|
Functia de control parlamentar
Functia de control parlamentar este la fel de importanta ca si functia legislativa, avand suportul in principiul separarii puterilor, al egalitatii, cooperarii si controlului acestora .
Controlul parlamentar nu este un control ierarhic ci un control special, ce rezida din principiul mai sus aratat si se exercita cu conditii de egalitate, reciprocitate si cooperare. Echilibrarea raporturilor de putere intre Legislativ si Executiv se face, din partea Legislativului in principal prin controlul parlamentar exercitat asupra Guvernului, precum si asupra Presedintelui Romaniei in forme si modalitati prevazute in Constitutie si in regulamentul corpurilor legiuitoare.
Este adevarat ca potrivit art. 58 pct. 1 din Constitutie Parlamentul este 'organul reprezentativ suprem al poporului roman' dar asta nu inseamna ca este ierarhic superior celorlalte puteri, cu care de altfel este legal. Intr-adevar cuvantul 'suprem' il situeaza ca cel mai reprezentativ dintre organele alese, pentru popor. Tocmai si din aceste motive are atributul de a legifera vointa poporului.
Practic controlul parlamentar este strict reglementat de lege, fiind specializat si restrans numai la anumite autoritati publice sau organizatii sociale. De exemplu, instantele judecatoresti, biserica, nu sunt controlate de Parlament, in sensul conceptului de control, dar activitatea acestora se desfasoara numai in limitele legilor adoptate de Parlament. In schimb S.R.I.-ul este controlat de Parlament printr-o comisie speciala.
Caracterul special al controlului parlamentar consta in aceia ca:
-izvoraste din principiul separatiei puterilor, al egalitatii cooperarii controlului reciproc al acestora;
-exclude toate trasaturile unui control ierarhic;
-se exercita in forme specifice: rapoarte, informari anuale sau, ori de cate ori se cere, comisii speciale (S.R.I., S.I.E. etc.), aplica sanctiuni constitutionale (motiunea de cenzura, suspendarea Presedintelui Romaniei, votul de incredere, punerea sub acuzarea Presedintelui etc.:
-este un control strict limitat de Constitutie.
Intrucat, prin definitie orice forma de control presupune posibilitatea recurgerii la sanctiuni, in cazul in care in urma controlului parlamentar sunt depistate disfunctionalitati in sistemul de echilibru al puterilor sau diminuarea increderii Parlamentului in Guvern ori savarsirea de catre Presedintele Romaniei a unor fapte de inalta tradare sau a unor fapte grave care incalca prevederile Constitutiei, autoritatile executive in cauza vor fi sanctionate politic sau penal. Asa, de pilda, in cazul angajarii de catre Guvern a raspunderii sale in fata Camerei Deputatilor si Senatului in sedinta comuna asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege, adoptarea unei motiuni de cenzura in legatura cu acestea, atrage, potrivit art. 113 al. (2) din Constitutie demisia Guvernului. In schimb, de pilda, daca Presedintele Romaniei instituie starea de asediu sau starea de urgenta si nu solicita Parlamentului asa cum prevede art. 93 al. (1) din constitutie, incuvintarea masurii adoptate in cel mult 5 zile de la luarea acesteia, omisiunea sefului statului echivaleaza cu savarsirea de catre acesta a unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, motiv pentru care poate fi suspendat din functie de cele doua Camere in sedinta comuna in conditiile stabilite de art. 95 al. (1) si (2) din Legea fundamentala. Esential este ca atat formele de control cat si sanctiunile ce urmeaza a fi aplicate Executivului sa fie expres si exclusiv prevazute de Constitutie.
In ceea ce priveste instrumentele sau procedurile de control parlamentar, acestea vor fi sistematizate astfel:
a)aprobarea prealabila a Parlamentului si consultarea prealabila a acestuia de catre Presedintele Romaniei ori incuviintarea de catre forul legislativ a masurilor exceptionale luate de seful statului, potrivit art. 93 al. (1) din Constitutie. In aceasta categorie de proceduri se include, de asemenea, si dezbaterea mesajului prezidential prin care se aduc la cunostinta Parlamentului masurile luate de presedintele Romaniei pentru respingerea agresiunii impotriva tarii;
b)acordarea si retragerea increderii acordate Guvernului;
c)intrebarile si interpelarile;
d)anchetele parlamentare;
e)angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege;
f)suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei;
g)punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei;
h)solicitarea urmaririi penale a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.