Relansarea teoriei instinctelor

RELANSAREA TEORIEI INSTINCTELOR

Un instinct este un model de comportare neinvatat, nonvariabil si determinat biologic. El e comun tuturor membrilor unei specii si se manifesta invariabil ori de cate ori exista o anumita conditie. Toate animalele au instincte. Reactia ratustelor de a-si urma mama este un exemplu in acest sens.

Pana in anii '20 ai secolului XX multi reprezentanti ai stiintelor sociale au sustinut ideea ca si oamenii au instincte. Psihologii au elaborat chiar o lista a instinctelor umane cuprinzand zeci de instincte (al organicitatii, matern, al sociabilitatii, achizitiv s.a.m.d.). Putini au fost acei care au avut o alta parere. Unul dintre acestia a fost sociologul american Charles Horton Cooley. El i-a criticat, inca din 1902, pe acei psihologi ce credeau ca fiintele umane au instincte la fel cu animalele. Bazandu-se pe studiul literaturii de specialitate si pe cercetari proprii el a ajuns la concluzia ca cercetarea copiilor nu ofera nici o evidenta ca ar fi posesorii unor instincte. Franz Boas, in lucrarea sa The Mind of Primitive Men, publicata in 1911, a negat si el existenta instinctelor de pe pozitiile antropologiei culturale. Dupa parerea lui, prin definitie, un instinct uman ar trebuie sa fie universal speciei din care face parte, asa cum stau lucrurile cu instinctele speciilor de animale. Studiind modurile de viata ale oamenilor din societatile primitive, Boas ne spune ca nu a gasit in cadrul acestora nici un model universal de comportare¹⁹.

in ultimele decenuii in viata cotidiana, la nivelul simtului comun si in mass-media referirile la instincte ca la un mijloc explicativ nu au fost abandonate, insa majoritatea oamenilor de stiinta au evitat sa mai foloseasca conceptul de instinct in cercetarile si lucrarile lor. Ei au spus ca apelul la acest concept nu este justificat de datele cercetarilor intreprinse si au drept efect sugerarea ideii false ca actiunile sociale ale oamenilor si comportarile lor, oricat de complexe si variate ar fi, pot fi usor explicate.

in prezent sunt semne care ne lasa sa credem ca teoria instinctelor pare a fi in curs de relansare. Semnificativa este in acest sens conceptia iui Abraham Maslow ce si-a castigat un mare prestigiu in comunitatea stiintifica. In ideile lui asupra motivatiei si personalitatii el a sustinut teza ca fiintele umane sunt motivate initial, insa fundamental, de anumite necesitati legate de instincte (nevoia de hrana, caldura, raport sexual etc.)20. Demna de notat este, de asemenea, folosirea in lucrari de tinuta stiintifica a conceptului de instinct intersanjabil cu cel de raspuns (functie sau tendinta) innascut, de comportament ce poate fi relativ bine aproximat cu ajutorul metodelor de cercetare ale stiintei. Existenta unor raspunsuri automate si inconstiente in cadrul corpului uman este un adevar indeobste cunoscut. Acesta este cazul bataii inimii, respiratiei, functionarii ficatului, mentinerii temperaturii normale si a presiunii sangelui in sistemul circulatoriu etc. O parte dintre aceste raspunsuri apar in conditii speciale. De exemplu, cu ocazia unui simtamant de teama se constata indoirea genunchilor, dilatarea pupilelor, tensiune in muschi, batai rapide ale inimii. Astfel, cand privim subiecte interesante sau placute, in comparatie cu ce se intampla cand ne uitam la subiecte neutre, pupila ni se dilata intr-o proportie masurabila si fara sa putem controla acest fapt. Invers, cand privim subiecte neplacute sau neinteresante pupila ni se contracta. Iata schimbarile survenite in starea pupilei unor esantioane de barbati si femei, ca un raspuns la diferite fotografii²¹:

Schimbari instinctuale notabile se petrec in cursul actului sexual. La amandoi partenerii apar cresteri marcante in rata pulsului, a presiunii sangelui si a respiratiei. Rata pulsului, care la un nivel normal se afla intre 70 si 80 batai pe minut, se ridica la 90 spre 100, in faza sexuala initiala si, apoi, urca spre 130 si ajunge la 150 in momentul orgasmului. Presiunea sangelui pleaca de la aproximativ 120 si se ridica la 200 sau chiar 250 in momentul maxim²². La om toate mijloacele principale de expresie a emotiei (teama, furie, zambet, imbujorare) sunt similare la toate rasele. Mai mult, emotiei ii urmeaza, de obicei, un raspuns instinctiv (de pilda, teama genereaza agresivitate).

Un caz aparte ni-1 ofera Kenneth Hazell in lucrarea lui Emotional Stress, Morality and Expression of Primitive Human Instincts in a Changing World (1988)²³. in cadrul ei, intr-un context dominat de morala si cu reverberatii religioase, conceptul de instinct ocupa un loc central. El este folosit intr-o acceptiune traditionala, am zice premoderna, de actiune complexa sau comportament extrem de variat, de natura innascuta si instinctiva, propriu omului de la origini si pana in zilele noastre. Cateva insincte sunt considerate de Kenneth Hazel ca avand o influenta deosebita asupra actiunilor si comportamentelor oamenilor din lumea de astazi aflata intr-o permanenta schimbare:

1. Instinctul gregar. El in cepe cu apartenenta ia familie, continua cu intrarea in trib, rasa, natiune. Fiecare membru al unei gregaritati oarecare, constient sau inconstient tinde sa se asocieze cu alti membri ai ei, adica cu acei de aceeasi calitate cu el. Ei se grupeaza impreuna, conformandu-se anumitor cerinte comportamentale, unui port, unei limbi, unei religii. Au un sentiment de loialitate fata de grupul din care fac parte cu totii. Desi fiecare individ are un instinct natural de autosupravietuire nevoile proprii sunt uneori ignorate in interesul grupului ca un intreg. Cand un grup de oameni s-a stabilit pe o suprafata de pamant ea, in mod obisnuit, tinde sa-si dezvolte propria ei cultura, un mod de viata, o limba, o religie si o forma de guvernamant. El isi rezerva dreptul de a permite sau nu persoanelor sa intre sau sa iasa de pe teritoriul lui, sa foloseasca marile sau raurile de langa granitele lui, sa zboare cu avionul deasupra teritoriului lui. intr-un fel, toate acestea pot fi privite ca manifestari ale instinctului primar gregar si, se pare, sunt esentiale pentru mentinerea unor grupuri de oameni, cum ar fi, de pilda, natiunile, in acelasi timp ele pot f i cauze de baza a unor neintelegeri dintre o tara si alta. Este stiut faptul ca emigrantii nu se dizolva in massa populatiei gazda. Ei au adus cu ei propriile lor credinte si instincte gregare. Unii sunt doritori sa accepte modul de viata al gazdelor si sa se integreze deplin. Altii doresc sa-si pastreze modul de viata, limba, religia, obiceiurile, in felul acesta ei formeaza o comunitate separata in raport cu tara gazda. Faptul poate genera conflicte intre ele si majoritatea oamenilor din tara respectiva si alte comunitati separate. Aceste probleme prezinta un real interes pentru cunoasterea multiplelor, complexelor si diferitelor aspecte ale emigrarii (parasirea tarii) si imigrarii (stabilirea intr-o noua tara), in istorie se cunosc cateva cazuri deosebite de acest tip: emigrarea evreilor, imigrarea arabilor, emigrarea negrilor. Trebuie sa recunoastem, totodata, ca dincolo de judecata noastra pro sau contra apartenentei la un grup social cum este etnia sau natiunea, este greu sa gasim alte cai in care ar putea sa opereze instinstul gregar, atata timp cat exista obiectiv distinctii grupale etnice, nationale, rasiale.

2. Instinctul sexual. Problematica sexuala, intr-un fel sau altul, domina interesul tuturor generatiilor. Pretutindeni in lume exista o bogata literatura despre dragoste, viata romantata, invidie, gelozie, crima pasionala, sinucidere din dragoste, seductie. A fost creat si un tip de literatura dedicata vietii amoroase a artistilor, primilor ministri, presedintilor, generalilor, reginelor etc. Sexul pare un ingredient absolut necesar oricarei piese de teatru, de televiziune, scenariu de film, roman sau nuvela, poezie. Viata sexuala a fost descrisa in scene obscene sau artistice pe peretii bailor inca de pe vremea grecilor antici si romanilor. Tocmai de aceea nu e de mirare ca morala, pedagogia, religia si chiar politica au acordat o mare atentie stabilirii unei linii de conduita in acest domeniu, pentru a contracara si controla instinctul sexual al oamenilor. Relatia dintre barbat si femeie nu este doar o problema de ratiune, ci una emotionala, in preajma ei apar gelozia, descurajarea, depresia, stimularea, autodeceptia, furia si uneori crima, in lumea de astazi acest instinct este amplificat sau complicat de pornografie, homosexualitate, lesbianism etc.

3. Instinctul matern si patern. Primul apare in copilaria timpurie si se manifesta destul de evident in timpul menstruatiei si al sarcinii. Se dezvaluie in adevarata lui forta odata cu nasterea copilului. Mama alapteaza copilul, il hraneste si ii ofera primele cunostinte necesare supravietuirii. Legatura dintre mama si copil nu e astazi intotdeauna pozitiva. Unele mame domina, uneori facand-o cu cruzime, copiii lor si, viceversa, unii copii se revolta fata de mame si le urasc. Este firesc ca si tatal sa aiba o legatura emotionala cu copilul. Chiar daca nu pentru atata timp cat o fac mamele cu ingrijirea copiilor, rolul lor in acest domeniu nu poate fi ig>iorat. Tatal poate fi si el dominator, poate manifesta ura si cruzime fata de copil. Cand copilul devine adolescent el manifesta tendinta de a-si conduce propria viata fara prea multe sfaturi si prea mult control din partea parintilor si, mai ales, al tatalui, considerat cap de familie.

4. Instinctul vanatorii sau agresiv. Mii de ani omul primitiv a vanat si ucis pentru hrana. Vanatul era periculos, cerea curaj, iar omorarea animalelor implica o mare doza de brutalitate. Instinctul respectiv este prezent si astazi in viata oamenilor si este, intr-o anumita masura, convertit si conirolat in sport (competitia este, uneori, dura, ca in box, de exemplu).

In lumea de astazi, este de parere Kenneth Hazell, instinctele pot fi si uneori chiar sunt influentate de droguri. Alcoolul reduce controlul cortical si sub influenta lui o persoana poate manifesta un temperament violent, chiar agresiv. Cocaina potenteaza, pentru un timp, simtamintele omului, generand un fals sentiment de bunastare. Tranchilizantele relaxeaza tensiunea nervoasa si evita insomnia. Opiul produce uneori probleme la scara nationala, in anumite zone ale lumii, alertand intreaga politie, fortele armate, schimband guverne si ocazionand interventii armate extreme. Au fost concepute arme chimice capabile sa creeze in randul populatiei o stare de agresivitate sau de indiferenta pe fondul careia se poate manipula orice.

Note si bibliografie

1.   Roger Trigg, intelegerea stiintei sociale, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1946, pag. 203.

2.  K. Lorenz, Essais sur le comportament animal et humain, Editions duSeuil, Paris, 1970; K Lorenz, L'agression - une histoire naturelle du mall, Payot, Paris, 1969; Niko Timbergen, L'etude de /'instinct, Payot, Paris, 1980; Cociu Mihail si Lorin Maria, Tainele compor­tamentului animal, Ed. Albatros, Bucuresti, 1982.

3.  Ed. Trei, Bucuresti, 1995.

4.  Primate behavior. Field Studies of Monkeys and Apes, editat de Irven Devare, Hoit, Rinehart si Winson, New York, Chicago, San Francisco, Toronto, London, 1965.

5.  Robert Jurrnain si Harry Nelson, Introduction to Physical Anthro-po/ogy, West Publishing Company, Minneapolis/St. Paul, New York, Los Angeles, San Francisco, 1994.

6.  Mai multe trasaturi deosebesc antropoidele de prosimieni:

- in general un cap mai mare;

- un creier mai mare;

- un craniu mai rotunjit;

- o completa rotatie a ochilor inaintea fetei, ceea ce  permite

o vedere bioculara;

- zidul din spatele orbitei completat;

- reducerea increderii in senzatia de miros;

- sisteme sociale mai complexe;

- grija parinteasca mai mare;

- cresterea perioadei de gestatie si maturizare;

- un 'grooming' mutual sporit.

7.  Maimutele mari fapes) difera de maimutele obisnuite prin mai multe caracteristici:

- in general au corp mai mare;

- absenta cozii;

- un trunchi mai mic (aria lombara relativ mai mica si mai stabila);

- diferente in pozitia si musculatura articulatiei umarului;

- o comportare mai complexa;

- un creier mai complex si capacitati de cunoastere sporite;

- o perioada sporita de dezvoltare si dependenta a puiului.

8.  Conrad Phillip Kottak, Anthropohgy. The Exploration of Human Diversity, Mc. Grow-Hill Inc., New York, St. Louis, San Francisco, Auckland, Bogota, Caracas, Lisboa, London, Madrid, Mexico, Milan, Montreal, New Delhi, Paris, San Juan, Singapore, Sidney, Tokio, Toronto, 1991.

9.  Ed. Facla, Timisoara, 1976.

10.  S.L. Washburn, The Study of Human Evolution, P. Dolhinon, V. Sari eh (eds.); Background for Man: Reading in Physical Anihropo-logy, Little Brown, Boston, 1971.

11.  Ce inseamna a fi om ? Suntem foarte apropiati de alte hominide. Probabil ne despart doar sapte sau opt milioane de ani de marile maimute africane printr-o dezvoltare propice. Portiunile principale ale DNA, intr-o proportie de 98 %, sunt identice la cimpanzeu si om. Jamenii sunt deosebiti de majoritatea primatelor prin urmatoarele:

- sunt bipezi;

traiesc permanent in grupuri sociale bisexuale, cu masculi

deseori legati de femele;

- au creiere mai mari in raport cu greutatea corpului si sunt in

stare de o invatare complexa;

- fac progrese deosebite in folosirea limbajului simbolic;

- raspunsul cultural a devenit pentru om strategia de adaptare

culturala;

- obtinerea alimentelor printr-o diviziune a muncii dintre barbat

- femeie;

- relaxarea perioadei de rut si incetarea ovulatiei, fapt care a

permis ca femeia sa devina receptiva sexual tot timpul anului.

12.  Robert Jurmain si Harry Nelson, Iniroduction to Physical Anthro-po/ogy, West Publishing Company, Minneapolis/St, Paul, New York, Los Angeles, San Francisco, 1994.

13.  Harvard University Press, Cambridge.

14.  The Langurus of Aba, Harvard University Press, Cambridge, Mass.

15.  O.E, Wilson spune in Sociobio/ogy. The New Synthesis: 'in sens darwinist, organismul nu traieste pentru el insusi. Functia sa prima nu este chiar de a reproduce alte organisme; el reproduce genele si serveste ca suportul lor temporar. Selectia naturala este procesul prin care unele gene castiga in generatiile urmatoare o reprezentare superioara celei a altor gene localizate pe aceleasi pozitii cromozomice. Cand noi celule sunt fabricate la fiecare generatie, genele invingatoare sunt puse deoparte si adunate pentru a produce noi organisme care, in medie, contin o proportie mai ridicata din aceste aceleasi gene. Dar organismul individual nu este decat vehiculul lor, parte a unui sistem complex, pentru a ie conserva si a le raspandi cu minim de perturbatie biochimica.' (pag. 3). Trebuie remarcat faptul ca E.O. Wilson vorbeste despre niste gene de un fel deosebit, de fapt, niste gene ipotetice si nu de gene la care ne referim atunci cand avem in vedere grupele sanguine.

16.  Oamenii impartasesc, in medie. 1/2 din genele lor cu parintii, si, prin urmare, 1/2 cu fratii deplini; 1/4 cu nepotii dinspre frati si surori, cu fratii de un parinte si nepotii de la copii; 1/8 cu verii de gradul L

17.  Monique Borgerhoff Mulder, Progress in Human Socio- biology, in Anthropology. Contemporary Perspectives, editata de Philip Whitten si David E.K. Hunter, Harper Collins Publishers, U.S.A., 1990.

18.  Boyce Rensberger, On Becoming Human, in Anihropology. Con­temporary Perspectives, editata de Philip Whitten si David E.K. Hunter, Harper Collins Publishers, U.S.A., 1990.

19.  Cathy Stein Greenblat, An Introduction to Socio/ogy, Alfred A. Knoph, New York, 1981.

20.  A.H. Maslow, Motiuation and Personality, Harper & Row, New York, 1987.

21.  Bernard Berelson si Gary A. Steiner, Human Behauior. An Inventary of ScientificFindings, Harcourt, Brace & World Inc., New York/Burlingame, 1964.

22.  Desmond Morris, TheNakedApe, Dell PublishingCo., New York, 1969.

23.  P.J. Emmerson Limited, Great Britain, 1988.