|
|
|
CONCEPTUL DE MINORITATE
inainte de a purcede la o analiza a drepturilor si obligatiilor ce decurg din statutul de minoritate trebuie lamurit ce semnifica de fapt aceasta notiune .
Abatele Sieges la intrebarea ' ce este o minoritate ? ' raspunde 'totulnimic.ceva'' si aceasta inca la 1789, desi este o formula semnificativa a elementelor inca actuale. Minoritatea se analizeaza in termem calitativi si cantitativi, dezbaterea putand continua la mfimt pe aceste puncte.
Riscul anacronismului exista m al doilea rand a propos de maniera in care se pune problema la 1789 si anume problema statutului grupurilor si ' categoriilor ' minoritare. S-ar putea trage concluzia, spre exemplu, ca aceasta problema este gresit pusa, sau chiat neridicata, este rau hotarata sau chiar nereglementata, pentru ca se pune in alti termeni decat ar trebui pusa astazi. Aceasta atitudine ar gasi o justificare ca declaratia de la 1789 este astati unul din textele dreptului pozitiv in privinta drepturilor fundamentale si ca ea ar trebui adecvata realitatilor actuale. Dar, intrebarile asupra declaratiei sunt indisociabile de intelegerea contextului social, juridic si ideologic in care se situeaza ca de altfel si legislatia dm perioada revolutiilor ce au urmat.
Textul declaratiei de la 1789 pote fi considerat ca autorizand si in acelasi timp ca fiin izvorul distinctiei contemporane a celor doua laturi ale principiului egalitatii si anume : ' Fegalite dans la loi ' exprimand refuzul discriminarilor si ' l'egalite devant la loi ' purtand asupra tratarii aceeasi maniera a situatilor asemanatoare dar diferite. Declaratia de la 1789 privilegiaza prima notiune in detrimentul celei de a doua .
Problema minoritatilor ridica sentimentul unei contradictii msurmontabile. Ideea de minoritate trimite in general la o manifestare de insatisfactie exprimata de im gmp care prin msasi faptul ca este intr-o situatie minoritara sufera o inferioritate daca nu este vorba de o presiune pur si simplu.
Ce ar trebuie sa se inteleaga prin minoritate ?
Marile dictionare disting dupa cum termenul se refera la persoana sau la un gmp. Minoritatea desemneaza mai intai starea unei persoane care nu a atind inca varsta legala de la care ea este considerata a fi pe deplin capabila si responsabila de actele sale. Cuvantul denota inferioritate ( lat. mmor=mai putin ). Minorul este juridic un incapabil . Aici ideea de inferioritate este inclusa semantic m notiunea de mmoritate .
Daca este vorba de un grup, de o adunare, de exemplu minoritatea se opune majoritatii,de o maniera care este mai intai statistica. Totusi fiecare stie ca aceasta situatie are ca si consecinta faptul ca minoritatea nu dispune de aceeasi prerogative ca si majoritatea, aflandu-se pe acest plan in inferioritate .Aici este vorba de cuvantul eglez ' minority ', care este de fapt sursa. El vizeaza esential minoritatea parlamentara. Aceasta semnificatie e atestata inca din secolul XVIII . in schimb, de abia in secolul XX dictionarele inregistreaza expresiile ' minoritatile nationale ' sau ' mmoritati etnice ' .
in secolul XIX, atat de agitat in planul nationalitatilor, totusi notiunea politica a minoritatilor m afara contextului parlamentar se ignora. Nici limbajul comun, nici limbajul juridic nu cunostea notiunea de minoritati nationale .in sfarsit, cuvantul minoritate tinde in zilele noastre la un loc extensiv : el poate viza grupuri mai mult sau mai putin restranse, particularizate de o practica deosebita .
Negarea cea mai radicala a unei probleme este ignorarea ei .Timp de mai bine de un secol, de la revolutia din 1789 pana la primul razboi mondial, mmoritatiile nationale nu existau, sau cel putin totul decurgea ca si cum ele nu ar fi existat.
Minoritatiile pot fi definite din punctul de vedere al stiintei politice ca un subsistem in sistemul politic al unei societati .Aceste subsisteme se caracterizeaza prin intrunirea cumulativa a patm elemente : numeric, socio-cultural, societal, politic .
Din punct de vedere numeric, minoritatea implica o prezenta mai mica a membrilor gmpului in comparatie cu ceilalti membrii ai societatii.
Cateva remarci se impun aici, in sensul ca acest criteriu nu are caracter absolut, relevand cazul Africii de Sud, din timpul apartheid-ului. Este totusi adevarat ca in cele mai multe cazuri existenta unei minoritati corespunde unei inferioritati numerice .
Pe plan socio-cultural isi gaseste consacrarea m urmatorul fapt, si anume relatiile dintre membrii sai au expresii si continuturi socio-culturale care nu se regasesc in subsistemiil majoritar .
Sub aspect societal, majoritatea impune mai multe constrangeri minoritatii, iar pe plan politic, pozitia de inferioritate in societatea civila nu este compensata dejocul sistemului politic .
in conceptul insati de minoritate exista ideea retragerii, discrimmarii, neincrederii reciproce, urii, opresiunii, inegalitatii .Trebuie remarcat totusi ca fenomenul minontatnlor este un fapt obiectiv inainte de toate care nu trebuie sa fie insotit in mod obligatoriu de sentimentul subiectiv al frustrarii .Acest sentiment ia nastere si se dezvolta ca urmare a unei situatii inegalitare si discrimmatorii sau a unei politici de opresiune.
Un sistem politic protector, autonomist, democratic, care compenseaza dezechilibrul obiectiv are in mod clar ca scop evitarea dezvoltarii sentimentului mmoritar si urmareste ca o minoritate dotata lingvistic, religios, social sa traiasca in armonie m mijlocul grupului majoritar Aceasta se realizeaza prin intermediul unor mecanisme :
- autonomie administrativa, prezenta obligatorie si optima a minoritatiilor in guveme si parlament, un sistem fiscal specific si compensatoriu, o politica protectionista educativa si lmcvistica,o politica religioasa liberala.Asadar problemele mmoritare trec din domeniul dreptului intem sub protectia si m sfera dreptului intemational.
Dorind o definitie juridica, s-ar putea pleca de la aceea data de prof. Capotorti, raportor special al Subcomisiei de lupta contra masurilor discriminatorii si de protectie a minoritatiilor, care a sevit drept baza a raportului si care a fost supusa observatiilor guvemelor, organizatiilor intemationale, precum si membrilor acestor subcomisii.
Definitia este urmatoarea:
' 0 minoritate etnica, religioasa, sau lincvistica este un grup care este numeric inferior restului populatiei statului caruia u apartine si care poseda caracteristicile culturale, fizice, istorice, o religie sau o limba diferita de cele ale restului populatiei '.
Elementele retinute in aceasta definitie sunt urmatoarele :
inferioritate numerica, apartenenta la un stat, specificitatea. Raportul a retmut cu titlu de specificitate caracteristicile culturale, istorice, religioase sau lingvistice.
Mai multe definitii ale notiunii de minoritate au fost avansate atat in doctrma politica cat si in documentele oficiale emise de diverse organisme intemationale.
Astfel recomandarea 1201 din 1993 a Consiliului Europei cuprmde la primul articol din sectiunea I, intitulata definitie, clarificarea expresiei minoritate nationala:
' Pentru scopurile aceste Conventii, expresia ' minoritate nationala ' se refera la im gmp de persoane dmtr-un stat care :
a) locuiesc pe teritoriul acelui stat si sunt cetatenii lui;
b) mentin legaturi de lunga durata, trainice si permanente cu acel stat;
c) manifesta carcteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice distincte ;
d) simt suficient de reprezentative chiar daca sunt m numar mai mic decat restul populatiei unui stat sau unai regiuni a acelui stat;
e) sunt motivate de preocuparea de a pastra impreuna ceea ce constituie identitatea lor comuna inclusiv cultura, traditiile, religia sau limba lor '.
Aceasta definitie, fara indoiala prima intr-un proiect de conventie are meritul de a avea in acelasi timp o sfera larga de cuprindere, dar si un caracter riguros. Remarcabil este ca proiectul european utilizeaza expresia de ' mmoritate nationala '.Aceasta expresie nu este insa noua, fiind utilizata de Actul Final de la Helsinki dm 1975, de Declaratia din 18 decembrie 1992, precum si de Conventia Unesco asupra luptei contra discrimmarii in domeniul invatamantului.
Expresiile de ' nationalitati ', ' colectivitati nationale ', 'minoritati ', ' minoritati etnice, religioase sau lingvistice ', ' gmp national', au fost rand pe rand folosite.
Trebuie marturisit mai inainte de toate, ca criteriile de distinctie sunt aproximative si se interpreteaza in general. Trebuie in egala masura remarcat ca majoritatea elementelor constitutive ale unei minoritati converg spre etnicitate.
Astfel, profesorul Adolfo Stavenhagen, sociolog mexican, defineste grupul etnic m urmatorii termeni:
' 0 etnie este o colectivitate care se defineste si este definita de ceilalti in functie de criterii etnice, altfel spus de existenta unei sau mai multor trasaturi comune precum limba, religia, originea tribala, nationalitate sau rasa precum si faptul ca membrii sai impartasesc acelasi sentiment al identitatii '. Este remarcabil de constatat, in aceasta definitie, ca toti factorii specifici de identificare a unei minoritati - limba, rasa, religie - poarta asupra etnicitatii.
0 definire a diferitelor realitati este aici indispensabila. Se pot distinge doua tipuri de realitati prezente intr-un numar mare de tari din Europa:
A
- ' minoritatile non-teritoriale '. In sens strict exista un smgur exemplu in Europa de minoritate care nu dispune de de nici un teritorm :
romii. Se utilizeaza insa aceasta terminologie si pentru a desemna un anumit numar de comunitati evreiesti si se poate largi si la comunitatile formate din imigrarile mai mult sau mai putin recente. Membrii acestor comunitati manifesta o vointa noua de dezvoltare si conservare a limbii, culturii, modului de viata, traditii, religii proprii, insa in sanul statelor a caror cetatenie cel mai adesea o au.
- ' minoritati si nationalitati teritoriale ' - cuprinzand practic intreaga scena de la Atlantic la Ural. Statutul acestor minoritati si nationalitati variaza considerabil. Trebuie de asemenea remarcat ca fractiuni mai mult sau mai putin importante ale acestor ' minoritati si nationalitati teritoriale ' sunt stabilite m afara teritoriului. Aceste 'diaspora ' constituie un alt tip de minoritati non-teritoriale.
Exista trei cazuri principale care se gasesc pe scena mmoritatilor :
1) - ' nationalitatile ' - Aceste minoritati teritoriale implantate pe acele teritorii de vreme indelungata sunt dm punct de vedere sociologic natiuni in masura in care cea mai mare parte a populatiei de pe teritoriul istoric se recunoaste ca apartinand acestei minoritati, dupa principiul enuntat de Rouland. Este cazul, spre exemplu, al bascilor, catalanilor, croati, scotieni, sloveni.
2) - ' minoritatile teritoriale ' - Ele sunt constituite din populatii importante separate de teritoriul lor principal - slovenii din Trieste si Gorizia.
3) - ' insulele lingvistice ' - Aceste mmontati se disting de precedenta categorie prin numarul mic al populatiilor - slovenii de la Udine, occitanii in Piemont.
Aceasta indispensabila clarificare terminologica nu duce m mci un caz la ideea ca s-ar putea indeplini plecand de aici o lista a minoritatilor si a nationalitatilor. Aceasta lista o pot face cetatenii, ei sunt smgurii care pot sa o defineasca prin afirmarea vointei lor.
' Minoritatile etnice ' constituie, in consecmta, expresia cea mai cuprinzatoare a faptului minoritar, explicandu-se astfel faptul ca Declaratia din 1992 le asimileaza ' minoritatilor nationale '. Minoritatea etnica poate reuni, cum am vazut, majoritatea elementelor de identitate :
limba, rasa, religie, obiceiuri, nationalitate.
Minoritatile etnice, pentru a relua clasificarea profesorului Stavenhagen, pot fi constituite din :
- gmpuri religiqase ( musulmanii m India ), natipnale (ex. URSS), rasiale. Imgyistice. traind in state recunoscute ca fiind multmationale sau plurietnice;
- gmpurile sus-mentionate care traiesc m statele-natiune si care nu recunosc faptul mmoritar (berberii marocani, bascii m Spania);
- mmoritati nationale deportate. provenind dintr-un stat vecin celui caruia ii sunt resortisanti (maghiarii din Romania, turcii in Bulgaria, albanezii in Yugoslavia, serbh m Bosnia ) ;
- minoritati etnice intre doua frontiere. cazul tipic fiind curzii dm Iran, Irak si Siria ;
- PQPulatii indigene ( Canada, SUA, America Latina, Australia si Noua Zeelanda).
Lista categoriilor minoritatilor ar trebui sa se opreasca aici. Adaugam totusi, pentru a tine seama de tendintele recente ale dreptului mtemational si ' popoarele autohtone '. in mod normal aceasta categorie ar trebui intergrata minoritatilor etnice, dar statutul popoarelor autohtone este special m ansamblul dreptului minoritatilor. Regimul juridic special al popoarelor autohtone este insajustificat pe deplin.
