UNITATE DE ACVACULTURA
INTENSIVA PENTRU CRESTEREA STURIONILOR SI PASTRAVULUI
Capacitate: cca. 100
tone/an (sturioni si pastrav)
Descriere tehnologica a
cresterii sturionilor
Hala de crestere
a puietului in sistem intensive: suprafata 500 mp
20 bazine fibra sticla 2 x 2 x 0,6 m, 2 mc/bazin, total 40
mc;
10 bazine de beton 4 x 4 x 1,2 m, 16 mc/bazin, total 160
mc
Volum
util total : 200 mc, suprafata bazine 240 mp
Alimentare
cu apa : total statie: 20 l/s
Cazi
puiet: max 20 l/min/cada x 20 => 6.67 l/s
Bazine
beton: max 55.8 l/min/bazin x 10 = 0,93 l/s x 10 = 9,3 l/s
Alimentarea totala a statiei include o rezerva de
3 l/s pentru incubatie, schimbari de apa, spalari bazine si alte operatiuni
tehnologice. Bazinele din hala vor fi aerate (aer comprimat, oxigen, dupa
nevoi).
Bazine de crestere
exterioare
16
bazine beton 40 x 4 x 1,8 m,
200-240 mc/bazin, vol. total 3840 mc
Debite
necesare: 5-8,5 l/sec/bazin => 80-136 l/sec apa de suprafata si/sau foraj,
cu aerare suplimentara pe fiecare bazin (aeratoare tip paddlewheel).
Consum total maxim de apa: 156-160 l/s
Incubatia
si cresterea larvelor si puilor pana la 25 g/ex
- Incubatia :
Icrele embrionate achizitionate de la producatori romani sau importate vor
fi incubate in incubatoare speciale pentru sturioni (tip Mc Donald sau
basculant - model Romania).
- Se vor achizitiona anual cca. 50.000 icre embrionate.
Incubatia
va avea loc la temperaturi de 14 - 15 oC. Se vor incuba 10-15.000 icre pe
incubator => minim 5 incubatoare. Incubatoarele se alimenteaza cu apa
la debite de 5-10 l/min, in functie de starea fiziologica a icrelor,
debitul fiind mai mare dupa inceperea eclozarii.
- La 14 oC,
eclozarea se va produce in 4-5 zile, in functie si de stadiul in care au
fost preluate icrele. Dupa eclozare, larvele se vor muta in 2 cazi de 2 x
2 x 0,5 m,
care vor fi ferite de lumina solara directa pana la resorbtia sacului
vitelin. Alimentarea cu apa a cazilor se asigura prin tevi de plastic
perforate, cu un debite de 8-15 l/min.
- Procesul de
resorbtie a sacului vitelin dureaza 8-10 zile, perioada in care
temperatura apei va fi crescuta gradat pana la 16 oC. In
aceasta perioada larvele se vor feri de lumina directa si vor fi
supravegheate permanent pentru urmarirea resorbtiei sacului vitelin si a
comportamentului acestora. Cu 2-3 zile inainte de resorbtia completa a
sacului vitelin, se va administra de cateva ori pe zi nauplii de Artemia salina si starter de salmonide 00 dizolvat in
apa, pentru a stimula inceperea hranirii.
- In momentul in
care larvele au sacul vitelin resorbit si inoata activ dupa hrana, se va
incepe administrarea regulata de furaje, constand in principal din nauplii
de Artemia salina si furaj
starter 00 , care se va administra la intervalle de 1-2 ore, la discretie.
Dupa 3-5 zile de la initierea hranirii, se va proceda la o rarire a
larvelor , initial la o densitate de 2000 larve /mp (6 cazi), apoi dupa
alte 3-5 zile la 1000 larve/mp.
- Dupa ce se
observa ca larvele au inceput sa consume hrana, se va reduce gradat
proprotia de Artemia salina .
Daca se observa ca larvele consuma furaj starter si nu sunt mortalitati,
se va trece exclusiv pe furajare artificiala. In cazul refuzului de
starter se va administra timp de cateva zile viermi Tubifex tocati si
eventual Daphnia.
- In perioada de
crestere a larvelor se va acorda atentie deosebita igienei. Cazile vor fi
curatate de resturile de furaje si excremente de cel putin 2 ori pe zi. Se
va verifica zilnic starea de sanatate, comportamentul si cresterea in
lungime si greutate a larvelor/puilor.
- Dupa cca.60 zile
de la eclozare, puii de sturioni ating greutatea de 4-5 g/ex, moment in
care ei vor fi deja distribuiti in toate cele 20 cazi de crestere. Se va
face regulat sortarea puilor pe dimensiuni, pentru a preveni manifestarea
canibalismului. Puii se mai pot tine in aceste cazi pana la greutatea de
25 - 30 g/ex (inca 45-60 zile), moment in care se estimeaza o
supravietuire de cca. 60% (30000 ex.) - cca. 750 kg pui la o
densitate de 18-20 kg/mc.
- Treptat se va
trece la furajarea cu granule de 1,3-1,5 mm si apoi de 2 mm (Mini 1,3-1,5 mm, 2 mm).
- Se estimeaza un
consum total de furaj starter (Starter 00-1-2-3, 64% proteina, 12% lipide)
de cca. 500 kg,
la un prêt mediu de 3.5 EUR/kg, respectiv furaj Mini cca 150 kg, si furaj 2 mm cca 100 kg (1,2 EUR/kg), si
un consum de cca. 5 kg
oua Artemia salina (75 EUR/kg).
Cresterea puilor de sturioni
in bazinele interioare de beton
si in cele din fibra de sticla
- Puii se vor muta
in bazinele interioare de beton pe masura ce depasesc 20 g/ex si accepta
furajul de 2 mm.
Coloana de apa in bazine se va mentine la 40-50 cm si se va creste
gradat pana la 1 m
pe masura ce puii se apropie de 100 g/ex. Pentru eficienta, se vor folosi
si bazinele de fibra de 2x2 m..
- Din momentul in
care puii accepta granule de 2
mm, se trece propriu-zis la cresterea comerciala .
Greutatea de 100 g/ex poate fi atinsa in bazinele de beton din hala la
varsta de 5-6 luni, moment in care puii pot fi mutati in bazine
exterioare.
- La o greutate
medie de 100 g/ex, cu 30000 pui sturioni, in hala se va atinge o densitate
de 15 kg/mc apa, respectiv o biomasa totala de 3000 kg.
- Se estimeaza un
consum de furaj de crestere (furaj extrudat 2 mm, 45% proteina, 20%
grasime) de cca. 2000
kg (1 EUR/kg). Dupa greutatea de 20 g/ex, se va
trece la ratii zilnice conform tabelelor de furajare de la producator,
respectiv 1,5-2 % din biomasa totala /zi, administrate in 2-3 portii la
intervale de 6-8 ore.
- Verificarea
cresterii si ajustarea ratiilor de furajare se va face saptamanal. Zilnic
se va observa comportamentul puilor, starea sanitara si se vor curata
peretii bazinelor.
Cresterea sturionilor in bazine exterioare de beton
- Popularea in bazinele
de beton exterioare se va face initial la o densitate de 20 ex/mp (cca.
3000 ex/bazin => 10 bazine), unde vor fi crescuti pana la greutatea de
1 kg/ex (3-4 luni), dupa care se vor rari la o densitate de 12 ex/mp<
densitate la care vor fi crescuti urmatoarele 6 luni, pana la atingerea
greutatii de 2 kg/ex.
- Bazinele
exterioare de beton vor fi alimentate cu apa la un debit de 5-8,5 l/s,
ceea ce corespunde la o rata de schimb al apei din bazine (240 mc) de 1,8-
3 ori /zi. Se va asigura aerare suplimentara dupa nevoi, urmarindu-se
asigurarea unei concentratii a oxigenului dizolvat de minim 5 mg/l, cu o
valoare optima de 8 mg/l.
- Valorificarea
materialului pentru carne se poate face la greutatea de peste 2 kg/ex,
moment in care se poate incasa si subventia de 4 RON/kg (valabil
2007 ?). In prima faza se
poate vinde cca. 50% din productie pentru carne, urmand ca bazinele
eliberate sa fie folosite pentru popularea cu un nou lot din statia de
incubatie.
- La atingerea
greutatii medii de 2 kg/ex, la un efectiv de 20000 ex (83% supravietuire
dupa popularea in bazinele exterioare), se estimeaza un consum de cca. 50000 kg furaj
comercial (1 EUR/kg), cu o rata de conversie estimata FCR=1.
- Cele 10-15.000
exemplare ramase dupa prima valorificare pot fi crescute pana la 4-5 kg/ex
(inca 10-12 luni), moment in care se poate face si o sortare pe sexe
- Cantaririle se
vor face de doua ori pe luna, se vor cantari minim 100 ex/bazin si se vor
intocmi graficele de crestere, respectiv noile ratii de furajare. Cu
ocazia pescuirilor de control se va evalua si starea ihtiopatologica a
materialului si se vor lua masuri de tratament daca este cazul.
Principalele
faze tehnologice sunt sumarizate in Anexa nr. 1.
Nota:
Vanzarea a cca. 10000 pesti de 2 kg/ex/an in decurs de 2-3 luni este obligatorie,
pentru a face loc urmatorului ciclu din hala. Incepand din anul al 3-lea, vanzarile vor ajunge la
peste 90 tone/an. Ciclul prezentat are character orientativ dpdv tehnologic
si nu include date privind marketingul produselor. Succesiunea ciclurilor de
productie se poate rafina si definitiva pe parcurs, incepand din anul al doilea
de productie. De asemenea, in diferite faze ale procesului tehnologic poate fi
vandut material viu pentru alte ferme de sturioni, activitate care aduce de
regula mai mult profit decat vanzarea pestelui de consum
Nota : pentru primii 2
ani de productie, facilitatile se pot folosi si pentru cresterea pastravului,
atat bazinele de beton din hala, cat si cele din exterior, urmand ca pe masura
ce puietul de sturioni creste, pastravul sa fie vandut ca peste de consum.
Aceasta poate asigura un venit care sa sustina cheltuielile de furajare si
intretinere a sturionilor.
Productia de pastrav se poate
incepe fie cu puiet cumparat de la alti producatori, fie de la icre embrionate,
caz in care ciclul de productie poate incepe cu 2-3 luni inainte de faza de
incubare a icrelor de sturioni. In primul an, productia de pastrav poate fi de pana
la 50 tone, urmand sa scada gradat pe masura ocuparii bazinelor cu sturioni (50
tone in anul I, 30 tone in anul 2, 20 tone in anul 3, 10 tone in anul 4). In
functie de posibilitatile tehnice si situatia pietei
