DREPT ADMINISTRATIV ANUL II ZI, FR, ID

DREPT ADMINISTRATIV 1

I.        INTRODUCERE

In perspectiva integrarii Romaniei in structurile europene, administratia publica ocupa un loc deosebit de important in preocuparile conducatorilor statului si a observatorilor europeni.

Una din conditiile necesare pentru functionarea unei democratii autentice este o administratie publica puternica si eficienta, care presupune crearea si consolidarea unui corp e functionari publici de cariera, profesionist.

Disciplina de specialitate, studiata pe parcursul a doi ani, DREPTUL ADMINISTRATIV isi propune sa transmita studentilor cunostintele de baza din acest domeniu, incercand, prin structura cursului, sa impleteasca elementele teoretice cu cele practice, studentul avand posibilitatea sa-si aprecieze singur nivelul de cunostinte prin intermediul testelor prezentate.

II.      SCOPUL CURSULUI

In perioada de tranzitie pe care o traversam, reforma administratiei publice este simtita la toate nivelurile, in diferite moduri. De aceea, pe langa insusirea notiunilor fundamentale ale dreptului administrativ, din perspectiva Constitutiei Romaniei si a actelor normative in vigoare, studiul doctrinei de specialitate, cursul de DREPT ADMINISTRATIV pentru studentii anului II specializarea administratie publica, iti propune cunoasterea realitatilor administratiei publice, formele de activitate ale autoritatilor publice precum si posibilitatile de care dispun cetatenii pentru a se apara impotriva eventualelor abuzuri ale administratiei.

III.            OBIECTIVE CARE TREBUIE ATINSE DE STUDENTI DUPA STUDIEREA SI APROFUNDAREA DISCIPLINEI

1.     Sa-si insuseasca, in vederea promovarii, cunostintele de baza cuprinse n prezenta sinteza;

2.     Sa elaboreze un referat, pe o tema aleasa sau solicitata cadrului didactic, care sa intruneasca conditiile stiintifice ale unei lucrari de specialitate;

3.     Dobandirea capacitatii de a citi si a analiza un act normativ de specialitate;

4.     Dobandirea capacitatii de a intelege si a utiliza, oral sau in scris, notiunile de specialitate si institutiile studiate in anul I.

IV.          NOTE DE CURS - SINTEZE

FORMELE DE ACTIVITATE A AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE - ACTELE ADMINISTRATIVE

1.         PRECIZARI TERMINOLOGICE. DEEFINITIE TRASATURI;

In activitatea organelor administrative intervin ca forme de activitate : acte juridice, acte cu caracter exclusiv politic, fapte materiale juridice si operatiuni tehnico-materiale - denumite de stiinta administratiei  fapte administrative - deoarece ele cuprind toate manifestarile juridice si nejuridice prin care administratia isi infaptuieste activitatea sa.

1.          Actele juridice - sunt manifestari de vointa ale persoanelor fizice sau juridice facute cu scopul de a produce efecte juridice (naste, modifica ori stinge un raport juridic), iar realizarea lor este asigurata prin forta coercitiva a statului. Termenul de act juridic nu inseamna inscrisul in sine, ci insasi manifestarea de vointa.

2.          faptele materiale juridice - sunt actiuni sau inactiuni care au loc independent de vointa, fiind caracterizate ca transformari in lumea materiala, ele nedand nastere la efecte juridice datorita manifestarii de vointa a autorului ci datorita legii. Faptele materiale pot fi licite - actiuni permise, conforme cu legea, si ilicite - in contradictie cu legea, nu sunt permise de normele juridice in vigoare

3.          operatiuni tehnico-materiale - activitati ale autoritatilor administratiei publice desfasurate in vederea realizarii atributiilor care ii revin , dar care nu produc prin ele insele efecte juridice (avize, acorduri, propuneri, permise).

Definim actul administrativ ca fiind "forma juridica principala a activitatii organelor administratiei publice, care consta intr-o manifestare unilaterala si de vointa de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii, in realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instantelor judecatoresti" - A.Iorgovan, sau in alti termeni: " actul administrativ reprezinta o manifestare  de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al instantelor judecatoresti, care emana de la autoritati administrative sau de la persoane private autorizate de acestea prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii corelative"- V.Vedinas

Trasaturile actelor administrative

este forma juridica principala de realizare a activitatii administratiei publice;

reprezinta o manifestrare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica;

poate emana de la autoritati publice sau de la persoane autorizate sa efectueze servicii publice;

produc efecte juridice, adica dau nastere, modifica sau sting drepturi si obligatii

2.    CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE;

I)        In functie de efectele actelor administrative:

a)     acte administrative normative - care produc efecte asupra unei categorii nedeterminate de  subiecti (erga omnes);

b)     acte administrative individuale - care produc efecte numai asupra unui subiect de drept determinat;

II)      In functie de organul emitent al actului administrativ :

a)     acte administrative care emana de la autoritati administrative;

b)     acte administrative care emana de la alte autoritati publice;

c)     acte administrative care emana de la persoane private autorizate sa presteze anumite servicii publice

3.    REGIMUL JURIIDC AL ACTELOR ADMINISTRATIVE;

Legalitatea actului adminisrativ

legalitatea actului administrtiv - conformitatea actului administrativ cu legea fundamentala, cu legile elaborate de Parlameent, cu Ordonantele de guvern si cu toate celelalte acte normative cu forta juridica superioara;

oportunitatea actului administrativ - calitatea actului administrativ de a satisface atat  rigorile legii cat si o nevoie sociala determinata.

Legalitatea corespunde literei legii, iar oportunitatea spiritului legii.

Forma actului administrativ - de regula scrisa, pot exista exceptii - avertismentul - sanctiune contraventionala care, potrivit OG2/2001 poate imbraca atat forma scrisa cat si forma orala. Actele administrative normative, obligatoriu vor imbraca forma scrisa (OG si HG se publica in MO sub sanctiunea inexcistentei)

Procedura emiterii actelor administrative.

Forme procedurale anterioare emiterii actului administrativ

Avizele - puncte de vedere pe care autoritatea care trebuie sa emita actul le solicita altui organ. Acestea pot fi:

1. facultative - organul emitent nu este obligat nici sa le solicite, nici sa tina seama de ele;
2. consultative - legea prevede obligativitatea solicitarii lor dar organul nu este obligat sa tina seama de ele;
3. conforme - legea prevede atat obligativitatea cererii cat si a respectarii lor,

Acordul - consimtamanut pe care un organ public il da altui organ, in vederea emiterii unui act administrativ. In functie de momentul in care intervine, poate fi: prealabil, concomitent, ulterior.

Acordul nu are drept consecinta obligarea organului la emiterea unui act administrativ, el conditioneaza numai valabilitatea actul emis

Alte operatiuni preliminare - proiecte, propuneri, anchete sociale, certificate, etc

Forme procedurale concomitente emiterii actului administrativ

Quorumul - majoritatea ceruta de lege pentru functionarea unui organ colegial;

Majoritatea ceruta pentru votarea actului

simpla - majoritatea celor prezenti la sedinta;

absoluta -majoritatea membrilor care compun organul care adopta actul;

calificata - 2/3 din membrii care compun organul respectiv.

Regula semnarii si contrasemnarii actului

Forme procedurale ulterioare emiterii actului administrativ

Comunicarea - pentru actele administrative individuale care produc efecte juridice din momentul comunicarii celor interesati.

Publicarea - de regula pentru actele administrative cu caracter normativ;

4.    EFECTELE JURIDICE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE

Din punct de vedere al consecintelor pe care le produc actele adminisrative, apar trei aspecte:

1.     momentul de la care actele administrative incep sa produca efecte juridice . Exista in doctrina o discutie care diferentiaza momentul producerii de efecte juridice de catere actele administrative in functie de raportarea la subietele raportului de drept administrativ. Astfel se considera ca pentru organul emitent actul administrativ produce efecte din momentul emiterii, iar pentru cealalta parte din momentul aducerii la cunostinta - momentul comunicarii. In general momentul de la care un act administrativ produce efecte juridice este momentul de la care actul respectiv intra in vigoare. Acest moment variaza in functie de tipul actului administrativ. Astfel:

a.     actele normative produs efecte juridice de la data publicarii lor, sau de la o data ulteriora prevazuta in textul acestora;

b.     actele individuale produc efecte juridice de la data comunicarii persoanelor interesate (aducerii la cunostinta). Exceptii - actele declarative (certificate de stare civila - ele constata o situatie de fapt, o situatie juridia preexistenta, producand efecte juridice de la o data anterioara emiterii lor); actele administrative care intra in vigoare la o data ulterioara (prevazuta in textul actului)

2.     intinderea efectelor juridice ale actelor administrative - in functie de tipul actului administrativ. In general, efectele actelor administrative se intind pana la scoaterea din vigoare a actului respectiv.

a.     atata vreme cat actul reflecta situatia de fapt - pentru acte declarative;

b.     cat timp actul respectiv este in vigoare si nu este abrogat - pentru actele normative

3.     incetarea efectelor juridice ale actelor administrative - se produce odata cu scoaterea din vigoare a actului administrativ.

Incetarea producerii efectelor juridice poate avea loc prin:

anularea actului - de catre instanta de judecata;

revocare - de catre organul ierarhic superior, sau organul care l-a emis (retractare)

abrogare - de catre organul emitent, organul ierarhic superior, sau Parlament;

incetarea situatiei de care actul o atesta - deces, desfintarea unei constructii.

SUSPENDAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

Suspendarea actelor administrative - sanctiunea aplicata unui act administrativ considerat ilegal prin intreruperea producerii oricaror efecte juridice pe o anumita perioada care poate fi strict determinata sau in fucntie de un anumit eveniment (pana la judecarea cauzei, pana la completarea dosarului, etc.)

Organele care pot dispune suspendarea:

Suspendarea unui act administrativ poate fi dispusa de:

organul ierarhic superior celui care a emis actul;

oragnul care a emis actul administrativ;

instanta de judecata (situatia in care preefctul atacaa un act considerat nelegal, etc.)

Suspendarea actului administrativ mai poate fi dispusa chiar de emitentul actului administrativ.

Suspendarea actului administrativ mai poate fi dispusa de instanta de judecata caz in care suspendarea va dainui pana la solutionarea litigiului supus judecatii.

Exista in doctrina pozitia potrivit careia in cazul in care o lege prevede in textul ei o adta de intrare in vigoare ulterioara momentului publicarii, suntem in situatia unei suspendari de drept, legale (Referitor la suspendarea legala ca noua prevedere a art. 78 din Constitutie potrivit careia legea intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei - suspendare legala.) Legea exista, este publicata in MO, dar nu produce efecte juridice decat dupa termenul de 3 zile sau la o data ulterioara prevazuta in continutul legii. - deci nu putem vorbi despre suspendarea unui act inainte ca acesta sa produca efecte juridice, deoarece am nega tocmai definirea suspendarii - incetarea vremelnica a efectelor juridice produse de un act, ori daca efectele juridice inca nu exista, acestea nici nu pot fi intrerupte.

Tipuri de suspendare:

1.     suspendarea de drept - intervine in baza unui text de lege - prefectul...;

2.     suspendarea dispusa de anumite autoritati publice:

a.     de instanta de judecata - art. 9 din L29/1990;

REVOCAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

Este o operatiune juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul ierarhic superior acestuia desfinteaza un act administrativ. Poate imbraca doua forme

retractarea - cand desfiintarea actului s eface de catre organul emitent;

revocarea propriu-zisa - cand este realizata de organul ierarhic superior celui emitent

Cauzele care pot determina revocarea sunt:

1. dpdv al caracterului cauzei:

nelegalitatea actului administrativ;

constatarea neoportunitatii actului;

2. dpdv al momentului in care intervin:

- cauze anterioare emiteii actului - determina efecte juridice pentru trecut, numai efectele sunt desfiintate, consecintele materiale fiind o realitate produsa in trecut cre nu poate fin ignorata - anularea unei autorizatii prin care s-a prestat un serviciu nu poate sterge consecintele produse in trecut, deoarece activitatea desfasurata nu poate fi desfiintata;

- cauze concomitente cu emiterea actului;

- cauze ulterioare emiterii actului -produc efecte juridice pentru viitor

Deosebiri fata de suspendare:

revocarea intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pantru cauze de nelegalitate sau neoportunitate, pe cand suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului;

revocarea poate fi dispusa atat de organul emitent cat si de organul ierarhic superior (actele emise de organe care nu au organ ierarhic superior pot fi doar retractate);

suspendarea poate fi dispusa atat de autoritatile competente sa decida revocarea dar si de instanta de judecata sau de legiuitor

Excceptii de la revocarea actelor administrative:

1.              actele administrative cu caracter jurisdictional - acte emise dupa proceduri speciale, asemanatoare procedurii judiciare, atunci cand exista un litigiu in domeniul administratiei active;

2.              actele administrative care dau nastere la raporturi de drept privat sau care sunt emise ca urmare a existentei unor contracte civile - actele administrative care stau la baza emiterii unor raporturi civile pot fi supuse revocarii pana in momentul in care s-a incheiat contractul civil, dupa care devin irevocabile; Actele administrative care preced un contract civil devin parte componenta a acestuia, un instrument juridic de care depinde executarea contractului. Daca s-ar revoca, aceast fapt ar duce chiar la rezilierea contractului, lucru care nu poate fi infaptuit decat de o instanta judecatoreasca;

3.              actele administrative care au fost executate material - au produs deja efecte, iar o eventuala revocare a lor ar fi ineficienta in conditiile in care realizarea materiala s-a produs deja;

4.              actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii;

5.              actele care au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii - legiuitorul garanteaza anumite categorii de raporturi juridice sub aspectul stabilitatii - nu acte, raporturi - nu actul este garantat, ci raportul juridic care se naste din act;

6.              actele de sanctionare - cele prin care se aplica sanctiuni administrative - nu pot fi revocate de organul care le-a emis sau de organul ierarhic superior, ci de autoritati dupa o procedura stabilita de lege

ANULAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

Reprezinta o sanctiune aplicata unui act administrativ atunci cand acesta a fost emis cu incalcarea legii avand drept efect desfintarea actului administrativ ca si cum acesta nu ar fi existat niciodata, sau altfel spus, manifestarea de vointa a unui anumit organ in scopul de a determina incetarea efectelor juridice prodese de acest act.

In dreptul civil nulitatea reprezinta "acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila".

In dreptul administrativ, sanctiunea nulitatii poate fi dispusa doar de un alt organ decat cel care a emis actul, respectiv organul ierarhic superior sau instanta de judecata.

In cazul actelor emise de autoritati care nu se subordoneaza ierarhic altora (autoritati centrale autonome sau locale autonome), anularea nu va putea fi dispusa decat de instanta de judecata.

In dreptul administrativ, de principiu, se considera ca nulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond, esentiale pentru valabilitatea actului administrativ, iar nulitatea relativa pentru conditii de forma ale actului administrativ.

Exceptie de la acest principiu o reprezinta procesele verbale de contraventie care potrivit art 17 din OG2/2001 trebuie sa cuprinda un nr. de clauze, in conditia in care acestea lipsesc, intervenind nulitatea absoluta a actului. In aceste situatii, contravenientul are dreptul de a se abtine de la executare, iar organele competente sa solutioneze calea de atac au obligatia de a pronunta nulitatea actului administrativ

Organele care pot dispune anularea unui act administrativ

1. organul ierarhic superior celui care a emis actul administrativ - in baza raportului de subordonare administrativa;
2. instanta de judecata - art.52 din Constitutie si L.29/1990;
3. autoritatile cuprinse in Ministerul public, dar numai referitor la actele ilegale ale organelor de cercetare si urmarire penala si ale organelor de administrare a locurilor de detinere si executare a pedepselor

INEXISTENTA ACTELOR ADMINISTRATIVE

Exista cazuri in care actele administrative sunt lipsite de elementele lor esentiale astfel incat ele nu prezinta nici macar aparenta de legalitate. In aceste cazuri nu este necesara constatarea nulitatii acestor acte, actele administrative putand fi considerate ca  inexistente.

Constitutia defineste doar 2 situatii: astfel art. 100 defineste ca inexiistente decretele prezidentiale care nu sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, iar art. 108 arata ca hotararile si ordonantele de guvern care nu sunt publicate in Monitorul Oficial al Romaniei sunt inexistente.

REFACEREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

Autoritatile administratiei ierarhic superioare au dreptul de a da dispozitii autoritatilor subordonate de a emite anumite acte administrative, conform principiului de drept: "cine poate mai mult poate si mai putin" inseamna ca primele autoritati au dreptul sa ceara refacerea actelor administrative facute cu nerespectarea dispozitiilor date.

Motive de revocare a actelor administrative :

a)     motive legate de nelegalitatea actului administrativ

b)     motive legate de inoportunitatea actului administrativ

pentru cauze de nelegalitate in timp ce suspendarea intervine cand exista doar dubii cu privire la nelagalitatea actului administrativ

5.    CONTRACTELE ADMINISTRATIVE

In Romania, teoria contractelor administrative nu a cunoscut o amploare foarte mare, neexistand un tribunal specializat cum era cazul Frantei. Aceasta a fost fundamentata pornindu-se de la ideea ca " adminisratia, avand un caracter indoit, perfecteaza doua feluri de contracte: contracte administrative si contracte de drept privat.

In literatura de specialitate s-au exprimat trei opinii:

1.                de acceptare a teoriei contractelor administrative, cu referire expresa la contractul de concesiune - acesta era considerat un contract administrativ cu urmatoarele trasaturi principale:

a.     concesiunea se realizeaza printr-un acord ce intervine intre concesionar si administratie, fara a ne gasi in dreptul comun, deoarece adminisratia are dreptul si obligatia de a controla si reglementa exploatarea serviciului public pentru a-l putea adapta intereselor gengerale publice;

b.     actul de concesiune este un act juridic complex alcatuit dintr-o parte reglementata stabilita pe cale unilaterala si o parte contractuala, stabilita prin acordul de vointa al ambilor participanti;

c.      nu este un act unilateral de putere publica pentru ca interesele concesionarilor ar fi lasate la discretia adminisratiei, ceea ce nu ar conveni particularilor;

d.     administratia are dreptul de a retrage concesiunea ori de cate ori constata neindeplinirea de catre concesionar conditiilor prevazute in contract;

e.     administratia este responsabila de bunul mers al serviciului public concesionat;

2.                de respingere a acestei teorii - se considera ca teoria contractelor administrative nu este compatibila cu divizarea actelora dministratiei publice in acte de autoritate si acte de gestiune;

3.                de acceptare a teorie contractelor adminisrative pentru toate contractele incheiate de administratia publica - se considera ca toate contractele incheiate de administratia publica sunt contracte administrative, supuse unui regim de drept administrativ

Contractul administrativ reprezinta un acord de vointa dintre o autoritate publica aflata pe o pozitie de superioritate juridica, pe de o parte, si alte subiecte de drept, pe de alta parte (persoane fizice, juridice sau alte organe ale statului subordonate celeilalte parti), prin care se urmareste satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, supus unui regim de putere publica.

Contractele administrative prezinta urmatoarele elemente caracteristice:

reprezinta un acord de vointa incheiat intre doua parti;

incheierea loui imbraca intzotdeauna o forma scrisa;

obiectul contractului este determinat constand in satisfacerea unui interes general, si in acest scop poate imbraca urmatoarele forme: prestarea unui serviciu public, efectuarea unor lucrari publice;

partile au obligatia de a accepta anumite clauze stabilite prin lege sau, in baza legii, prin Hotarare a Guvernului si anumite clauze asupra carora au cazut de comun acord;

autoritatea administratiei publice care a incheiat contractul nu poate ceda drepturile sau obligatiie sale decat altei autoritati publice, in conditiile legii, iar particularul le poate ceda altei persoane numai cu acordul administratiei;

solutionarea litigiilor nascute din contractele administrative sunt de compatenta instantelor de contencios administrativ, daca legea nu prevede altfel;

spre deosebire de contractele civile, unde partile se afla pe pozitii de egalitate juridica, in contractele administrative, una dintre parti are o pozitie de superioritate fata de cealalta;

autoritatea publica poate modifica sau rezilia contractul pe cale unilaterala, fara a mai recurge la justitie, cand interesul public o cere, sau daca executarea contractului este prea grea pentru particular ori acesta nu si-a indeplinit din culpa obligatiile;

Tipuri de contracte adminisrative:

Contractul de achizitii publice - OG 12/1993, OG 60/2001 aprobata cu modificari prin Legea 241/2002

Achizitie publica - dobandirea definitiva sau temporara, de catre o persoana juridica (autoritate contractanta) a unor produse, lucrari sau servicii rpin atribuirea unui contract de achizitii publice. Este un contract cu titlu oneros, incheiat in forma scrisa, intre o autoritate contractanta si contractant - persoana careia i se atribuie contractul de achizitie in urma aplicarii procedurilor prevazute de OG 60/2001

Contractul de furnizare - are ca obiect furnizarea unui asau mai multor produse, pe baza cumpararii, inclusiv in rate, a inchirierii sau leasing-ului cu sau fara optiune de cumparare;

Contractul de servicii - are ca obiect prestarea unui asau mai multor servicii, asa cum sunt cuprinse in clasificarile oficiale;

Contractul de lucrari - are ca obiect executia sau proiectarea si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, asa cum acestea sunt cuprinse in clasificarile oficiale sau executia prin orice mijloace a oricarei combinatii a acestor lucrari de constructii, care corespunde cerintelor autoritatii contractante si ocnduce la un rezultat menit sa indeplineasca o functie tehnico-economica.

Contractul pentru concesiunea de lucrari - la fel ca la contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor efectuate, contractantul capata si calitatea de concesionar, avand dreptul de folosinta (exploatare, administrare) a rezultatului lucrarilor.

Atribuirea unui contract de achizitie publica se face dupa una din urmatoarel proceduri:

licitatie deschisa - orice furnizor are dreptul sa depuna oferta;

licitatie restransa - procedura se desfasoara in doua etape, in urma unei selectii, candidatii pot depune oferte;

negociere - competitiva - autoritatea se consulta si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul cu mai multi furnizori;

- negociere cu o singura sursa - autoritatea se consulta cu un singur furnizor;

cererea de oferta - procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi executanti, furnizori sau prestatori

Contractul privind achizitiile publice prin licitatii electronice - OG 20/2002 aprobata cu modificari prin Legea 468/2002

Sistem electronic de achizitii publice - sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la o adresa indicata, utilizat in scopul efectuarii de achizitii publice prin mijloace electronice;

Procedura electronica - utilizarea facilitatilor tehnice oferite de sistemul electronic in cadrul atribuirii unui contract de achizitie publica.

Operatorul sistemului electronic este persoana juridica de drept public care, in conditiile stabilite de autoritatea contractanta si in conformitate cu prevederile legale asigura atribuirea contractelor de achizitie publica prin procedura electronica.

Derularea procedurii de atribuire se face in conditii de totala transparenta, orice participant putand verifica in orice moment in ce situatie se afla, care ii sunt contracandidatii, etc.

Autoritatea contractanta este obligata sa incheie contractul cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiinf castigatoare.

Daca contractul se semneaza electronic de catre parti, o copie va fi stocata de operatorul sistemului electronic in vederea asigurarii mijloacelor de proba corespunzatoare.

Daca cel care a castigat refuza sa incheie contractul, autoritatea are dreptul:

de a invita oferanti, in ordinea descrescatoare a clasamentului, in vederea incheierii contractului;

de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitii publice;

Conform normelor legale, orice persoana care are un interes legitim in legatura cu un anuit contract de achizitie publica si care sufera, risca sa sufere, sau a suferit un prejudiciu ca o consecinta directa a incalcarii dispozitiilor OG20/2002, are dreptul de a ataca actul sau decizia nelegala in orice faza procedurala a licitatiei.

CONTROLUL ACTIVITATII ADMINISTRATIEI PUBLICE

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV

Contenciosul administrativ reprezinta totalitatea litigiilor de competenta instantelor judecatoresti, dintre un organ al adminisratiei publice, respectiv, un functionar public sau, dupa caz o structura autorizata sa presteze un serviciu public, pe de o parte, si alt subiect de drept, pe de alta parte, in care autoritatea publica apare ca purtatoare a prerogativelor de putere publica.

Actul normativ care guverneaza institutia contenciosului administrativ este Legea 554/2004.

Potrivit acestuia orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri, se poate adresa instantei competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ced i-a fost cauzata.

Se pot adersa de asemena instantei de contencios administrativ, confor noii legi:

Avocatul Poporului, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul d e putere nu pot fi inlaturate decat prin justitie;

Ministerul Public cand apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ase persoenei se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere;

Prefect - care poate ataca actele emise de autoritatile administratiei publice locale daca le considera nelegale;

Agentia Nationala a Functionarilor publici - poate ataca actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privitoare la functia publica;

1.    CONDITIILE DE ADMISIBILITATE A ACTIUNII DIRECTE;

Conditiile de adminisibilitate a unei actiuni in contencios administrativ reprezinta cerintele legale care trebuiesc indeplinite la momentul promovarii actiunii in justitie.

In momentul de fata, constitutional si legal, trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii de adminisibilitate a unei actiuni in contencios administrativ:

actul atacat sa fie act administrativ - art. 52 Constitutie - acte administrative propriu-zise sau acte administrative asimilate (refuzul nejustificat de a solutiona o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim, situatia de a nu raspunde solicitantului in termenul legal - tacerea administratiei)

actul sa vatame un drept sau un interes legitim;

actul sa emane de la o autoritate publica;

sa fie indeplinita procedura administrativa prealabila;

actiunea sa fie introdusa intr-un anumit termen;

actul sa fie emis anterior intrarii in vigoare a legii contenciosului - semnificatie istorica, fiind valabila pentru perioada cand in vigoare era l.29/1990, anterioara Constitutiei din 1991;

calitatea reclamantului (capacitatea reclamantului de a sta in justitie) - analizata doar de unii autori - pornind de la art. 52 din Constitutie (dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica - rezultand de aici necesitatea ca reclamantul sa fie o persoana fizica sau o persoana juridica

Cererile care au ca obiect actiunile in contencios administrativ vor fi solutionate de:

- Tribunale- ca prima instanta- ;

- Curti de apel - ca prima instanta pentru cererile privind actele autoritatilor sau institutiilor publice centrale si ca ca instanta de recurs pentru cererile privindhotararile pronuntate de tribunale in prima instanta ;

- Inalta Curte de Casastie si Justitie - instanta de recurs pentru cererile adresate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Curtile de apel

2.    PROCEDURA IN FATA INSTANTEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Cupreinde doua etape:

1.procedura anterioara sesizarii instantei;

2. procedura in fata instantei

Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a actului.

Plangerea se poate adresa organului ierarhic superior celui care a emis actul, daca acesta exista.

Parcurgerea procedurii anterioare sesizarii instantei, numita si procedura prealabila, este obligatorie, fiind de altfel o conditie de admisibilitate a unei actiuni la instanta de contencios administrativ.

Procedura in fata instantei se desfasoara conform prevederilor Legii 554/2004 , a contenciosului administrativ.

EXCEPTIA DE ILEGALITATE

3.    ACTELE ADMINISTRATIVE EXCEPTATE DE LA CONTROLUL INSTITUIT DE L554/2004;

FINELE DE NEPRIMIRE - reprezinta categoria actelor exceptate de la controlul in contencios administrativ, cu alte cuvinte actele administrative care nu pot fi atacate in instanta de contencios administrativ

Conform Constitutiei si Legii 554/2004, actele exceptate de la controlul pe calea contenciosului administrativ sunt:

Actele autoritatior publice care privesc raporturile aceastora cu Parlamentul;

o      actele care privesc raporturile Parlamentului cu Guvernul;

o      actele care privesac raporturile Parlamentului cu Presedintele;

actele de comandament cu caracter militar;

actele administrative pentru care se prevede, prin lege organica o alta procedura judiciara

VI.  BIBLIOGRAFIE

Obligatorie:

1.     Ghencea Flavia, Drept administrativ - note de curs, Editura Europolis, Constanta, 2005

2.     Apostol Tofan Dana, Drept administrativ, curs universitar, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, vol 1,2;

3.     Vedinas Verginia., Drept administrativ, manual pentru uzul studentilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004

4.     Constitutia Romaniei revizuita, republicata in Monitorul oficial nr. 767/31 octombrie 2003 ;

5.     Legea 554/2004 a contecnciosului administrativ, publicata in MO 1154/7 decembrie 2004 ;

6.     Legea 241/2002 privind contractul de achizitii publice

7.     Legea nr.90/2001privind organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, publicata in MO nr. 164/2 aprilie 2001 ;

8.     Legea nr. 215/2001 a adninistratiei publice locale, publicata in MO nr.204/23 aprilie 2001 cu modificarile ulterioare ;

Facultativa :

9.     Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, vol I,II Ed. All Beck, Bucuresti, 2002;

10.  Vedinas Verginia., Drept administrativ si Institutii politico-administrative, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

11.  Petrescu Rodica Narcisa, Drept administrativ Ed. Cordial Lex, Cluj Napoca, 2004

VII. EXAMINARE

Finalizarea disciplinei se va realiza prin examen scris cu test grila, programat de secretariatul facultatii in perioada sesiunii de examene, care va va fi adusa la cunostinta in timp util.

Participarea la examen este conditionata de intocmirea si promovarea, in prealabil, a unui referat in conditiile mentionate anterior.

SUBIECTE LA DISCIPLINA DREPT ADMINISTRATIV 1

1.    Definitia dreptului administrativ

2.    Obiectul dreptului administrativ

3.    trasaturile dreptului administrativ

4.    Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ - aspecte generale

5.    Cutuma, jurisprudenta instantelor de contencios administrativ, doctrina si principiile generale ale dreptului administrativ

6.    Izvoarele scrise ale dreptului administrativ - aspecte generale

7.    Constitutia si legile constitutionale - izvoare de drept administrativ

8.    Legile ordinare si legile organice - izvoare de drept administrativ

9.    Elemente comune ale legilor ordinare si legilor organice

10. Actele normative ale Guvernului - izvoare de drept administrativ

11. Actele administratiei publice ministeriale - izvoare de drept administrativ

12. Decretele prezidentiale - izvoare de drept administrativ

13. Ordinele prefectului - izvoare de drept administrativ

14. Hotararile Consiliului Local si Consiliului Judetean - izvoare de drept administrativ

15. Dispozitiile primarului - izvoare de drept administrativ

16. Tratatele internationale - izvoare de drept administrativ

17. Definitia normei de drept administrativ

18. Structura normei de drept administrativ

19. Clasificarea normelor de drept administrativ

20. Notiunea si trasaturile raportului juridic de drept administrativ

21. Elementele raportului de drept administrativ

22. Clasificarea raporturilor juridice de drept administrativ

23. Codificarea dreptului administrativ

24. Notiunea de organ al administratiei publice

25. Clasificarea organelor administratiei publice

26. Alegerea Presedintelui Romaniei

27. Mandatul Presedintelui Romaniei

28. Clasificarea atributiilor Presedintelui Romaniei

29. Atributiile Presedintelui in raport cu puterea legislativa

30. Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu puterea executiva

31. Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu justitia

32. Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu poporul

33. Actele Presedintelui Romaniei

34. Raspunderea Presedintelui Romaniei

35. Evolutia institutiei Guvernului

36. Rolul si structura Guvernului

37. Investirea Guvernului

38. Durata mandatului si incetarea functiei de membru al Guvernului

39. Statutul membrilor Guvernului

40. Incompatibilitati privind functia de membru al Guvernului

41. Primul ministru - aspecte generale

42. Statutul primului ministru

43. Organizarea si functionarea Guvernului

44. Atributiile Guvernului

45. Actele Guvernului - aspecte generale

46. Regimul constitutional al ordonantelor simple ale Guvernului

47. Regimul constitutional al ordonantelor de urgenta

48. Regimul constitutional al hotararilor de Guvern

49. Delegarea legislativa

50. Controlul parlamentar exercitat asupra Guvernului

51. Raspunderea Guvernului si a ministrilor

52. Administratia centrala de specialitate - fundamente constitutionale

53. Categorii de organe centrale de specialitate

54. Actele organelor administratiei centrale de specialitate

55. Clasificarea organelor centrale de specialitate ale administratiei de stat

56. Principiile care stau la baza organizarii si functionarii administratiei publice locale

57. Principiul autonomiei locale

58. Principiul descentralizarii serviciilor publice

59. Principiul eligibilitatii administratiei publice locale

60. Principiul legalitatii

61. Principiul consultarii cetatenilor in probleme locale de interes deosebit

62. Constituirea consiliului local

63. Functionarea consiliului local

64. Atributiile consiliului local

65. Actele consiliului local

66. Raspunderea consiliului local

67. Incompatibilitatile functiei de consilier local

68. Suspendarea si incetarea mandatului de consilier

69. Alegerea primarului

70. Rolul si mandatul primarului

71. Atributiile primarului

72. Incetarea mandatului primarului

73. Viceprimarul

74. Actele primarului

75. Incompatibilitatile functiei de primar

76. Secretarul general

77. Raporturile dintre primar si consiliul local

78. Constituirea consiliului judetean

79. Atributiile consiliului judetean

80. Actele consiliului judetean

81. Presedintele consiliului judetean

82. Raspunderea consiliului judetean

83. Statutul prefectului

84. Atributiile prefectului

85. Structura Comisiei judetene consultative

86. Rolul Comisiei judetene consultative

87. Evolutia legislatiei privitoare la functia publica si functionarul public

88. Notiunea de functie publica

89. Notiunea de functionar public

90. Categorii de functionari publici

91. Recrutarea functionarilor publici

92. Atributiile functionarilor publici

93. Drepturile functionarilor publici

94. Indatoririle functionarilor publici

95. Dreptul la cariera

96. Deontologia functiei publice

97. Raspunderea civila a functionarilor publici

98. Raspunderea disciplinara a functionarilor publici

99. Raspunderea contraventionala a functionarilor publici

100.                     Raspunderea penala a functionarilor publici

BIBLIOGRAFIE

1.    Flavia Ghencea, Drept Administrativ, Note de curs, ed. Europolis , Constanta 2004

2.    Flavia Ghencea, A.M. Orasanu, B. Barata, Institutii ale Dreptului Administrativ - Notiuni Teoretice si Practice, Ed. Europolis, Constanta 2006

3.    Emanuel Albu, Drept Administrativ si Stiinta Administratiei, partea I - II ed. Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2006

4.    Verginia Vedinas, Drept administrativ, ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006