Stefan banulescu

Informatii » scoala » diverse

biologie botanica chimie cultura didactica diverse film fotografie fizica geografie gradinita informatica istorie matematica muzica psihic sport

STEFAN BANULESCU

8 sept 1929 in facaieni, ialomita, intr-o fam numeroasa, taraneasca.

-lic stirbei voda, calarasi (un oras evocat in proza), univ de filologie,buc; redactor la gazeta lit,luceafarul; in 68-71- red sef la luceafarul; 1998,21 mai moare

-in 1949, in lic, debuteaza cu poezii, cu un eseu de polo, viata rom-prozator care-l infl

-debuteaza editorial cu o carte drum in campie( in proza de mai tarziu apare evocate camp dunareana)

culegere de povestiri si culegeri-'65-iarna barbatilor, 2 ani mai tarziu, publ ia de-a 2 parte a acestuia

1971-editie adaugita vara si viscol, masa cu oglinzi, gaudeamus, vieti provizorii, casa cu ecouri tarzii.

-in a 5a editie introduce un cuv inainte , cantece de campie. In alte opera apare deprinderea autorului de a amesteca prez si protoistoricul.

-specificul ac proze scurte :Mistretii erau blanzi si Dropia- imbinarea intre miraculous si real

Mersul la dropie este un mers in minte. St b suprapune 2 planuri:real si fantastic. Calaretii din nuvela dropia care srabate o campie se intorc la dropie unde se face culesul porumbului. Se remarca fantastical povestirilor relatate cu obiectivitate de pers ca Miaron sau Corbul.

in cadrul ac povestiri, dropia este idealul intangibil, un fel de fata morgana a Baraganului. Primul pers marcant din

dropia , Miron masoara lucr cu basmul desi se refera la faptele vietii proprii.. lui corbu, mintea ii umbla cu basme si cand sa scoata basmele pe gura,ii ies sub forma de cantec. Cetatenii apartin tp mitic, legendary, iar pov lor abunda in fapte inexplicabile care ii proiecteaza in fabulosul folcloric: vaca lui Duduina rupsese funia si alerga uitandu-se spre cer; in curtea lui Danila se misca un lant fara ca la capatul celalalt sa nu fie un caine.

Povestitorii rapsozi captive ai inaginarului care se transpune in ipostaza omului arhaic se confrunta cu misterul.

St B exceleaza in crearea unei tipologii intr-o proza care recupereaza atm vietii si transf in campul de act al ist modern.

Idéea coordonatoare a prozei este realizata in argum celei de-a 6-a editie Iarna barb.

Cantecel de campie, iarna barb, scrisorile provincial sunt etape distinct ale traseului de Banulescu pana in spatial din romanul Cartea milionarului.

-axa structuranta a provinciei minulesciene; - schite ale rom de mai tarziu, pers Milionarul apare in nuvela vara si viscol. Bazacopol, orasul Mavrocordat apar in nuv masa cu oglinzi. Printre eroii din ac nuv, alex lascareanu care prevesteste pe carturarul Bizantin de mai tarziu. Banulescu a avut intuitia universului unic, particular insa de la primele proze scurte, tranf in stadiul rom in reprez complexe cu semnif sporita.-acorad versurilor din Cantece de campie o imp deosebita-redimens spatiului campiei populate de oameni care nu recunosc decat 2 zeitati; pamant si soarele.

Proza lui B ,proza arhetipala, evoca modelele arhaice si pt ca se imbina intr-o comp omogena, elem de mitolog biblice sau mitice. Greciei antice, cu mituri si rituri autohtone: mitul potopului, dropia, salcamul, salcia, hoina, ploaia, masca ritual(simbol)

Ac stategie epica, combinarea arhaicului cu modernul atinge apogeul in cartea milionarului vol I .

In prima carte a tetralogiei Metropolisul expl de un narrator pedant, buc de marmura rosie descoperite de un arheolog sub dealurile orasului metropolis; locuitorii orasului sunt urmasii directi ai romanilor bizantini. Exista 2 categ psiho-soc, 2 soc opuse care corespund lumii arhaice si lumii moderne.locuitorii nu imprastie fara noima belsugul. Serbarile dicomesiene pot intrece in barbarie sir it pagan pe celelalte dare le raman in urma in ceea ce priveste festivitatile oficiale pe marginea raului. Dif dintre omul arhaic dicomesian si omul modern metropolisian. Puntea de leg este realiz de legenda(misiune fantastica). Crearea de legend si mituri a dimensiunilor: ac deprindere specif unor oameni vechi, pastratori ai normelor traditiilor.om receptiv la mitul elib din prizonieratul propriului mod in masura realit recup mitul sacru al timpului. Procedeaza asemenea demiurgului, remodeleaza lumea in fct de crit personale: mem fabuloasa, cunoaste viata in cele mai mici detalii. Polider , omul primitive predispus sa rep in gest paradigmatic: el taie linia in 2. Se intoarce cu fata catre rasarit si aplica masura dicomesiana in impartirea liniei.imitarea paradigmelor; eroul se inst in campul miticului. Inrealit, omul arhaic cucereste lumea, o organizeza, transf peisajul nat in mediu cultural.contrage destinele oamenilor, perimetrul moralitatilor tradit.

Documente similare

biologie

botanica

Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.