|
|
|
Restaurarea mobilei
Elaborarea conceptiei de restaurare-conservare si intocmirea documentatiei de restaurare pentru o piesa de mobilier sau obiect din lemn.
Continutul temei scrise:
1. Prezentarea obiectului de restaurat (tip obiect, caracteristici structurale - descriere tehnica, istoric, caracteristici de stil, obicte similare) si a starii initiale de conservare.
2. Completarea Fisei de Restaurare ( toate punctele pentru care exista informatii).
3. Prezentarea a 5 principii de restaurare semnificative pentru elaborarea conceptiei de restaurare in cazul dat, cu comentarii privind modul de aplicare in cadrul temei.
4. Prezentarea detaliata,adoptata la obiect a 3 metode de investigare utile in elaborarea conceptiei de restaurare si a rezultatelor acestora (inclusiv metode ce nu s-au putut realiza practic).
5. Descrierea operatiilor efective de restaurare-conservare cuprinse in cadrul conceptiei de restaurare elaborate ( materiale utilizate, mod de lucru). Se vor prezenta detaliat, adaptat la cazul de restaurare considerat, toate operatiile de restaurare-conservare, incluzand tipurile de materiale si comentarii privind eficienta interventiei.
6. Fotografii de ansamblu ale obiectului care sa ilustreze starea initiala si starea finala dupa restaurare ( in fisa de restaurare). Fotagrafii/Desene care sa ilustreze ca detalii defectele initiale sau detalii structurale si modul de remediere ( in cazul desctiptiv din dosarul de restaurare - pct 1, 4, 5).
7. Jurnalul de restaurare (evidenta reala a tuturor activitatilor de investigare-restaurare: data, ora, timp, materiale)
8. Materialul suport pentru prezentare ( poster A3 - printat pe carton, color si plastifiat, prezentare Power Point).
Consideratii generale privind restaurarea
,,Prin termenul de restaurare se intelege actiunea de a restaura si rezultatul ei, respeciv repararea, aducerea in buna stare, refacerea la forma initiala a unei opera de arta, monument de arhitectura sau a oricarui bun cultural''.(D.E.X- 1975).
Din definitie se reliefeaza diferenta dintre restaurare si reconditionare definite ca interventia menita de a aduce in stare de functionare (utilizare) un obiect al activitatii umane. In cazul reconditionarii primeaza redarea functionalitatii fara a se tine seama de mentinerea formei, aspectul initial si de valoarea artistica si istorica.
Activitatea de restaurare este totdeauna asociata cu cea de conservare, activitate ce cuprinde o serie de masuri luate inaintea restaurarii, in timpul restaurarii sau dupa acesta in scopul prevenirii, incetinirii sau stoparii fenomenelor de degradare, deci prezervarea pentru o perioada cat mai lunga a obiectului restaurat.Conservarea cuprinde o latura preventiva si una de combatere sau efectiva.
Conservarea preventiva consta in ansamblul de masuri indirecte, ce au rolul de a preveni sau intarzia deteriorarea bunurilor culturale prin crearea conditiilor optime de prezervare a acestora intr-un mod compatibil cu rolul lor social; include masurile privind stocarea, expunerea, manipularea, si transportul bunurilor culturale.
Conservarea efectiva consta in actiunea directa inteprinsa asupra bunului cultural in scopul de a inlatura degradarile prezente si de a intarzia posibilele degradari viitoare.
Pentru a evita erorile in materie de restaurare s-au adoptat pe plan international un cod de principii profesionale universale pentru restaurare.
Principiile restaurarii :
1. Prezentarea obiectului (starea de conservare inainte de restaurare):
Tip de obiect: Piulita de usturoi
Piulita de usturoi este un obiect de uz casnic cu ajutorul careia,gospodinele zdrobesc usturoiul pentru a-l utiliza in diferite mancaruri ca si:mujdei sau pur si simplu ca si ingredient.
Date referitoare la apartenenta:
Aceasta piulita de usturoi a fost gasita in casa familiei Mandrea,din comuna Recea,satul Savastreni,judetul Brasov,municipiul Fagaras.Obiectul a fost realizat in anul 1932 de tatal domnului Mandrea,care a fost morar.De atunci gasindu-si linistea si utilitatea in bucataria familiei,unde am gasit-o si eu.
Descriere stare iniatiala a obiectului:
Piulita de usturoi este realizata din lemn de fag strunjit si este lacatuita din doua parti:
1. piulita propriu-zisa
2. pisator
I.PIULITA propriu-zisa:
Ornamentatia obiectului este realizata in 3 registre:
1. soclu (postament).
2. corpul.
3. gulerul.
1.SOCLUL
-inaltime: 20 mm
-diametru: 75 mm
La parte inferioara prezinta o tesitura si doua cercuri strunjite, a caror ornamentatie este realizata prin ardere.Distanta dintre cele doua cercuri fiind de 5 mm.
2.CORPUL
-linaltime: 115 mm
-diametrul(la baza): 75 mm
-diametrul(la buza): 70 mm
Corpul obiectului este ornamentat cu doua cercuri strunjite si ornamentate prin ardere,identic ca in cazul soclului.Distanta dintre cele doua cercuri fiind de 40mm,fata de cercurile de la baza.Obiectul se termina cu un inel urmat de buza.
3.BUZA
-inaltime: 100 mm
-diametrul(la buza): 70 mm
DEFECTE:
1. SOCLU
Prezinta carii,crapaturi si murdarie.
2.CORPUL
Prezinta si el ca si soclul carii,crapaturi si mudarie.
3.BUZA
Prezinta ca si defecte carii,crapaturi si murdarie.
II.PISATORUL.
Este alcatuit din doua parti:
-o parte activa- ce are o lungime: 55 mm si un diametru: 30 mm
-un maner-ce are o lungime: 125 mm si un diametru :10 mm variabil pe lungime
Pisatorul este ornamentat cu doua cercuri,dispuse la o distanta de 50 mm,unul de celalalt.Realizate prin stunjire si ornamentate prin ardere.
DEFECTE:
partea activa-prezinta:carii,pete de la usturoi si decolorari.
-maner-prezinta: carii,pete de la usturoi si decolorari
Fisa de Restaurare
Nr. 1
Data: 30 ianuarie 2009
1.Obiect: Piulita de usturoi
2.Nr.Inventar:
3.Cod Colectie:
4.Posesor:
Fam.Mandrea,
Fagaras,Brasov.
5.Autor(scoala):
Universitatea "Transilvania" Brasov
Facultatea de Industria lemnului
6.Datare:
Anul 1939
7.Materiale: Cherestea de fag
8.Valoare:
9.Fisa analitica:
10.Fisa
conservare:
11.Nr.foto executate:
32
12. Cod fototeca:
13.Dimensiuni inainte de restaurare:
205xǾ70 mm
14.Dimensiuni dupa restaurare:
205xǾ70 mm
15.Foto inainte de restaurare:
16. Foto dupa restaurare:
17.Mentiuni legate de restaurari anterioare:
Piulita de usturoi nu a mai fost restaurata pana acum.
18.Descrierea obiectului (starea de conservare inainte de restaurare):
Piulita de usturoi este un obiect de uz casnic,cu ajutorul caruia,gospodinele strivesc usturoiul.
Este realizata din prin strunjire din lemn de fag si are in componenta doua obiecte:
-piulita propriu-zisa
-pisator
Dupa o prima investigare se observa faptul ca obiectul nu a fost finisat ci s-a preferat pastrarea unei patine originale.Ca si defecte,prezinta galerii de carii,crapaturi si murdarie pe piulita propriu-zisa(pe soclu,corp si buza obiectului) si carii,pete de usturoi si decolorari,pe pisator.
Aceasta piulita a apartinut fam.Mandrea din comuna Recea,satul Savastreni,judetul
19.Analize efectuate:
analize fotografice
- identificare specie lemnoasa
- identificare finisaj
- testul de verificare a activitatii biodaunatorilor
- analize vizuale pentru a vedea lipsurile de material si eventuale crapaturi.
20. Diagnostic:
Dupa analizele efectuate se impune:
-indentificare specia lemnoasa: fag;
-piesa nu a fost finisata prezinta impuritati,pete si carii active;
- curatarea suprafetei
- tratare insecto-fungicida prin injectare;
- chituirea gaurilor de carii;
- finisare prin pastrarea patinei originale;
21.Propuneri de restaurare
PIULITA DE USTUROI
↓
FOTO
↓
carantina
↓
INVESTIGATII
↓
DIAGNOSTIC
↓
cURATARE 1
↓
DEZINFECTIE (PROTECTIE CURATIVA)
↓
CHITUIRE( gauri carii)
↓
SLEFUIRE
↓
cURATARE
↓
PROTECTIE (PROXILIN)
↓
CERUIRE
↓
FOTO
↓
RECEPTIE
22.Descrierea lucrarilor de restaurare efectuate:
Inainte de a se interveni asupra obiectului,acesta este tinut intr-o zona de carantina, timp in care este supus unor teste biologice. Aceasta carantina este impusa de necunoasterea starii de conservare a obiectului si pentru a nu infecta si alte obiecte aflate in laborator.
- Prin dezinfectie se intelege protectia curativa a obiectului in cazul in care au fost detectate urme de atac biologic active. S-a realizat prin injectarea unui produs insecto-fungicid (sol. de Deltametrin 0,20 g/l) in galeriile de carii,dupa care se lasa sa actioneze solutia timp de 2 ore.
Curatarea s-a realizat cu solutie Wolbers, pentru toate elementele din componenta produsului.
Decolorarea zonelor imbatranite de vreme sau alti agenti s-a realizat cu acid oxalic.
- Chituirea s-a realizat pentru astuparea gaurilor de carii, astuparea crapaturilor, a zgarieturilor in profunzime. S-a folosit chit pe baza de clei de oase si faina de lemn.
- Slefuirea s-a facut cu diverse granulatii ale hartiei abrazive in functie de operatia realizata: hartie abraziva cu granulatie de 80-100 s-a folosit pentru prima slefuire grosiera si hartie abraziva cu granulatie de 200-240 pentru slefuirea fina inainte de finisare.
-Protectia obiectului se realizeaza prin acoperirea suprafetelor cu PROXILIN.
Desi suprafata nu a fost finisata anterior, am ales o finisare cu ceara de albine,pentru a scoate in evidenta efectul trecerii timpului asupra obiectului (patina timpului).
23.Mentiunile comisiei de restaurare:
24.Avizul comisiei de restaurare:
25.Indicatii la modul de pastrare:
Temperatura optima este de 21+ 1,50C, acceptandu-se insa si o variatie a acestuia in intervalul 20-250C, cu conditia ca temperatura medie sa nu varieze mai mult de 10C pe luna, iar variatia zilnica sa fie de max. 1.50C.
Aceste conditii au fost stabilite in concordanta cu factorii legati de confortul uman, temperaturile mai joase fiind favorabile conservarii prin incetinirea unor fenomene de degradare cum ar fi cele biologice.
Se recomanda evitarea mutarii bruste dintr-un spatiu rece intr-un spatiu cald, lucru ce poate duce la formarea unui strat de condens de suprafata. Pentru a evita acest fenomen se recomanda ambalarea piulitei de usturoi sau pastrarea acesteia intr-o zona tampon cu o temperature intermediara.
Umiditatea relative a aerului este in intervalul 47-53% cu o fluctuatie zilnica de maxim + 2%. O variatie zilnica a umiditatii relative a aerului de + 5% este acceptata doar pentru perioade scurte. In trecerea de la iarna la vara valoarea medie a umiditatii relative nu trebuie sa depaseasca + 5% pe luna.
Curatarea obiectului nu trebuie sa se realizeze prin scufundarea acestuia in apa,ci trebuie facuta doar cu ajutorul unei lavete umede,pentru a indeparta resturile ce pot ramane pe peretii piulitei sau pe pisator.
Nivelul de iluminare recomandat este de 150 Lux.
26.Aviz custode:
27.Proces verbal de predare:
28.Mentiuni speciale:
29.Data iesirii din laborator:
30 ianuarie 2009
30.Executat lucrare:
Stefania-Silviana Mucsariu
31.Functia:
Sudenta, an IV,
grupa 6151, IL
32.Autor fisa:
Stefania-Silviana Mucsariu
3. Prezentarea principiilor de restaurare semnificative pentru elaborarea conceptiei de restaurare in cazul piulitei de usturoi.
Pastrarea prin restaurare a patinei originale
Patina, aspectul de vechi concretizat in principal in modificarile de culoare, luciu, ca rezultat al fenomenelor de imbatranire naturala sub influenta luminii si aerului a lemnului din alcatuirea unui obiect din lemn, constituie in mare masura farmecul acestuia si face parte din viata si istoria piesei respective.
In cazul piulitei de usturoi, desi aceasta nu a mai fost finisata anterior, s-a incercat pastrarea patinei originale,lucru realizat prin finisarea suprafetelor cu ceara de albine.
Principiul reversibilitatii
In restaurare se folosesc in general tehnici si materiale reversibile care sa permita revenirea asupra operatiei facute precum si restaurarii viitoare fara afectarea negative a obiectului. O atentie deosebita trebuie acordata alegerii materialelor utilizate. Pentru incleiere si finisare se folosesc cu precadere produse traditionale, preferebile celor sintetice.
Principiul nedisimularii
Principiul se refera la faptul ca in restaurare orice interventie adusa obiectului pentru restaurat nu trebuie sa fie invizibila. Operatiile de restaurare trebuiesc astfel efectuate incat suprafetele si elementele restaurate sa se integreze armonios in context, sa nu fie socante, dar nici neaparat invizibile.
4. Prezentarea detaliata a metodelor de investigare utile in elaborarea conceptiei de restaurare si a rezultatelor acestora.
Tehnicile fotografice
Tehnicile fotografice fac parte din tehnicile nedistructive de investigare si constituie prima etapa dupa analizele vizuale.
In cazul fotografiei clasice ( iluminare directa cu lumina vizibila) principalul scop este acela de imortalizare a starilor initiale, intermediare si finale ale obiectului de restaurat, deci documentar.
S-au facut un numar de fotografii clasice care imortalizeaza starile initiale, intermediare si finale ale piulitei de usturoi.
Fotografia poate scoate in evidenta o serie de defecte care nu au putut fi descoperite cu ochiul liber. In acest scop se folosesc tehnici foto speciale al unghiului scazute de incidenta sau folosind lumina din domeniile IR si UV.
Cu cat este mai mic unghiul de incidnta cu atat se deosebesc mai bine denivelarile si degradarile stratului de suprafata. De asemenea retusurile facute ulterior se evidentiaza mai clar decat stratul initial.
Fotografia in UV permite depistarea retusurilor si refinisarilor. Acestea apar in fotografia UV alb-negru ca pete mai inchise. Se impune utilizarea unor etaloane.
Teste fizice
Testul de identificare a speciei s-a realizat astfel: s-a slefuit o portiune mica si nefinisata si pe baza cheii de identificare macroscopica a speciilor lemnoase s-a stabilit ca specia din care este realizata piulita de usturoi este fag.
In vederea depistarii activitatii biodaunatorilor s-a curatit piulita de usturoi si a fost lasata timp de o saptamana in laborator. Dupa trecerea perioadei de timp s-a constatat ca in jurul galeriilor de carii a aparut faina de lemn ca rezultat al activitatii distructive al acestora. Asadar a rezultat ca atacul biologic este activ.
5. Descrierea operatiilor efective de restaurare-conservare cuprinse in cadrul conceptiei de restaurare ( materiale utilizate, mod de lucru).
Inainte de a fi adus in laborator orice obiect este tinut intr-o zona de carantina, timp in care i se fac o serie de teste biologice. Aceasta carantina este impusa de necunoasterea starii de conservare a obiectului nou si pentru a nu infecta celelalte obiecte din laborator.
Prin dezinfectie se intelege protectia curativa a obictului in cazul in care au fost detectate urme de atac biologic activ. S-a realizat prin injectare de produs insecto-fungicid in galeriile de carii.
Curatarea s-a facut pentru indepartarea printr-o metoda adecvata a stratului de impuritati ( praf, cruste) si a petelor de natura diferita de pe suprafata obiectului fara afectarea stratului original a patinei, fiind un tratament strict de suprafata.
Curatarea s-a facut tuturor elementelor din structura obictului cu solutie Wolbers .Solutia Wolbers a fost preparata dupa urmatoarea reteta:
100ml apa distilata;
1ml detergent lichid;
1ml trietanolamina;
1,5g agent de ingrosare;
acid clorhidric pana la reglarea PH- ului la valoarea de 8,0.
Curatarea s-a realizat prin stergerea suprafetei sau usoara frecare cu tampoane de textile imbibate cu solutia de curatare.
Protectia preventiva s-a facut prin injectarea de produs insecto-fungicid in galeriile de carii si prin aplicarea prin pensulare a aceluiasi produs pe suprafetele obiectului.
Chituirea s-a realizat pe o sufrafata aproape integrala deoarece piesa prezenta multiple galerii de carii. Pentru aceasta operatie s-a folosit chit pe baza de clei de oase si faina de lemn . Chitul a mai fost folosit si pentru astuparea fisurilor mici cat si pentru crapaturile adanci.
Chitul pe baza de clei de oase s-a preparat in felul urmator: s-a preparat solutia de clei de oase dupa tehnica enuntata mai sus si se dilueaza in proportie de 1:0,5 cu apa calduta. In solutia rezultata se adauga praf de lemn pana la consistenta dorita. Chitul se aplica cu un spaclu la temperatura de 34-400C. Dupa intarire (8-12 ore) suprafata se slefuieste.
Chitul pe baza de clei de oase este reversibil.
Slefuirea s-a facut cu diverse granulatii ale hartiei abrasive in functie de operatia efectuata. La inceput s-a realizat o slefuire grosiera cu granulatii de 80-100 si apoi o slefuire de finete cu granulatii ale hartiei abrasive de 200-240.
Patinarea s-a realizat cu ceara de albine pentru a scoate in evidenta efectul trecerii timpului asupra obiectului (patina timpului).
6. Jurnal de restaurare
Savastreni-Fagaras-Brasov
Joi,4 decembrie 2008
Am primit pentru restaurare piulita de usturoi,care dateaza aproximativ din anul 1939.
Piulita de usturoi este compusa din doua piese:piulita propriu-zisa si pisator. Obiectul prezinta pe piulita o crapatura majora,numeroase carii si coloratii,iar pisatorul prezinta carii,pete de usturoi si decolorari.
Cele doua piese sunt ornamentate cu cercuri realizate prin strunjire si ornamentate prin ardere.
Joi, 11 decembrie 2008.
In prima ora de restaurare s-a realizat identificarea speciei din care a fost realizat obiectul-fag.De asemenea s-a observat un puternic atac al cariilor inca active,fapt observat cu usurinta cu ajutorul fainii de grau care era vizibila in punga in care s-a introdus obiectul in carantina,colorari si decolorari precum si pete,probabil de la usturoi,pe pisator.
La o prima vedere se poate observa cu usurinta,ca obiectul nu are nici un fel de finisaj,lasand vizibila patina timpului asupra obiectului.
Dupa prima analiza se impune:
curatarea obiectului;
tratarea insecto-fungicida;
Brasov Marti ,16 decembrie 2008.
Am inceput cu operatia de curatare in vederea indepartarii stratului de (praf, cruste) si a petelor de natura diferita de pe suprafata obiectului, fara a afecta imaginea naturala a patinei, fiind un tratament strict de suprafata.
Curatarea s-a facut tuturor elementelor din structura obictului cu solutie Wolbers.
Solutia Wolbers a fost preparata dupa urmatoarea reteta:
100ml apa distilata;
1ml detergent lichid;
1ml trietanolamina;
1,5g agent de ingrosare;
acid clorhidric pana la reglarea PH- ului la valoarea de 8,0.
Curatarea s-a
realizat prin stergerea suprafetei sau usoara frecare cu tampoane de textile
imbibate cu solutia de curatare.
Dupa operatia de curatare,obiectul s-a lasat la uscat, si apoi s-a intervenit prin tratarea impotriva cariilor active.
Inainte de realizarea acestei operatiuni s-a incercat indepartarea petelor aparute cu ajutorul unei solutii de acid oxalic,aplicata cu un tampon de vata prin frecate energica.
Operatia de tratare s-a facut prin injectarea de produs insecto-fungicid (Deltametrin 0,20 g/l) in galeriile de carii si prin aplicarea prin pensulare a aceluiasi produs pe suprafetele obiectului.Dupa s-a injectat solutia in toate gaurile de carii,s-a lasat piesa cu produsul sa actioneze timp de 2 ore.
Joi,08 ianuarie 2009.
Dupa tratarea insecto-fungicida si asigurarea eficientei acestei operatiuni,s-a recurs la astuparea gaurilor realizate de carii.
Chituirea s-a facut pe o sufrafata aproape integrala deoarece piesa prezenta multiple galerii. Pentru aceasta operatie s-a folosit chit pe baza de clei de oase si faina de lemn. Chitul a mai fost folosit si pentru astuparea fisurilor mici cat si pentru crapaturile adanci.
Chitul pe baza de clei de oase s-a preparat in felul urmator: s-a preparat solutia de clei de oase dupa tehnica enuntata mai sus si se dilueaza in proportie de 1:0,5 cu apa calduta. In solutia rezultata se adauga praf de lemn pana la consistenta dorita. Chitul se aplica cu un spaclu la temperatura de 34-400C. Dupa ce s-a finalizat operatia de chituire a gaurilor de carii, s-a lasat ca acesta sa se intareasca.
Aceeasi operatie de chituire s-a realizat si pentru pisator,care si el prezenta urme de carii.
Dupa operatia de chituire, s-a realizat o slefuire a piesei cu o granulatie a hartiei abrazive de 100-120.
Joi, 15 ianuarie 2009.
Pentru ca piesa sa isi pastreze aceeasi patina si pentru a se realiza si o protectia a lemnului,suprafetele piesei au fost acoperite cu solutie Proxilin,dupa care piesa se va lasa la uscat,pentru ca solutia sa intre in profunzimea lemnului.Solutia s-a aplicat in 2 straturi cu uscari intermediare.
Brasov
Joi,30 ianuarie 2009.
Dupa ce s-a lasat piesa l-a uscat,in urma procedeului de aplicare a solutiei de protectie,piesa va fii finisata cu ceara de albine,pentru a se pastra patina timpului si pentru a se respecta faptul ca piesa nu a avut nici un fel de finisaj si este utilizata in bucatarie.
Dupa realizarea acestei etape, piesa este gata sa se intoarca la detinatorul original, mai curata si pregatita doar pentru expunere, pastrarea ambientului rustic sau pentru reamintirea din cand in cand a unei maini de mamica sau de bunica, care cu drag pragatea cele trebuncioase mesei.
Bibliografie:
Maria Cristina Timar - "Restaurarea Mobilei", Reprografia Universitatii "Transilvania" din Brasov, 1999.
