriala se afla domiciliul copilului iar daca nu se poate determina inst cauza se judeca de TRIB Buc

CUPRINDEREA COMPETENTEI INSTANTEI

JUDECAREA actiunii e si judecarea exceptiei

Instanta investita cu solutionarea cererii principale va rezolava si toate cererile/exceptiile procesu-ale ce sint invocate /apararile de fond

Prin aplicarea principiului instanta investita cu solutionarea cererii principale nu-si va extinde competenta in privinta chestiunilor prejudiciale si a exceptiei de neconstitutionalitate

Chestiunea prejudiciala e caracterizata prin 2 aspecte

1-apartine spre rezolvare competentei unei alte jurisdictii/autoritati

2-rezolvarea data de acea jurisdictii/autoritati e obligatorie ptr instanta in fata careia s-a invocat chestiunea prejudiciala

-de natura adtiva-exceptia de ilegalitate solutionata de instanta de contencios adtiv

-de natura penala-penalul tine n loc civilul pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale

-de natura civila-inst poate suspenda judecata cand dezlegarea pricinii atarna in tot/parte de existenta sau nu a unui dr care face pbiectul altei judecati

JUDECAREA actiunii si judecarea incidentelor procedurale

In cursul judecatii apar unele incidente ce privesc procedura de judecata/regulile ce trebuie urmate ptr desfasurarea /finalizarea judecatii si care sint rezolvate de inst investita cu solutionarea actiunii

In acasta categorie includem

-incidente cu privire la masurile ordonate e inst (suspendarea judecatii/cu privire la probe/cu privire la nulitatea actelor de procedura/cu privire la alcatuirea instantei)

-judecatorul actiunii e si judecator al cererilor incidentale.Aceasta regula are 1 exceptie-interdic-tia de a fi incalcate regulile competentei teritoriale exclusive incidentale

-cererea aditionala integrata in cererea principala

-cererea reconventionala judecata odata cu cererea principala

PROROGAREA COMPETENTEI(extinderea)

Capacitatea instanei investita cu solutionarea cererii de catre reclamant de a rezolva si cereri care in mod obisnuit nu apartin competentei sale

Forme prorogare:

-judecatoreasca

-legala

-voluntara

PROROGAREA JUDECATOREASCA

3

Acea forma de extinderea competentei prin H autoritatii jurisdictionale

-DELEGAREA-din cauza unor imprejurari exceptionale inst competenta e impiedicata un timp sa functioneze ICCJ la cererea partii interesate va delega o inst de acelasi grad care sa judece pricina

RECUZAREA-din pricina ei nu se poate alcatui completul de judecata si cand priveste recuzarea tuturor judecatorilor imst investita cu cererea de recuzare daca considera intemeiata cererea va dispune trimiterea pricinii la alta inst

STRAMUTAREA-una din parti are rude ori afini pana la grad IV inclusiv printre magistrati inst sesizate cu judecarea pricinii /cand exista motive de banuiala legitima /OP cererea de stramutare a pricinii la alta inst poate avea rezultat in caz de admitere trimiterea pricinii la alta inst

-cand administrarea dovezilor urmeaza a se face in alta localitate se va indeplini prin DELEGATIE de 1 inst de acelasi grad sau mai mica daca in acea localitate nu exista inst de acelasi grad

Cocluzii

-prorogarea se realizeaza pe baza legii intotdeauna

-exceptie administrarea dovezilor prin delegatie prorogarea se realizeaza in favoarea unei inst de acelasi grad

-prorgarea nu priveste in principiu decat competenta teritoriala

-calea de atac contra H pronuntata de inst investita prin prorogare se va solutiona de inst superioara acesteia si nu de inst superioara celei care ar fi trebuit sa rezolve in mod obisnuit

PROROGAREA LEGALA

-directa

-indirecta

Indirecta-din conexitatea existenta intre cererea introductiva si cele accesorii.Isi gaseste regle-mantarea in ipotezele

1-conf C.PR.Ccererea indreptata contra mai multor parati poate fi facuta la inst competenta ptr fiecare dintre ei cand printre parati sint si obligati accesorii cererea se face la inst competenta ptr fiecare din debitorii principali

2-cererile accesorii si incidentale sint in caderea inst competente sa judece cererea principala (impartirea bunurilor/cererea de divort,acordarea intretinerii/cererea de stabilire paternitate)

Prorogarea legala de competetenta vizeaza cereri ce pot fi considerate prin ele insele ca inependene fata de cererea principala.Temeiurile acestei prorogari pot fi:

-Conexitatea -partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla in fata aceleiasi instante/ deosebite de acelasi grad in care sint aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si a caror obiect /cauza au o stransa legatura

-Indivizibilitatea procesuala- cand intrunirea pricinilor e absolut necesara (LITISPENDENTA)pre-supune ca nimeni nu poate fi chemat in judecata ptr aceasi cauza /obiect /de aceasi parte inaintea mai multor inst ( exceptia poate fi ridicata fata de inst de fond daca e admisa dosarul se trimite la inst ce a fost mai intai investita iar cand pricina se afla la inst de grade diferite la inst cu grad mai inalt.

PROROGAREA VOLUNTARA

Intervine in temeiul intelegerii partilor in cazurile in care legea procesuala ingaduie partilor sa deroge de la regulile de competenta .Conditii de indeplinit:

-partile sa aiba capacitatea procesuala de exercitiu iar consimtamantul liber/neviciat

-acordul partilor sa fie clar/precis asupra inst careia ele inteleg sa-I atribuie solutionarea litigiului

-conventia poate fi realizata in scris inaintea ivirii litigiului sau in fata inst /verbal pana la prrima zi de infatisare iar acordul trebuie sa fie expres

-renuntarea de catre parti la clauza atributiva de competenta in principiu admisibila avand in vedere caracterul conventional al prorogarii

Efectele prorogarii-evaluate diferit

1-intre parti

2-fata de terti

3-instanta desemnata prin conventia de prorogare

1-intre parti

Conventia de prorogare se impune partilor nici una dintre ele nu se poate sustrage de la aceasta con

4

entie prin vointa unilaterala.Ignorarea conventiei prin sesizarea altei inst decat cea desemnata prin clauza atributiva de competenta justifica ptr cealalta parte invocarea exceptiei de necompetenta

2-fata de terti

Conf principiului relativitatii efectelor contractului tertilor nu li se poate impune conventia de pro-rogare a competentei

3-instanta desemnata prin conventia de prorogare

S-a admis ca aceasta are oblig a solutiona litigiul deoarece oblig ei deriva din faptul ca legea a admis conentia

EXCEPTIA DE NECOMPETENTA 09.03

Necompetenta-situatia procesuala ce rezulta din faptul incalcarii normelor de competenta.Daca competenta se contesta pe parcursul procesului ,dupa sesizarea inst si inainte de pronuntare mij-locul procesual prin care se invoca necompetenta este exceptia.Daca s-a pronuntat o H mijlocul procesual nu poate fi decat prin calea de atac (apel/recurs)

Exceptia se invoca diferie dupa cum norma de competenta ce se pretinde a fost incalcata are caracter imperativ/dispozitiv Legea 202/2010 -necompetenta generala poate fi invocata de parti ,instanta din oficiu in orice stare a pricinii.

Necompetenta materiala /teritoriala exclusiva (imperativa) poate fi invocata de parti/inst din oficiu dar doar la prima zi de infatisare in fata prim-inst si numai tarziu de inceperea dezbaterii fondului

Necompetenta teritoriala de drept comun /alternativa (disppozitiva) poate fi invocata doar de parat prin intampinare iar cand aceasta nu e obligatorie cel tarziu la prima zi e infatisare

Procedura de rezolvare a exceptiei .Se pun in discutie contradictorie a partilor daca e admisa se va stabili inst competena /organul jurisdictional competent caruia I se va fi trimis dosarul ptr solutionare .H de declinare dezinvesteste inst care a dat-o si investeste alta inst.

Contra H de declinare nu se poate exercita nici o cale de atac dosarul se trimite inst competente

Daca la inst necompetenta au fost indeplinite anumite acte de procedura ele sint lovite de nulitate cu exceptia probelor (raman valabile si care pot fi refacute doar ptr motive temeinice)

-cand cererea este de competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala si se invoca exceptia de necompetenta inst nu va pronunta declinarea ci va respinge cererea ca inadmisibila

-cand inst constata ca litigiul cu care a fost sesizata contine element de estraneitate si competenta revine unui organ jurisdictional din alt stat respinge cererea ca nefiind de competenta inst RO

Are putere de lucru judecat (exceptia necompetentei) numai cu privire la aptul ca inst se dezinves-teste

Cand exceptia se respinge inst va pronunta o INCHEIERE INTERLOCUTORIE nu poate fi atacata cu apel/recurs decat odata cu fondul cauzei .Dupa respingerea exceptiei inst va judeca fondul cauzei

CONFLICTELE DE COMPETENTA

Pot apare situatii cand inst care a primit dosarul prin H de declinare constata ca e necompetenta si trimite dosarul altei inst apreciind ca aceasta e competenta .Acesta e un CONFLICT NEGATIV alt conflict cand 2 inst se declara ambele competente CONFLICT POZITIV

Conflictele se rezolva pe calea regulatorului de competenta (inst superioara celor din conflict). Competent e TRIB in conflict intre 2 JUD din circumscriptii diferite ,intre 2 TRIB este ICCJ

Regulatorul se solutioneaza in camera de consiliu fara citarea partilor dupa ce va verifica daca exista conflict de competenta va stabili inst competenta si va trimite dosarul.Trimiterea dupa rama-nerea definitiva a regulatorului acesta putind fi atacat cu recurs -5 zile de la comunicare

PROCEDURA NECONTENCIOASA

Art 331-cererile ptr dezlegarea carora e nevoie de mijlocirea inst fara a se urmari stabilirea unui dr potrivnic fata de alta pers precum cele la darea autorizatiei judecatoresti/luarea unor masuri legale de supraveghere/ocrotire asigurare sint supuse disp procedurii necontencioase

-- procedura gratioasa

--jurisdictia voluntara

Caracteristici procedura necontencioasa;

-actul introductiv are forma unei simple cereri.In procedura necontencioasa competenta apartine dupa caz fie presedintelui inst fie inst in sine iar procedura e sustrasa oricarei publicitati In proces

5

Rolul judecatorului este similar cu al unui agent adtiv facand acte de autoritate si avand libertate de decizie mai mare

Procedura necontencioasa se caracterizeaza prin absenta unui litigiu(un adversar)

Atributiile inst in materie necontencioasa

1-chemata sa participe la elaborarea /perfectarea unor acte /operatiuni juridice cu caracter privat

2- inregistrarea partidelor politice

3-inmatricularea SC in ORC

4-inscrierea S agricole /sindicate

5-luarea unor masuri conservatoare chiar in lipsa unei cereri in acest scop (numirea curatorului unei succesiuni acceptate sub beneficiu de inventar daca nu sint alti mostenitori)

6-controlul unor acte publice (stare civila -declararea jud a mortii)

DISPOZITII GENERALE in materie necontencioasa-C.PR.C

Deoarece nu exista 1/ mai multi parati daca legea nu dispune altfel cererea se adreseaza inst in circumscriptia unde se afla domiciliul titularului ei

Plenitudinea de competenta in materie necontencioasa apartine inst si exceptional judecatorului/ presedintelui inst

Daca legea nu dispune altfel competenta apartine primei inst.Elementele cererii necontencioase sint mai simple decat cele contencioase(nume/domciliul celui care o face si ale pers pe care acesta cere sa fie chemate in judecata,aratarea obiectului pe scurt/motivarea /semnatura)

Instanta isi verifica din oficiu competenta si daca si daca se declara necompetenta trimite dosarul inst in drept sa hotarasca.Daca cererea are caracter contencios prin obiectul ei o va respinge.

Daca legea nu dispune altfel rezolvarea cererii se va ace fara publicitate

Daca conf legii competent sa solutioneze cererea e presedintele inst acesta trebuie sa se pronunte in termen de 3 zile de la primirea cererii.Inst poate incuviinta cererea prin incheiere.Prin obiectul ei poate fi asemuita unui act adtiv dar e apropiata de o H ptr ca provine de la un organ jurisdictional si e emisa in cadrul regulilor de procedura civila,este executorie ,supusa recursului care curge de la pronuntare ptr partile prezente ,comunicare ptr parti lipsa

Recursul poate fi facut de price pers interesata chiar daca nu a fost citata la dezlegarea pricinii

Executarea incheierii poate fi suspendata de inst de recurs acesta se judeca in camera de consiliu

Recursul contra incheierii data de presedintele JUD se judeca de TRIB/recursul contra incheierii date de presedintele TRIB ,CA se judeca de 1 complet al inst respective

JUDECATA 16.03

Raportul de dr ce ia nastere odata cu cererea de chemare in judecata si se finalizeaza prin punerea in executare a H

CARACTERISTICI

-Formalismul

-Autonomia-raportul de judecata desi se suprapune cu raportul litigios nu se identifica cu acesta. Stingerea vremelnica a raportului litigios nu antreneaza irevocabil stingerea judecatii

-Evolutiv-dinamica pana la obtinerea Hobservand ca pe parcursul judecaii sint faze/etape procesuale

ELEMENTE CONSTITUTIVE ale judecatii

-obiectul litigiului

-cauza litigiului

Obiectul desemneaza ce reclamantul solicita sa I se acorde

Cauza fundamentul a ce se cere

ELEMENTELE SUBIECTIVE

Participantii la judecata

a-participanti principali

-partile

-procurorul

-instanta

b-participanti secundari

-experti

6

-martorii

-interpretii

-avocatii

INSTANTA definitie

Se intelege autoritatea publica (judecatoreasca )chemata sa infaptuiasca justitia .Regula de compu-nere (functionare)-colegialitatea

ATRIBUTII ca subiect principal

-inst nu se poate sesiza din oficiu partea interesata sesizeaza si tot partea determina limitele jude-catii (obiectul acesteia)

-numai partile pot extinde judecata sau exceptional tertii(cererea de interventie)dar nu inst.Dispo-nibilitatea partilor e controlata si stimulata de inst

-partile pot stinge judecata prin achiesare sau tranzactie dar si aceasta disponibilitate e controlata de inst

-partile isi conduc procesul in raport cu interesele lor dar calendarul cauzei si etapele procesuale si aplicarea disp legale revine inst

INCIDENTE ccu privire la compunerea instantei

Normele cu privire la compunerea inst au caracter imperativ

1-INCOMPATIBILITATEA judecatorului

Situatia expres prev de lege cand un judecator nu poate lua parte la judecarea procesului .Cazurile prev in C PR C sint de stricta interpretare

Conditii de incompatibilitate

-incompatibil poate fi doar judecatorul nu si alt participant la proces

-ptr a fi considerat incompatibil judecatorul trebuie sa fi participat anterior la judecarea acelei cauze

-incompatibilitatea presupune ca judecatorul sa fi participat anterior la adoptarea unei H

-incompatibil e si judecatorul care anterior in aceeasi pricina a luat parte ca martor/expert/arbitru

REGIMUL PROCEDURAL al incompatibilitatii

Caracterul imperativ al normelor incompatibilitstii atrage consecinte sub aspectul regimului proce-dural

-incompatibilitatea urmeaza regimul juridic al nulitatii abdolute

-H pronuntata prin ignorarea regulilor cu privire la incompatibilitate este nula

-admiterea /respingerea se face prin incheiere

2-RECUZAREA

Institutia in cadrul careia partea poate sa ceara indepartarea din complet a unui/mai multi judecatori deoarece are suspiciune cu partialitatea acestora .Cazurile in care se poate recuza sint expres limitativ prev de lege

a-afectiunea judecatorului si posibila lui partialitate poate rezulta din faptul ca:

-judecatorul e sot/ruda/afin pana la gr 4 cu una din parti

-judecatorul e sot/ruda/afin in linie drecta ori in linie colaterala pana la gr 4 inclusiv cu avocatul/mandatarul unei parti sau e casatorit cu fratele/sora sotului unei pers dintre acestia

-sotul in viata al judecatorului si nedespartiti e ruda/afin al unei parti pana la gr 4 sau despartit au ramas copii

b-interesul

-judecatorul /sotul/rudele pana la gr 4 daca au o judecata la inst unde una din parti e judecator

-judecatorul a primit de la una din parti daruri/fagaduieli de daruri

-judecatorul e tutore/curator al uneia din parti

c-ura/vrajmasia

-daca intre aceleasi pers si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii

-daca e vrajmasie intre judecator/sotul sau rudele pana la gr 4 si una din parti sotii sau rudele acestora pana la gr 3 inclusiv

d-amorul propriu /orgoliul profesional

-cazul cand judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca

CONDITII DE FOND /FORMA

7

FOND

Trebuie sa existe un proces nascut si actual.Propunerea de recuzare trebuie motivata .Propunerea trebuie facuta ptr fiecare judecator in parte

FORMA

Recuzarea trebuie facuta in scris sau verbal.Cand recuzarea se face prin reprezentantul partii acesta trebuie sa aiba imputernicire speciala

COMPETENTA de rezolvare

Revine inst investita cu judecarea cererii principale in alcatuirea ei nu poate intra cel recuzat .Cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul aceasta se judeca de inst ierarhic superioara

REGIMUL procedural

Propunerea dec recuzare poate face orice parte ,recuzarea nu e OP deoarece partile nu sint obligate sa invoce ,recuzarea poate fi ceruta in fata oricarei inst.Cererea de recuzare nu se comunica partii adverse.Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.Inst decide asupra cererii (propunerii)cu ascultarea judecatorului a careui recuzare e ceruta

EFECTELE cererii de recuzare

-daca propunerea e admisa judecatorul e inlaturat din complet

-cand cererea e facuta cu rea-credinta inst va condamna pe cel ce a facut-o

-prin incheiere de admitere a propunerii se va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa ie pastrate

CAI DE ATAC-incheiere

-daca se incuviinteaza recuzarea incheierea nu e supusa caii de atac

-daca s-a respins recuzarea judecata va continua cu acelasi complet incheierea va fi atacata odata cu fondul

3-ABTINEREA

Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa e dator sa instiinteze pe seful sau si sa se abtina de la jucata ---AUTORECUZARE

-abtinerea se propune/judeca conf normelor referitoare la recuzare

-incheierea de respingere/admitere nu e supusa cailor de atac

4-STRAMUTAREA PRICINII

Institutia procesuala prin care inst competenta e desesizata de un litigiu in profitul altei inst de acelasi grad

CARACTERISTICI

-stramutarea priveste doar instantele judecatoresti

-stramutarea se poate produce intre inst de acelasi grad

-stramutarea priveste o anumita pricina

Circumstantele ce pot justifica stramutarea

-rudenia

-banuiala legitima

-siguranta publica

Rudenia-una din parti are 2 rude/afini pana la gr 4 iclusiv printre magistrati /asistenti judiciari

Magistratii aflati in raport de rudenie nu trebuie sa faca parte din complet ci doar sa apartina acelui complet

Banuiala legitima-se socoteste daca se poate presupune ca impartialitatea judecatorului poate fi stirbita datorita

-imprejurarilor pricinii

-calitatii partilor

-vrajmasia locala

Siguranta publica-conduce/poate conduce la o tulburare a OP -razbunare/situatii sociale, publice

PROCEDURA solutionarii cererii de stramutare

Stramutarea pe motive de rudenie trebuie ceruta mai inaintea oricarei dezbateri iar celelalte 2 cir-cumstante in orice stare a pricinii

Stramutarea ptr siguranta publica se poate cere numai de procurorul de la Parch de pe langa ICCJ

8

Cererile ptr motive de rudenie se depune la inst imediat superioara

Cererea intemeiata pe motive de siguranta publica la ICCJ

Cererea de stramutare se judeca in camer de consiliu ,presedintele poate cere dosarul pricinii si sa ordone fara citarea partilor suspendarea judecatii pricinii

H asupra stramutarii se da fara motivare si nu e supusa cailor de atac dar va arata in ce masura actele indeplinite de inst inainte de stramutare urmeaza a fi pastrate.Cand s-a admis cerereade stramutare iar inst sesizata initial a savarsit acte de procedura sau a procedat la judecarea cauzei actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si H pronuntata sint desfintate de drept prin efectul admiterii cererii

LITISCONSORTIUL

Situatia procesala de coparticipare (tovarasia)procesuala

Mai multe pers pot fi impreuna reclamante/parate daca obiectul pricinii e un dr /oblig comuna ori daca dr/oblig lor au aceeasi cauza

FORME litisconsortiu

-simplu

-necesar

LITISCONSORTIUL simplu-facultativ-din reunirea voluntara a mai multor pers cu aceasi calitate proce-suala (recl/parat)ce se sprijina pe un titlu comun sau titluri analoge ori pe un titlu comun sau tiluri identice ptr a actiona /apara in comun(creditori contra debitor)

In cadrul acestui litisconsortiu

-material

-formal

Material-are sursa in dr materialsi poate fi activ /pasiv (solidaritatii pasive -creditorul poate chema in judecata ptr intreaga datorie pe 1 /toti asociati S)

Formal-cererile nu au nici o legatura materiala intre ele.Procedura angajata in comun nu creeaza intre parti decat raporturi procesuale partile raman straine fata de alta

LITISCONSORTIUL necesar-cand coparticipantii sint intr-o legatura materiala /formala care reclama solutionarea litigiului printr-o H uniforma in privinta tuturor indiferent daca e in cntra/profitul lor(iesirea din indiviziune)

lisconsortiul

-material

-formal

Material-reuneste mai multe pers in calitate de recl/parate care numai impreuna pot actiona sau se pot apara deoarece dr material le confera doar impreuna calitatea de titulari ai dr/oblig

Formal-cand procesul are obiect un raport litigios unic legatura cu care H nu trebie necesar obtinuta de toti cei care alcatuiesc litisconsortiul

REGULI de functionare a coparticiparii

--principiul divizibilitatii judecatii in privinta fiecaruia dintre pers care se afla in litisconsortiu .Acest principiu exprima independenta procesuala a celor aflati in litisconsortiu-

Principii subsecvente

1-principiul relativitatii cererii-orice cerere facuta in justitie de o parte nu profita decat acesteia Cererea nu produce efecte decat aceluia care a fost vizat prin ea

2-principiul relativitatii actelor de procedura -actele de procedura/apararile/concluziile unuia dintre recl/parati nu poate folosi/pagubi celorlalti

Implicatiile regulii litisconsortiului

Litisconsortiul SIMPLU e dominat de 2 principii

a-libertatea de actiune /independenta deriva din ideea ca litisconsortiul =simpla asociere nu afecteaza cu nimic dr ce revin fiecaruia in calitate de parte

b-indivizibilitatea unor componente ale procedurii

-fiecare coparticipant /ptr toti poate invoca autoritatea lucrului judecat

-recl/paratii isi pot desemna un singur mandatar si pot fixa domiciliul lui ptr comunicarea actelor de procedura

-fiecare coparticipant are sarcina de a proba faptele personale- in privinta faptelor comune

9

chiar daca ele sint probate de unul din coparticipanti probele isi extind efectele si asupra celorlalti

Litisconsortiul NECESAR-nu e guvernat de libertatea procesuala ci de dependenta procesuala .Efectele litisconsortiului decurg din principiul actiunii comune a coparticipantilor procesuali

DREPTURILE /OBLIGATIILE PROCESUALE ALE PARTILOR 23.03

DREPTURI procesuale comune

1-dreptul la aparare-drept fundamental consacrat de Const -mijloace de aparare

a-aparari formulate intr-o maniera negativa cand sint repudiate pretentiile celorlalti-aparari de fond

b-aparari formulate intr-o maniera activa cand partea ataca la randul ei formulind pretentii -ex-cereri reconventionale

2-dreptul la folosirea limbii materne in justitie-cetatenii apartinand minoritatilor au dr a lua la cunostiinta actele prin interpret

3-dreptul la dezbateri in conditii de contradictorialitate

-regula e participarea la dezbateri si contradictorialitatea

-exceptia e neparticiparea la dezbateri

-dreptul partii de a participa la dezbateri reglementat prin nome imperative

4-dreptul de a solicita recuzarea judecatorului ptr a asigura o judecata dreapta

5-dreptul de a dispune de soarta procesului prin principiul disponibilitatii controlat de instanta

6-dreptul de a exercita caile de atac

OBLIGATII comune

1-indeplinirea actelor de procedura in forma/termenele prev de lege

2-executarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale

DREPTURI /OBLIGATII specifice

DREPTURI reclamant

1-sesizarea inst /investirea ei cu solutionarea litigiului

2-la prima zi de infatisare va putea solicita un termen ptr intregirea/modificare cererii si propune noi dovezi

3-poate sa renunte oricand la judecata verbal/in scris

4-poate renunta oricand la dr dedus judecatii

OBLIGATII reclamant

1-sa faca dovada platii taxei de timbru ptr cererea de chemare in judecata (timbru judiciar)

2-sa asigure paratului 1 copie de pe cererea de chemare in judecata si inscrisurilor insotitoare

3-trebuie sa indice domiciliul paratului sa invedereze inst ca desi a facut tot ce i-a stat in putinta nu a reusit sa afle domiciliul sau

DREPTURI parat

1-in inst el poate dovedi reaua-credinta a reclamantului cea dus la citarea lui prin publicitate si sa ceara anularea prin actele de procedura

2-poate depune intampinare la cererea de chemare in judecata aratand exceptiile de procedura la cererea reclamantului

3-daca are pretentii proprii in legatura cu cererea recl poate formula cerere reconventionala

4-daca s-a intrat in dezbaterea fondului fata de renuntarea recl la judecata se poate opune la renuntare

OBLIGATII parat

1-daca face intampinare trebuie sa invoce exceptiile fata de cererea recl sa indice dovezile cu care se apara iar daca cere dovada cu martori sa indice numele ,locuinta lor

2-la intampinare trebuie sa alature copie a acesteia si de pe inscrisurile doveditoare ptr toti recl

3-poate motivat sa solicite un singur termen ptr lipsa apararii

PROCURORUL

FORME de participare in procesul civil

-exercitarea oricarei actiuni civile de catre proc in afara de cele strict personale

-participarea proc la orice proces/orice faza acestuia daca apreciaza ca e necesar ptr apararea ordinii de drept /drepturi/libertati cetatenesti

-exercitarea cailor de atac

10

-supravegherea respectarii legii in punerea in executare a H /alte titluri executorii

AVOCATUL

Activitatea lui se realizeaza prin consultatii/cereri caracter juridic/asistenta /reprezentare jridica in fata organelor de jurisdictie /notariat/urmarire penala

Apara cu mijloace juridice specifice dr legitime ale pers fizice/juridice raport cu autoritatile publice /alte institutii /orice pers RO ,straina/redacteaza acte juridice

Profesia se exercita la alegere in cabinete individuale/colective/profesionale

-asistenta juridica-avocatul acorda unei pers consultatii /indrumari juridice/redacteaza acte juridi-ce/concepe cereri caracter juridic

-reprezentarea -avocatul reprezinta pe pe client in termenul contractului incheiat cu el

-asistenta judiciara-apararea este obligatorie /oportuna (gratuita ptr pers exceptional pentru autori-tatile ce au cerut-o )Avocatul are responsabilitatea fata de client fata de partea adeversa fata de inst fata de colegi

INCIDENTE IN CURSUL JUDECATII

Ceererile incidentale-orice alta cerere care se face in cursul procesului civil dupa ce a fost introdu-sa cererea princioala daca e conexa acesteia

-cererea aditionala

-cererea reconventionala

-cererea de interventie fortata

-cererea de intervenie voluntara

CONDITII de admisibilitate

--existenta unei cereri principale in curs de judecata la care cererea incidentala se ataseaza.Daca judecata in cererea ptincipala e incheiata cererea incidentala devine tardiva dar nu-l poate impiedica pe autorul ei sa o introduca separat

--sa existe o legatura /raport de conexitate intre cererea principala si incidentala

INCIDENTELE in raport cu regulile de competenta

Inst investita cu cererea principala va fi competenta sa rezolve si cererea incidentala.Cu privire la competenta materiala si competenta teritoriala reglementata de norme imperative ,cererea inciden-tala nu se va putea abate de la normele de competenta

FORMA cererii incidentale

Trebuie sa satisfaca exigentele cerute ptr orice cerere adresata inst(in scris/sa cuprinda aratarea inst/numele/domiciliul partilor/obiectul cererii/semnatura)

EFECTELE cererii

Cele a unei cereri veritabile ,in justitie (sesizarea inst cu o pretentie/intreruperea prescriptiei/pune-rea in intarziere)

CONSECINTE specifice

-cererea incidentala determina prorogarea competentei inst care a fost investita cu judecarea cererii principale

-prin prorogarea competenei cererea incidentala se judeca odata cu principala

-inst poate disjunge cererea incidenala de cea principala

CEREREA ADITIONALA

Cerere modificatoare /intregitoare a principalei rezultata din prev C PR C-se poate da un termen ptr modificarea/intregirea si propunerea de noi dovezi

TRASATURI

-cererea accesorie la principala in raport de conexitate cu ea

-implica o modificare a pretentii;lor initiale

-emana exclusiv de la reclamant

CEREREA RECONVENTIONALA

Paratul poate avea o atitudine agresiva fata de recl ridicand pretentii contra lui=cerere reconven-tionala.Are caracter facultativ paratul nu e obligat la formulare.Trebuie sa indeplineasca conditiile prev ptr cererea e chemare in judecata

Termenul-se depune odata cu intampinarea sau cel tarziu la prima zi de infatisare

Introdusa tardiv poate fi judecata impreuna cu cererea principala daca partile sint de acord.In caz

11

contrar sanctiunea este judecarea ei separata .Conf C PR C se judeca cu principala iar daca numai aceasta e in stare a fi judecata inst poate dispune disjungerea si judecarea separata.Dupa disjungere inst prin prorogare ramane competenta sa solutioneze cererea reconventiona;la si nu se dispune declinarea de competenta.Cererea nu poate proveni decat de la parat

INTERVENTIA VOLUNTARA

Actul prin care un tert intervine in litigiul altora fara vreo solicitare din partea lor

1-principala

2-accesorie

Principala-situatia in care tertul urmareste valorificarea /conservarea unuin dr propriu(interventie in nume propriu)

Accesorie-tertul intervine ptr a sprijini apararea uneia din parti (in interesul partii )

TRASATURI interventie (asemanari)

--cererea de interventie principala/accesorie sint facute e un tert

--ambele sint cereri incidentale ulterioare principalei grefate pe ea

--ambele sint sub conditia actualitatii-cererea prematura nu e admisibila

--initiativa interventiei apartine exclusiv intervenientului

--intervenientul trebuie sa justifice interes

--ambele cereri sint admisibile in orice materie

--in caz de admitere intervenientul evone parte in proces

(deosebiri)

-cererea intervenientului principal e o veritabila actiune-a intervenientului accesoriu o simpla cerere in aparare

--cererea intervenientului principal e cerere conexa independenta/autonoma(valorifica un dr propriu)-cererea intervenientului accesoriu cerere accesorie dependenta de actiunea /contractiunea la care se ataseaza ptr a o sprijini

--intervenientul principal tinde la conservarea unui dr propriu-intervenientul accesoriu sprijina apararea uneia din parti

--cererea intervenientului principal prin obiect modifica elementele initiale ale litigiului -cererea accesorie modifica dimensiunile initiale ale litigiului doar sub aspectul partilor

CONDITII DE ADMISIBILITATE a cererii de interventie voluntara

-cererea trebuie facuta de un tert

-tertul trebuie sa justifice interes

-tertul trebuie sa aiba calitate/capacitate procesuala

-cererea de interventie e admisibila doar daca e o cerere initiala in curs de judecata

-cererea se poate atasa cererii principale doar daca intre ele este o stransa legatura

REGIMUL PROCEDURAL al interventiei voluntare

-cererea in interes propriu urmeaza a fi facuta in forma prev ptr cererea de chemare in judecata doar in fata prim-inst inainte de inchiderea dezbaterilor cu invoirea partilor se poate face si la apel

-cererea in interesul partii se poate face chiar in fata inst de recurs

STATUTUL PROCESUAL al intervenientului

Admisa in principiu cererea acesta devine parte dobandind /asumand toate dr/oblig ce revin unei parti

Intervenientul principal avand calitate de recl poate face orice act de procedura pe care il face o parte

Intervenientul accesoriu deoarece se alatura recl/paratului are dr/oblig procesuale circumscrise acestei situatii de dependenta

Intervenientul principal poate face toate actele de dispozitie ce stau la indemana recl

Intervenientul accesoriu poate doar renunta la juecata

Intervenientul principal ca orice parte poate dispune de toate caile de atac

Intervenienul accesoriu va putea exercita apel/recurs doar daca le-a exercitat si partea sprijinita

Daca el exercita singur apel/recurs apelul/recursul sau se socoteste naevenit

SOLUTIONAREA cererii de intervetie-se face odata cu principala cand judecarea cererii ar fi intarziat prin interventia in interes propriu inst poate hotari despartirea ei spre a fi judecata separat

12

AVANTAJE/DEZAVANTAJE interventie voluntara

Avantaje

-reunirea intr-un proces aa tutror pers interesate

-evitarea unor H contradictorii

-economie timp

Dezavantaje

-intervenientul accesoriu are o pozitie subordonata /dependenta de partea pe care o sprijina

-de cele mai multe ori interventia nu accelereza solutionarea ci temporizeaza

INTERVENTIA FORTATA30.03

Cand in cursul procedurii una din parti indica un tert in vederea obligarii lui sa devina parte in proces

FORME interventie fortata

1-chemarea in judecata a altor pers

2-chemarea in garantie

3-aratarea titularului dreptului

1

Oricare din parti poate chema in judecata alta pers care ar putea sa pretinda aceleasi dr ca si recl

-cererea sa fie facuta de acel care are calitate de parte in procesul pe rol

-cel chemat in judecata fie o pers care ar putea pretinde aceleasi dr ca si recl

-cererea trebuie sa ie motivata

-cererea trebuie facuta personal/prin mandatar cu procura speciala

-cererea facuta de recl se depune cel tarziu pana la incheierea dezbaterilor prim-inst

-cererea facuta de parat se depune odata cu intampinarea sau la prma zi de infatisare

-cererea trebuie facuta in fata prim-inst

-admiterea in principiu a cererii trebuie sa aiba ca rezultat incalcarea normelor imperative de com-petenta

REGIM PROCEDURAL al chemarii in judecata a altor pers

-nerespectarea termenelor de catre recl/parat ptr chemarea in judecata a altor pers atrage sanctiunea judecarii separate a cererii cu exceptia situatiei cand partile convin judecarea impreuna

-la judecarea separata a cererii se poate ajunge si prin disjungerea daca judecarea lor impreuna ar intarzia solutionarea cererii principala

-cererea se comunica celui chemat cat si partii potrivnice iar la exemplarul celui chemAT se alatura copii de pe cererea de chemare in judecata/intampinare/inscrisuri aflate la dosar

-daca se admite cererea de chemare in judecata cel chemat dobandeste calitate de parte si respectiv intervenient in interes ropriu

EFECTELE cererii de chemare in judecata

-cererea intrerupe prescriptia extinctiva

-tertul e pus in intarziere

-dr tertului devine un dr litigios

-H cu autoritate de lucru judecat va fi opozabil si celui chemat in judecata

2

Acea forma de participare a tertilor in procesul civil care confera uneia din parti posibilitea a intro-duce in proces a acelor pers care ar avea oblig de depagubire in varianta in care partea ar pierde procesul.Oblig de garantie evaluata

-in sens restrans -garantie e oblig care revine unei pers (garant)de a asigura altei pers (garantat) folosinta unui dr conform cu natura lui

-in sens larg-oblig ce revine aceluia contra caruia s-ar putea exercita o actiune ptr recuperarea pagubei

GARANTIA

-legala-prev de lege

-contractuala-prev de parti in contrct

CONDITII DE ADMISIBILITATE a cerrii de chemare in garantie

fiind adevarata actiune ea trebuie sa indeplineasca conditii de forma ptr chemarea in judecata iar

13

momentul depunerii diferit dups cum e formulata de recl/parat

-recl pana la inchiderea dezbaterii

-parat odata cu intampinarea

REGIM PROCEDURAL

-cererea poate fi facuta de oricare parte

-cererea si o copie de pe cererea principala /intampinare/inscrisuri din dosar se comunica celui chemat in garantie

-tertul admis in proces devine parte si are dr/oblig specifice partii

-cererea de chemare in garantie /judecata se judeca impreuna

EFECTELE cererii de chemare in garantie

-este un act intrerupator de prescriptie

-daca e admis tertul dobandeste calitate de parte in proces

-prin cerere se realizeaza punerea in intarziere a titularului oblig de garantie

SOLUTII asupra cererii

-daca cererea principala a fost respinsa se respinge si cererea de chemare in garantie facuta de parati

-daca cererea principala a fost respinsa iar cererea de chemare in garantie e facuta de recl chemarea in garantie e admisa dar sa fie inemeiata

-daca principala a fost admisa se admite si cererea de chemarea in garantie de parat

-daca principala a fst admisa iar cererea de chemare in garantie s-a facut de recl principal se respinge cererea ca lipsita de obiect/interes

CAI DE ATAC

-in apel declarat de recl principal va fi chemat si garantul iar calea de atac doar de chematul in garantie repune in discutie solutia cererii principale

-chematul in garantie poate exercita calea de atac chiar daca garantul nu ar face-o daca justifica interes ptr calea e atac

3

Institutia procesuala civila prin care paratul dintr-un proces detinator cu titlu precar al unui bun imobil sau sau care exercita un dr real asupra acelui bun tinde la introducerea fortata in proces a pers in numele careia detine bunul/dreptul

Titlul e precar deoarece recl il contesta pretinzand el un dr real asupra bunului .Autorul interven-tiei e doar paratul

CONDITIILE aratarii titularului dr

-se poate face doar in cazul unei actiuni reale prin care se urmareste valorificarea unui dr real

-o poate face doar paratul

-el trebuie sa fie in raport juridic cu cel aratat ca titular la dr

-trebuie sa se afle intruna din cele 2 situatii

-fie sa detina materialiceste lucrul

-fie sa exercite un dr privitor la acel lucru

EFECTELE CERERII

-cel aratat devine parte in proces si poate lua locul in proces celui care l-a arat

-paratul poate fi scos din judecata daca cel aratat titular recunoaste sustinerile paratului iar recl consimte si el

INCIDENTE cu privire la cursul judecatii.CONEXARE/ DISJUNGERE

CONEXAREA cererilor

Reunirea in fta aceluiasi complet a 2 mai multe cereri aflate in fata aceleiasi inst/deosebite de acelasi grad ptr a fi judecate impreuna

-cerinta-ca aceste cereri sa priveasca aceleasi parti sau impreuna cu alte parti au doar obiect /cauza in stransa legatura

Conexare=jonctiune

-prin reunirea cererilor -o mai buna administrare a justitiei

-faciliteaza inst o vedre de ansamblu asupra litigiului dintre parti

-prin solutionarea impreuna se evita o H contradictorie

14

CONDITII la conexare

-intre cereri sa existe o stransa legatura (o actiune in executarea contractului-anularea sa)

-partile/inst din oficiu sa invedereze temeinicia /necesitatea conexarii cererilor-inst decide in urma dezbaterilor jonctiunea cererilor.In urma jonctiunii dosarul va fi trimis inst mai intai investita numai daca partile cer trimiterea dosarului la una din celelalte inst

DISJUNGEREA cererilor

Masura prin care 2/mai multe cereri la acelasi complet sint separate /judecate separat

Desi urmeaza acelasi regim procesual ca si conexarea are particularitati

-masura disjungerii justificata de evitarea tergiversarii solutionarii litigiului uneori opereaza ca sanctiune ptr nedepunerea in termen a cererii

CONDITII admitere disjungere      

-existenta reala a pericolului ca judecata sa fie tergiversata prin judecarea impreuna a cererilor

-disjungerea trebuie solicitata de una din parti si acceptata de inst

-cererile sa nu constituie un amsamblu imposibil de disociat

SUSPENDAREA JUDECATII

Oprirea cursului datorita unor imprejurari dorite de parti sau independent de ele

-imprejurari exprese(suspendarea voluntara)-intervine datorita manifestarii de vointa a partilor voita /tacita

-imprejurari tacite-daca nici o parte nu se infatiseaza la termenul de judecata si nu se cere judecarea in lipsa.Judecarea va reincepe prin cererea depusa de redeschidere de o parte ,taxa de timbru 50%din initial.timbru judiciar

SUSPENDAREA LEGALA

1-de drept

2-facultativa

1

-moartea uneia din parti/dizolvare/reorganizarea

-punerea sub interdictie a uneia din parti cu 15 zile ininte de ziua infatisarii

-incetarea functiei de curator/tutore

-deschiderea procedurii insolventei asupra recl

Suspendarea va interveni daca imprejurarile sau ivit inaintea inchiderii dezbaterilor

Inst nu susupenda ci acorda termen ptr mostenitor.Daca procesul a fost suspendat judecata reincepe prin cererea de redeschidere cu aratarea mostenitorilor

-penalul tine in loc civilul

2

Cazuri :

-cand dezlegarea pricinii atarna tot/in parte de existenta /nu unui dr ce formeaza obiectul altor judecati

-cand sa inceput urmarirea penala ptr infractiuni ce ar avea inriurire hotaratoare asupra H ce va fi data

-cand sa formulat o cerere de stramutare presedintele inst competente poate sa ordone suspendarea judecatii

PROCEDURA ,EFECTE suspendare

Se dispune prin incheiere ce poate fi atacata saparat cu recurs exceptie cele din recurs .Suspenda-rea opereaza fata de toate partile are ca efect ramanerea in nelucrare a procesului.Redeschiderea prin cerere (nr.dosar,data/cauza suspendarii/relatii in legatura cu cauza in suspendare)se solicita repunerea pe rol.Inst da termen si citeaza partile

PROBELE /PROBATIUNEA

Sens larg-actiunea de stabilire a existentei /nu a unui fapt

Sens restrans-mijloace de proba

SUBIECTUL probei-judecatorul ,proba contribuie la formarea convingerii acesteia

OBIECTUL probei-faptele juridice ce trebuie dovedite .Faptele negative se dovedesc prin dovedi-rea faptelor pozitive contrare

SARCINA probei-cel ce face o propunere trebuie sa o dovedeasca paratul nevoit sa se apere trebui

15

Sa se apere trebuie sa probeze ce afirma in proces sarcina probei se imparte intre recl si parat la care se adauga rolul activ al inst

REGULI COMUNE privind admisibilitatea/administrarea probelor

ADMISIBILITATEA probelor-conditii

-proba trebuie sa fie legala

-proba trebuie sa fie verosimila(sa tinda la dovedirea unor apte credibile)

-proba trebuie sa fie pertinenta-legatura cu obiectul procesului

-proba sa fie concludenta -sa duca la rezolvarea cauzei

ADMINISTRAREA probelor

1-propunerea probelor

2-incuviitarea probelor

3-administrarea probelor

1-propunerea se face de recl prin cererea de chemare in judecata paratul prin intampinare -nede punerea probei atrage decaderea partilor de a cere noi probe exceptii prev de C PR C

2-incuviintarea -asupra propunerii de probe inst se pronunta prin incheiere motivata in caz de admitere/respingere

3-admministrarea-se face de inst in ordinea statornicita de ea.Probele se administreaza la sediul inst sau la locul unde se afla proba.Cand admministrarea dovezii se face in alta localitate se face de comisia rogatorie.

Reguli comune-aprecierea probelor

-toate probele se apreciaza liber in etapa deliberarii judecatorul examineaza atent probele admini-strate in inst si se pronunta in raport cu intima lui convingere trebuie sa analizeze probele ambelor parti deoarece neluarea in seama atrage casarea H

MIJLOACELE DE PROBA 13.04.

PROBA PRIN INSCRISURI

Definitie-se intelege orice declaratie despre un act sau fapt juridic facuta prin scriere cu mina imprimare pe hartiensau alt material

2 feluri

a-autentice

b-sub semnaura privata

a-facut cu solemnitate ,de un functionar de stat care are dr de a functiona in locul unde s-a facut

Avantaje

-inscrisul face credinta despre data sa pana la inscrierea in fals

-se bucura de prezumtia de valabilitate

-inscrisul autentifiat de notarul public care constata o creanta certa sau lichida are putere de titlu executor in lipsa actului original

-e opozabil erga omnes

-face dovada pana la inscrierea in fals in privinta constatarilor personale ale agentului constatator

b-sint inscrisuri intocmite de persoane fara interventia unui organ de stat si semnate de persoane de la care emana -singura conditie e semnatura

Im anumite cazuri legea cere unele conditii -multiplului exemplar si mentiunea bun si aprobat

FORMALITATEA multiplului exemplar e ceruta in cazurile in care constata conventii sinalagma-tice ptr ca fiecare din partile conventiei sa o poata dovedi in cazul litigiului.Fiecare exemplar trebui sa se faca mentiunea de nr originalelor care sau facut

BUN SI APROBAT e ceruta in cazri in care se constata conventii din care se nasc obligatii unilaterale

Codul civil prevede ca actul sub semnatura privata prin care o parte se obliga catre alta ai plati o suma de bani sau o catime oarecare trebuie sa fie scris de acela care l-a semnat au cel putin acesta inainte de a semna sa adaue cuvintele -bun si aprobat

Codul civil prevede ca nu sint supusi acestei reguli comerciantii avand in vedere experienta lor profesionala

FACTURILE

16

Se intrebuinteaza la contractele de vanzare dar pot fi si la gaj ,depozit sau comision.Cuprinde numele vanzatorului si cumparatorului ,data,elemente privitoare la marfa vanduta ,pretul,modul de plata ,modul predarii,suportarea cheltuielilor.Factura acceptata face dovada atat in favoarea emite-ntului cat si impotriva lui.

CORESPONDENTA

In materia comerciala scrisoarea semnata constituie inscris sub semnatura privata si formeaza o proba deplina are forta probanta nu numai originalul scrisorii ci si copia pastrata in registrul opis

TELEGRAMELE

Sint asimilate inscrisurilor sub semnatura privata ,Face proba ca actul sub semnatura privata daca e semnat de persoana ca fiind expeditor.Daca e semnata de o alta pers decat expeditorul daca se pro-beaza ca originalul a fost predat oficiului telegrafic sau trimis spre a I se preda de insusi pers care figureaza ca expeditor.Telegrama anonima nu constituie proba deplina ca cat scris r daca se stabileste de la cine emana poate constitui temeiul unei prezumtii ptr judecator

COMUNICARILE prin telex/fax

In materie comerciala care sub aspect probator sint asimilate inscrisurilor sub semnatura privata

REGISTRELE comeciale

Codul comercial se refera la registre obligatorii ptr comercianti si sint

Reg.general,reg.inventar,reg.copier

Reg.general-comerciantul inscrie in fiecare zi ce are sa ia si ce are sa dea ,trecand la fiecare sfrsit de luna sumele intrebuintate ptr cheltuielile casi sale.

Reg.inventar-Codul comercial precizeaza ca la inceputul activitatii comerciale si in fiecare an comerciantul e dator sa formeze sub semnatura sa un inventar al averii sale mobile si imobile a datoriilor active si pasive incheind bilantul cuvenit

Reg.copier -contine copie dupa ordinea zilei a tuturor scrisorilor ce sint trimise si referiri la cele in afaceri .Legea contabilitatii prevede ce trebuie sa cumpere ,modul de tinere a acestora si precizeaza ca pot fi admise ca probe in justitie.Daca nu sint tinute in regula registrele nu sint primite a face proba in justitie spre folosul celui Care la tinut.Judecatorul poate sa le consulte cu titlu de informa-tie si sa scoata din ele prezumtii de natura a determia aprecierea sa.

ADMITEREA PROBELOR

Codul pr civ prevede anexe la cererea e chemare in judecata si la intampinare copii certificate de pe inscrisuri folosite ca mijloace de proba sau le vor depune la prima zi de infatisare daca sint in limba straina se vor depune traduceri.Partile sint datoare sa aiba originalul la ele sau sa depuna la grefa daca sint discutii.In cazul in care inscrisurile sint contestate de cealalta parte si daca inscrisul are indoieli se va recurge la verificarea scriptelor sau la procedura falsului

VERIFICAREA DE SCRIPTE

Intervine numai daca se contesta un inscris sub semnatura privata.Dupa verificarea inscrisului sau in raport de concluzia expertizei instanta va decide daca inscrisul ramane sau nu in proces

PROCEDURA FALSULUI

Folosita in cazul inscrisului sub semnatura privata si a inscrisului autentic.Se indica autorul falsului in aceasta situatie pres completului va constata prin proces verbal starea materiala a inscris defaimat sil trimite la procuror ca el sa cerceteze daca inscrisul e declarat fals de procuror el va fi inlaturat din proces

PROBA PRIN DECLARATIA MARTORILOR

Martorii sint pers straine de proces care au receptat si memorizat fapte concludente unui proces si pe care le relateaza.Inscrisul obtinut e MARTURIA-relatare facuta de o pers oral in fata inst despre un fapt trecut si concludent pa care il cunoaste .In legatura cu dovada prin martori a actelor proce-durale sint 2 interdictii

-interdictia de a dovedi cu martori actele procedurale a caror valoare depaseste 250 lei

-interdictia de dovada cu martori impotriva si peste cuprinsul unui inscris

In materie comerciala C com incuviinteaza proba cu martori ori de cate ori judecatorul ar crede ca trebuie sa admita aceasta proba.Proba cu martori devine admisibila si in cazul inceputului de dovada scrisa deasemenea in cazul imposibilitatii preconstituirii probei scrise sau imposibilitatea consemnarii probei scrise.Pers care pot fi ascultate ca martori:pers fizice care au cunostiinta de fa-

17

Pte care formeaza obiectul judecatii .Se poate asculta ca martor si minorul si bedilul mintal.

Nu pot fi ascultati ca martori:

-rudele si afinii pana la gr 3 inclusiv

-sotul sau fostul sot

-interzisii judecatoresti

-condamnatii ptr marturie mincinoasa

La divort :rudele si afinii se asculta exceptie descendentii

ADMITEREA probei cu martori

Lista martorilor se depune sub pedeapsa decaderii in termen de 5 zile de la incuviintare.Inlocuirea martorilor se poate incuviinta numai ptr motive bine intemeiate.Fiecare martor e ascultat deosebit dupa care ramane in sala si dupa care va fi chemt urnmatorul martor.Presed inainte de alua marturia va cere martorului datele personale si-l va pune sa depuna juramantul .Marturia se face oral dupa care se consemneaza in scris de grefier dupa dictarea presed si va fi semnata pe fiecare fila

APRECIEREA probei

Inst trebuie sa aiba in vedere sinceritatea martorului ,buna sa credinta coreland marturia cu aflarea adevarului.Daca inst ajunge la concluzia ca marturia nu e sincera o inlatura din proces dar trebuie sa motiveze in H judecatoreasca

MARTURISIREA sau RECUNOASTEREA

Recunoasterea de catre o pers a unui fapt pe care partea potrivnica intemeiaa o pretentie sau o aparare si care a de natura sa produca consecinte juridice

Marturisirea

Extrajudiciara-in afara procesului (declaratie in afara procesului)

Judiciara-care se obtine in fat inst prin intermediul interogatoriului .Fiind un act personal ea poate fi facuta numai persoana personal.Pers care au domiciliul in strainatatea interogatoriul se inmanea-za in scris mandatarului care va aduce raspunsul personal in cuprinsul unei procuri speciale si autentice .Statul ,pers juridice de dr public si de dr privat raspund in scris la interogatoriu ce li se comunica.

Marturisirea e de 3 feluri:simpla .calificata ,complexa

PROBA PRIN RAPORT DE EXPERTIZA

Daca ptr o solutionare justa a cauzei sint necesare cunostiinte de specialitate inst poate dispune efectuarea unei expetize .Propunerea ezpertizei se poate face de pers sau inst poate din oficiu dar dupa punerea in discutie a probei.Prin incheiere inst va determina obiectul expertizei data depuneri expertizei.Forta probanta a expertizei -inst nu e legata de concluziile expertizei ele constituind numai element de convingere lasat la libera apreciere a inst.

CECETAREA LA FATA LOCULUI(descinderea locala /oculata)

Proba judiciara directa care are ca scop cercetarea in afara inst .Se intalneste in procesele locative sau granituire.Cercetarea se solicita de parti sau se dispune din oficiu ,Ea se realizeaza de intregul complet cu participarea procurorului daca e obligatorie prezenta lui.Ptr cercetarea la fata locului se citeaza partile iar cu acest prilej pot fi ascultate martori,experti.Desfasurarea cercetarii se consem-neaza in proces verbal si se depune la dosar.

PREZUMTIILE

Consecintele ce legea sau magistratul trage dintr-un fapt cunoscut la unul necunoscut

-legale

-absolute-nu pot fi combatute prin nici un mijloc de proba

-relative-pot fi combatute prin proba contrarie

-simple sau judecatoresti -sint lasate la intelepciunea judecatorului dar trebuie sa indeplineasca 2 cereri:

-prezumtia folosita sa aiba greutate si putere de a naste probabilitatea sa fie temeinica >Folosirea prezumtiei simple e admisibila numai in masura in care e folosita proba cu martori

HOTARAREA JUDECATOREASCA

Actul final al judecatii structural are 3 parti-

1-practicaua -aratarea inst si numele judecatorului ,numele resedinta partilor

18

-calitatea in care sa-u judecat

-numele mandatarului si reprezentantii legali ,obictul cererii

-concluziile partilor

-iar cand pronuntarea H a fost amanata mentiunile aratate vor fi cuprinse in incheierea de dezbateri

2-considerentele -motivele de fapt si de drept .Sint premisele de fapt/drepr care au condus inst la solutionarea litigiului.Lipsa de concordanta in motivare precum si in justificarea motivarii atrage casarea H

3-dispozitivul -cuprinde solutia data de judecator litigului obiectivata in "minuta"elaborat la sfarsitul deliberarii .Trebuie sa se gaseasca rezolarea la toate cererile partilor prin aceste minute ptr a putea face posibila executarea

DELIBERAREA ,PRONUNTAREA,ELABORAREA SI COMUNICAREA H

DELIBERAREA

Dupa sfarsitul dezbaterilor judecatorii chibzuiesc in secret iar pres completului aduna parerile judecatorilor (fctie de vechimea lor,cel mai nou in fctie ,pres se pronunta ultimul)

Daca majoritatea legala nu se poate intruni pricina se judeca din nou in complet de divergenta in aceasi zi sau cel mult 5 zile .Daca dupa judecarea divergentei vor fi mai mult de 2 pareri judecatori care au pareri apropiate sunt dator sa se uneasca intr-o singura parere.In fata inst de divergenta se judeca doar puncele care au creat divergenta.In cadrul dezbaterilor judecatorii trebuie sa se pronunte in unanimitate sau cu majoritate.

PRONUNTAREA SI REDACTAREA MINUTEI

Dupa ce s-a intrunit majoritatea se intocmeste pe scurt dispozitivul H numit minuta.Daca inst nu poate hotari de indata pronuntarea se va amana ptr un termen pe care pres il va anunta si nu poate fi mai mare de 7 zile .Minuta trebuie semnata de judecatorii care au participat la sedinta dupa care se pronunta in sedinta publica chiar daca pres lipseste

ELABORAREA H

Se face in termen de 30 zile de la pronuntare .H se face in 2 exemplare originale-unul se ataseaza la dosarul cauzei si celalalt la dosarul de H a inst

COMUNICAREA H

Se face in copie ptr a da posibilitatea partilor sa exercite caile de atac

27.04.

INDREPTAREA ,LAMURIREA,COMPLETAREA H

Intr-o H se pot strecura greseli materiale ce trebuie indreptate iar inst competenta este care a elaborat H

Greseli materiale:

-cu privire la nume

-calitatea partilor

-sustinerea partilor

-greseli de calcul

INDREPTAREA-se poate face din oficiu sau in baza unei cereri.Partile vor fi citate doar daca inst considera ca e necesar.Inst se pronunta prin Incheiere supusa cailor de atac ca si Hin legatura cu care se solicita indreptarea -prin camera de consiliu

LAMURIREA-partile pot cere inst sa lamureasca dispozitivul sau sa inlature dispozitii potrivnice in cazul in care sint necesare lamuriri privitor la intelesul /intinderea/aplicarea dispozitivului H ori acesta cuprinde dispozitii potrivnice.Cererea se rezolva in camera de consiliu prin incheiere partile se citeaza obligatoriu cu cai de atac la fel ca la H

COMPLETAREA H- se poate cere completarea Hdaca prin H data inst a omis sa se pronunte asupra unui capat principal/accesoriu ori asupra unei cereri conexe/incidentale .Cererea solutionata prin H cu citarea partilor.

INVESTIREA CU FORMULA EXECUTORIE

Ptr ca executarea silita sa fie pornita e necesar ca H sa fie investita cu formula executorie ce consta intrun ordin dat in numele presedintelui RO agentilor executivi si ai fortei publice sa execute H iar procurorilorsa staruie ptr aducerea ei la indeplinire.Investirea se face de prima inst si H investita se da doar partii care a castigat ,reprezentanului ei

19

Se investesc cu formula exeutorie H care au ramas definitive si au devenit irevocabile .Nu se inve-stesc cu formula executorie H ce se bucura de executie vremelnica(1-de drept,2-judecatoreasca)

Executorie de drept

Intervine in cazurile expres prev de lege respectiv H care au ca obiect plata salariilor/despagubiri accidente de munca/rente/pensii alimentare/reparatii grabnice in cauze privitoare la posesie

Executorie judecatoreasca

Se incuviinteaza de inst la H privitoare la bunuri .Executia vremelnica nu se poate incuviinta in materie de stramutare de hotare/desfiintarea de constructii si plantatii.Aceasta executie se poate incuviinta doar la cererea scrisa a partii sau verbal pana la incheierea dezbaterilor

EFECTELE H

a-dezinvesteste inst de solutionarea procesului

b-H constituie inscris autentic

c-H constituie titlu executoriu putand fi pusa in executare in ter,men de prescriptie -3 ani

d-H produce efecte retroactiv sens ca costituie drepturi preexistente

e-H definitiva se bucura de putere de lucru judecat

C civ-putere de lucru judecat-este atunci cand a 2 cerere are acelasi obiect este intemeiata pe aceeasi cauza si intre aceleasi parti facute de ele si contra lor in aceasi calitate.Autoritate de lucru judecat urmareste evitarea contrazicerea intre 2 H

Caracterele puterea lucrului judecat

1-EXCLUSIVITATEA-face ca un nou proces cu acelasi obiect,parti,cauza sa nu fie posibil

2-INCONTESTABILITATEA-face ca H definitiva sa nu mai poata fi pusa in discutie decat prin intermediul cailor de atac

3-EXECUTORIALITATEA-face ca H definitiva sa fie pusa in executare silita

4-OBLIGATIVITATEA-face ca partile sa se supuna efectelor lucrului judecat

Ptr a verifica daca exista /nu putere de lucru judecat trebuie observata tripla identitate de elemente -parti/obiect/cauza

Autoritatea inst de contencios adtiv fata de inst civila

-H data intro actiune in contencios va avea autoritate de lucru judecat in fata inst civile cat priveste legalitatea /ilegalitatea actului adtiv atacat

-autoritatea inst penale fata de inst civila H definitiva a inst penale are autoritate de lucru judecat in fata inst civila ce judeca actiunea civila privitor la existenta faptei /a pers ce a savarsito/vinovatia ecsteia

CAILE DE ATAC

APELUL

Cale ordinara de atac de reformare si devolutiva.-provoaca o noua judecata in fond.Obiectul apelului il constituie H date in prim-inst de J/TRIB subiectele-partilesau intervenientii

Termenul in care se poate declara apelul -15 zile

CONDITII de forma apel

a-nume/domiciliu/resedinta/denumire sediu

b-aratarea H atacate

c-motivarea de fapt/drept

d-invocarea dovezilor in sustinerea apelului

e-semnatura apelantului

cerintele b,e prevazute sub sanctiunea nulitatii

cerintele c,d sub sanctiunea decaderii

EFECTE apel

-suspenda executarea H

-dezinvesteste cu totul prim-inst si investeste inst de apel

-apelul e devolutiv-redeschide dezbaterile fapt/drept ca la prim-inst

Intimatul e in drpt chiar dupa implinirea termenului de apel sa adere la apelul partii ptrivnice

Daca apelantul principal retrage apelul sau e respins ca tardiv/inadmisibil aderarea la apel ramane fara efecte cu toate acestea daca aderarea sa facut inauntrul termenului de apel ea se considera apel principal

20

JUDECAREA APELULUI

In apel nu se poate schimba calitatea partilor /cauza cereri de chemare in judecata si nu se poate cere dobanzi /venituri ajunse la termen/alte despagubiri ce sau ivit dupa darea H

In caz de nemotivare a apelului ori motivarea lui nu cuprinde aparari noi inst se va pronunta in fond pe baza celor invocate la prim-inst

SOLUTII date de inst de apel

Poate pastra /schimba in tot /In parte H atacata cu precizarea ca apelantului nu I se poate crea in apel o situatie mai grea decat cea din H

L 202/2010 cand se constata ca in mod gresit prim-inst a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecarea sa facut inlipsa partii ce nu a fost legal citata inst de apel va anula H atacata va judeca procesul evocand fondul in caz in care prim-inst a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului inst de apel va anula H atacata si va trimite cauza spre rejudecare o singura data prim-inst sau altei inst egala in grad daca partile solicita asta expres.

Se va adopta aceeasi masura o singura data in caz in care judecata prim -inst sa facut in lipsa partii ce nu a fost legal citata si partea a cerut expres asta .Daca prim-inst sa declarat competenta iar inst de apel stabileste ca a fost necompetenta anuleaza H atacata si va trimite cauza spre judecare inst competente/altui organ jurisdictional competent afara de cazul cand constata propria competenta

RECURSUL

Cale extraordinara de atac comuna de reformare .Termenul de depunere 15 zile de la comunicare se motiveaza prin insusi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs iar daca nu a fost motivat in termenul e declarat nul.Recursul se depune la inst a carei H care e atacata sub sancti-unea nulitatii

-H date fara drept de apel

-H date in apel

-H altor organe cu activitate jurisdictionala

SUBIECTELE

Recurent-intimat

MOTIVE DE RECURS(parti litigante )

1-inst nu a fost alcatuita conf disp legale

2-H sa dat de aalti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea pe fond a pricinii

3-H sa dat cu incalcarea competentei de OP a altei inst

4-inst a depasit atributiile puterii judecatoresti

5-prin H data inst a incalcat formele de procedura prev sub sanctiunea nulitatii

6-inst a acordat mai mult decat sa cerut ori ce nu sa cerut

7-H nu cuprinde motivele pe care se sprijina ori cuprinde motive contradictorii straine de natura pricinii

8-inst interpretand gresit actul jurididc dedus judecatii a schimbat natura ori intelesul clar si vadit neindoielnic al acestuia

9-H pronuntata e lipsita de temei legal ori e data cu incalcarea /aplicarea gresita a legii

JUDECAREA RECURSULUI

Se judeca de TRIB/CA -3 judecatori.Singurele probe admise in recurs sint inscrisurile

SOLUTII POSIBILE

-daca H e legala va respinge recursul

-admis recursul H poate fi modificata /casata in tot /in parte

MODIFICAREA H intervine ptr motive prev la art 304 pct 6,7,8,9

CASAREA H ptr cele prev la art304 pct !,2,3,4,5,.Casarea in toate cazurile in care inst a carei H e recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau modificarea H nu e posibila fiind necesara administrarea de probe noi.Daca sint gasite intemeiate mai multe motive din care unele atrag modificarea altele casarea inst va casa in intregime H ptr a da 1 singura H.In caz de casare TRIB/CA vor rejudeca pricina in fond in caz in care inst a carei H e recurata a solutionat fara a intra in cercetarea fondului /judecarea sa facut in lipsa partii ce nu a fost citata la admini-strarea probelor dezbaterea fondului inst dupa casare trimite cauza spre rejudecare inst ce a pronuntato sau altei inst de acelasi grad.In caz de casare ptr motive de pct 3 inst va trimite dosarul

21

Spre judecare inst competente /organului competent iar ptr motiv de la pct 4 va respinge cererea ca inadmisibila .Casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data in timpul procesului ptr cazuri in care inst a carei H e recurata a solutionat fara a intra in cercetarea fondului ptr caz in care judecata sa facut in lipsa partii ce a fost necitata si ptr cazul casarii ptr lipsa de competenta.Daca inst de recurs constata ca ea insasi e competenta sa solutioneze in prim-inst sau apel va casa H si va judeca conf competentei ei.

ICCJ in caz de casare va trimite cauza ptr o noua judecare inst care a pronuntat H casata ori cand interesele bunei administrari o cer altei inst de acelasi grad.

In caz de casare H inst dec recurs asupra problemelor de drept dezlegate/asupra necesitatii admini-strarii unor probe sint obligatorii ptr judecarea fondului .Dupa casare inst de fond va judeca din nou tinind cont de toate motivele invocate la recurs -in cazul rejudecarii dupa casare cu retinere/ trimitere sint admisibile orice probe prev de lege

CONTESTATIA IN ANULARE -C I A

Cale extraordinara de retractare,comuna ,nesuspensiva de executare indreptata contra H irevoca-bile

C I A obisnuita( de drept comun)-se exercita contra oricarei H ptr motivele

1-cand procedura de chemare in judecata a partii ptr ziua cand sa judecat pricina nu a fost indeplinita conf cerintelor legii

2-cand H a fost data de judecatori cu incalcarea disp de OP privitoare la competenta.Partile in cadrul C I A contestator-intimat

CONDITII DE ADMISIBILITATE

1-obiectul contestatiei sa fie o H irevocabila

2-partea sa nu fi putut invoca motivele contestatiei pe calea apelului/recursului

C I A speciala-poate fi exercitata contra H inst de recurs ptr motive

1-cand dezlegarea data e rezultatul unei greseli materiale

2-cand inst respingand recursul sau admitand in parte a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare

CONDITII DE ADMISIBLITATE

1-H atacata sa fie pronuntata in recurs

2-contestatorul sa se sprijine pe unul din motivele aratate limitativ in C PR CIV

3-contestatia se introduce la inst a carei H e atacata se poate face inaintea executarii si in timpul ei pana la savarsirea executarii se judeca de urgenta cu precadere iar intampinarea e obligatorie.Se judeca cu citarea partilor supusa acelorasi cai de atac cu H atacata

REVIZUIREA

Cale de atac comuna de retractare nesuspensiva de executare.Inst poate suspenda executarea sub conditia unei cautiuni

CONDITII DE ADMISIBILITATE

1-H ce face obiectul revizuirii sa fie definitiva in inst de apel sau prin neapelare ori a H data de inst de recurs cand se evoca fondul

2-cererea de revizuire sa apartina aceluia ce are legitimare ptr a fi revizuent

3-revizuentul sa justifice interesul

4-cererea sa se sprijine pe unul din motivele expres /limitativ prev de lege

5-cererea sa fie facuta in termen si sa fie adresata inst competene

CAZURI DE revizuire

1-daca dispozitivul H cuprinde disp potrivnice ce nu se pot aduce la implinire ( nu se poate atribui un bun recl si intervenientului accesoriu )

2-daca sa pronuntat asupra unor lucruri care nu sau cerut sau nu sa pronuntat asupra unui lucru cerut ori sa dat mai mult decat sa cerut (recl a cerut doar contravaloarea chiriei inst a dat si doban-zi)

3-daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta

4-daca un judecator /martor/expert care a luat parte la judecata a fost condamnat definitiv ptr o infr privitoare la pricina sau H sa dat in temeiul unui inscris declarat fals ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar ptr exercitarea functiei ptr grava neglijenta in acea cauza

22

5-daca dupa darea H sau descoperit inscrisuri doveditoare retinute de partea potrivnica sau nu au putut fi infatisate dintro imprejurare mai presus de vointa partilor sau sa desfiintat /modificat H unei inst pe care sa intemeiat H a carei revizuire se cere

6-daca statul /alte pers juridice dec drept public /disparutii/incapabilii/cei pusi sub curatela nu au fost aparati de loc sau aparati cu viclenie de cei insarcinati sa I apere

7-daca exista H definitiva potrivnice date de inst de acelasi grad sau grade diferite in aceeasi pricina intre aceleasi pers cu aceeasi calitate

8-daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instinteze inst de asta din imprejurari mai presus de vointa ei

9-daca CEDO a constatat incalcarea dr/libertatilor fundamentale datorate unei H iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuire

JUDECAREA CERERII de revizuire

Cererea se indreapta la inst care a dat H definitiva a carei revizuire se cere se judeca conf coditiilor prev ptr cererea de chemare in judecata intimpinarea obligatorie

Termen de cerere a revizuirii 1 luna curge de la momente

a-de la comunicarea H definitive iar cand H a fost data de inst de recurs dupa evocarea fondului de la pronuntare

b-ptr H potrivnice date de inst de recurs termenul curge de la pronuntarea ultimei H

c-cand obiectul pricinii nu se afla in fiinta termenul curge de la ultimul act de executare

SOLUTII

-daca inst incuviinteaza cererea schimba in tot/in parte H atacata iar in cazul H potrivnice va anula cea din urma H .H asupra revizuirii supusa cailor de atac prev de lege ptr H revizuita

-daca revizuirea sa cerut ptr H potrivnica calea de atac -recursul

RECURS IN INTERESUL LEGII-RIL

Scopul RIL e acela de a asigura interpretarea unitara a legii pe tot teritoriul RO iar biectul sau-problemele de dr care au primit o solutionare diferita din partea inst prin H irevocabile

LEGITIMAREA proceuala activa apartine procurorului general al parchetului de pe langa ICCJ la initiativa sa sau la cererea ministrului justitiei /colegiul de conducere ICCJ/colegiul de conducere a CA si Avocatul poporului

Recursul se judeca la 1 complet din pres/vicepres ICCJ /pres de sectii /nr de 20 judecatori -14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de dr ce a fost solutionata diferit si alti 2 judecatori din celelalte sectii .In caz cand problema de dr prezinta interes ptr 2/mai multe sectii pres/vicepres ICCJ va stabili nr judecatorilor din sectile interesate ce vor intra in compunerea completului.La primirea cererii pres completului va desemna 1 judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de dr solutionata diferit ptr a intocmi raport asupra RIL

RAPORTUL

-solutile diferite date problemei de dr si argumentele pe care se fundamenteaza jurisprudenta Curtii constitutionale/CEDO/curtii de justitie a UE/opinia specialistilor consultanti /doctrina in materie Sedinta completului se convoaca de pres cu cel putin 20 zile inaintea desfasurarii ei .La sedinta participa toti judecatorii din complet RIL se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii inst iar solutia e adoptata cu cel putin 2/3 din nr judecatorilor din complet.Nu se admit abtineri de la vot.completul se pronunta prin Decizie iar ea e pronuntata doar in interesul legii nu are efecte asupra H examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.

Decizia e motivata in 30 zile de la pronuntare se publica in 15 zile in Mo pI.Dezlegarea data problemelor de dr judecata e obligatorie ptr inst de la data publicarii Deciziei in MO

04.05.

PROCEDURA SPECIALA

1- CONTENCIOSUL COMERCIAL CA PROCEDURA

Litigiile de natura comercial legate de faptele de comert ,Art.720 C pr.c contien dispozitii privind solutionarea pricinilor.

23

In toate procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani inainte de introducerea cererii de chemare in judecata reclamantul va incerca medierea /concilierea directa.

Reclamantul va convoca partea adversa comunicandu-I pretentiile /temeiul de drept si toate actele doveditoare .Convocarea se face prin scrisoare recomandata ( dovada de primire)telegrame /fax.

Data convocarii nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor .Rezultatul conci-lierii se consemneaza intr-un inscris continand punctele de vedere ale ambelor parti si pretentiilor reciproce.In cazul in care paratul nu a dat curs convocarii reclamantul se va adresa inst facand do-vada ca de la data convocarii au trecut 30 zile.

Cererea de chemare in judecata trebuie cuprinda:nume/domiciliu/resedinta/sediu /nume reprezen-tant/obiectul si valoarea cererii /motivele de fapt/drept/probele/semnatura

Daca paratul are pretentii poate formula cerere reconventionala.Cand procedura de citare e legal indeplinita judecata si asupra fondului poate continua in sedinta publica./camera de consiliu in ziua urmatoare.In cursul judecatii asupra fondului inst va starui ptr solutionarea lui in tot/in parte prin intelegerea partilor.

2- ORDONANTA PRESEDENTIALA-Op

Procedura de natura contencioasa ce are ca obiect obtinerea rapida din partea inst in cazuri urgente a unei H provizorii-Op

CONDITII Op

1-Urgenta-rezulta din 581 ce precizeaza ca "inst va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice"

Situatii ce justifica urgenta

-pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere

-prevenirea unei pagube iminente

-inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari

2-Neabordarea fondului litigiului-rezolvand cererea de Op inst nu poate prejudeca fondul efec-tuand doar un examen sumar al cererii

TRASATURI Op

-procedura speciala de judecata

-procedura rapida de judecata

-se poate da cu /fara citarea partilor

-H prin care se ordona masuri vremelnice

PROCEDURA DE JUDECATA A Op

Cererea trebuie sa cuprinda elemente ca ptr orice cerere de chemare in judecata .Se introduce la inst competenta sa se pronunte asupra fondului litigiului.Forma /continutul Op al unei H dar la care se adauga elemente specifice

-inst trebuie sa motiveze urgenta

-va indica masurile vremelnice pe care le ordona

Calea de atac -recursul,termenul scurt 5 zile curge de la pronuntare ptr partile citate,de la comuni-care la partile necitate,recursul judecat de urgenta.

MASURI ASIGURATORII

SECHESTRUL ASIGURATOR

Indisponibilizarea de catre inst la cererea crditorului daca actiunea principala are ca obiect o suma de bani ,a bunurilor mobile/imobile ale debitorului la nevoie sa se poata executa silit prin vanzarea lor.Cererea de sechestru se adreseaza inst ce judeca procesul in regim de urgenta fara citarea parti-lor ,se da Incheiere ce este supusa cai de atac -recurs-5 zile de la comunicare

SECHESTRU JUDICIAR

Intervine ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal ori asupra posesiunii unui bun imobil/mobil ori asupra folositei/administrarii unui bun proprietate comuna.

La cererea celui interesat partea poate cere inst competente sa judece cererea principala sa I se in-cuviinteze punerea sub sechestru judiciar al bunului daca masura e nacesara ptr conservarea dr

Cererea se judeca de urgenta cu citarea partilor incheierea supusa recursului.in termen de 5 zile de la pronuntare .Paza bunului va fi desemnata persoanei aleasa de parti in caz contrar inst va desem-

24

na persoana care va putea fi chiar detinatorul bunului

POPRIREA ASIGURATORIE

Se poate infiinta asupra sumelor de bani /titluri de valoare urmaribile datorate debitorului de a 3 a persoana sau pe care acesta le va datora in viitor in temeiul unor temeiuri juridice existente.

ARBITRAJUL

Instituirea unei jurisdictii private prin care solutionarea unor litigii e sus trasa unor inst de dr comun

Se supun arbitrajului-litigii patrimoniale in afara celor ce privesc dr asupra carora legea nu permite a se face tranzactii .In formulare mai larga-institutie in cadrul careia partile imputernicesc unul/mai multi arbitrii sa transeze diferendul sustragindul din competenta inst

CONVENTIA DE ARBITRAJ

Intelegerea prin care partile convin ca diferendul sa fie solutionat de arbitrii alesi /desemnati conf intelegerii.Conventia se incheie in scris sub sanctiunea nulitatii

Forme arbitraj

-Clauza compromisorie-inscrisa in contractul principal ,clauza a contractului prin care partile convin ca un litigiu sa -l rezolve prin calea justitiei private.Ea intervine in cadrul litigiului

-Compromisul-intelegere de sine statatoare prin care partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului

Compromsul este un contract trebuie sa indeplineasca conditii de validitate /aratarea obiectului liti-giului /numele arbitrilor/modalitati de numire

NUMARUL arbitrilor-partile stabilesc daca litigiul urmeaza judecat de unul/mai multi arbitrii daca nu litigiul va fi judecat de 3 arbitrii cate unul de fiecare parte iar al 3 lea superarbitru desemnat de cei 2 arbitrii

Cand exista mai multi recl/parati partile vor numi un singur arbitru.

DISPOZITII procedurale in judecata arbitrala

Sesizarea Trib se face printr-o cerere scrisa sau proces verbal incheiat in fata Trib arbitral semnat de parti/arbitrii ,in termen de 30 zile de la primirea paratul va face intampinare

Trib isi verifica propria competenta si hotaraste prin incheiere asupra competentei .Intre data primirii citatiei si data dezbaterii trebuie sa fie minim 15 zile comunicarile intre parti se fac in scris si cu citatii.

Neprezentare partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului afara daca partea lipsa nu cere amanare .Administrarea probelor se face in fata Trib arbitral iar aprecierea se face de catre arbitrii conf intimei convingeri.Ascultarea martorilor/expertilor se face fara prestare de juramant.Trib nu poate recurge la mijloace de constrangere si sa aplice sanctiuni martorilor.Trib delibereaza in sec-ret cu participarea tuturor arbitrilor H se ia cu majoritate de voturi.

H se redacteaza in scris trebuie sa cuprinda

-componenta nominala a Trib arbitral

-locul ,data ,pronuntarii H

-nume,domiciliu resedinta partilor

-numele reprezentantului partilor

-mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a ajuns la arbitraj

-obiectul litigiului ,sustinerile partilor

-motive de fapt/drept

-dispozitivul

-semnaturile tuturor arbitrilor

H se comunica partilor in cel mult o luna de la pronuntare.H poate fi desfiintata prin actiune in anulare ptr motive expres prev de lege

Competenta de solutionare-apartine inst judecatoresti imediat superioare care in lipsa conventiei arbitrale ar fi fost competenta sa judece litigiul.H data in actiunea in anulare poate fii atacata cu recurs

EXECUTAREA SILITA

Activitate de judecata reprezinta a 2 a faza a procesului civil.Prin ea creditorul titularul dr recunoscut prin H sau alt titlu executor constrange cu concursul organelor competente de stat pe

25 debitorul sau care nu-si executa de buna voie obligatiile di titlu de a le aduce la indeplinire in mod silit.

MODALITATI executare silita

1-executare silita directa -prin care creditorul tinde la realizarea in natura a obligatiei debitorului .Are loc o predare silita a bunurilor mobile/imobile

2-executarea silita indirecta- prin care creditorul avand de executat o creanta baneasca urmareste sa valorifice bunurile ori cele ce le are de primit de la terte persoane

-prin poprire

-prin urmarirea fructelor neculese/a recoltelor prinse in radacini

Urmarirea silita mobiliara/imobiliara

Participntii la executarea silita

-creditor

-debitor

-executor judecaoresc

-terti (voluntar/involuntar)-cei ce datoreaza sume de bani debitorului,urmarit ori detin bunurile acestuia. Dr de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani iar termenul e succeptibil de suspendare /intrerupere/repunere in termen

H si alt

Titluri executorii se executa de executor judecatoresc din circumscriptia CA,iar cand urmeaza a se face executarea ori in cazul urmaririi bunurilor din circumscriptia CA unde se afla bunul.Inst de executare -Judecatoria si incuviitarea executarii silite prin incheiere in ca,mera de consiliu fara citarea partilor.Cererea de executare se depune la executor jud.in termen de cel mult 5zile ,va solicita inst de executare incuviintarea executarii.

Impotriva executarii si orice act de executare se poate face contestatie de cei vatamati/interesati prin executare.

CONTESTATIA

1-cand contestatia are ca obiect executarea insasi sau orice act de executare se solutioneaza de inst de executare

2-lamurirea intelesului /intinderii aplicarii titlului executoriu inst competenta este inst ce a pronuntat H ce se executa.Contestatia la executare se judeca cu procedura ca la prim-inst dar de urgenta cu precadere ,H este fara drept de apel pana la solutionarea executarii inst poate disppune suspendarea.Asupra cererii de suspendare -incheiere ce poate fi atacata cu recursseparat.

INTOARCEREA EXECUTARII

Intervine cand se desfinteaza titlul sau insasi executarea silita .Cel interesat va formula o cerere prin care solicita intoarcerea executarii si restabilirea situatiei anterioare.Bunurile asupra carora sa facut executarea se restituie celui indreptatit iar cand sa facut vanzarea bunului intoarcerea executarii se face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vanzare actualizata cu rata inflatiei .Daca inst care desfinteaza H atacata a dispus rejudecarea in fond a procesului si nua luat masura restabilirii situatiei anterioare aceasta masura se poate lua de inst care rejudeca fondul.