Prezentarea judetului Harghita

Prezentarea judetului Harghita

Judetul Harghita are in componenta 67 de localitati, din care 4 municipii, 5 orase si 58 de comune(cu 235 sate).

1.1.Asezare.

Judetul Harghita este situat in partea centrala a Romaniei , in zona Carpatilor Orientali, acolo unde lantul vulcanic Calimani-Gurghiu-Harghita este despartit de marile depresiuni intramontane. Se invecineaza la est cu judetele Neamt si Bacau , la sud cu Covasna si Brasov, la vest cu Mures, iar la nord cu Suceava. Suprafata este de 6.610km2 , reprezentand 2,8% din teritoriul tarii, acest judet fiind al treisprezecelea din Romania ca marime.

1.2.Accesibilitate.

Accesibilitatea acestui judet de caracterizeaza prin faptul ca exista o diferenta simtitoare intre localitati. Distanta intre acestea duce la accesul greoi catre acesta zona sau in interiorul ei. De asemenea, reteaua de sosele este subdezvoltata, facand dificil eventualul flux turistic al oraselor importante, populate sau mai putin importante. Distanta fata de capitala este de asemenea, semnificativa. O alta problema o presupune lipsa unei retele de informatii. Pe langa dezvoltarea infrastructurii de baza un rol important il are dezvoltatea infrastructurii de sistem. In zonele rurale capata un rol important programele si tehnologiile care au in vedere protejarea mediului.

1.3.Cadrul natural.

Principala caracteristica a reliefului consta in predominarea tinuturilor muntoase, acestea ocupand peste 60% din teritoriul judetului. Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri cu altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400 si 800 m. Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV - SE. In partea centrala sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu varful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centrali (cu varful Harghita Madaras1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu varful Cucu 1558m).
In sud-vestul masivului Harghitei relieful coboara, prin intermediul platourilor vulcanice, pana spre zonele deluroase ale podisului celor doua Tarnave : Tarnava Mare si Tarnava Mica.

Clima este caracteristica zonelor intramontane, cu ierni geroase , de durata mai lunga si veri relativ calde.  De altfel ,datorita frecventelor temperaturi minime inregistrate in perioada anului in localitatile Miercurea-Ciuc , Gheorgheni , Toplita si mai ales Joseni, acestea sunt cunoscute ca 'Polul romanesc al frigului'. Numarul zilelor de inghet ajunge, in medie anual , la 160 . Sunt frecvente ingheturile tarzii de primavara (uneori chiar si in lunile mai-iunie)si cele timpurii de toamna, incepand chiar din septembrie. Precipitatiile medii anuale din judetul Harghita variaza intre 550 si 1000 l/ metru patrat.
  Diversitatea geologica a teritoriului judetului este pusa in evidenta  de varietatea zacamintelor minerale care se gasesc in subsol (minereu de fier , pirite cuprifere , caolina ,cinabru,sare,ape minerale carbogazoase ; insemnate cantitati de roci de constructii : bazalt,calcare compacte,andezit,travertin, marmura alba etc). Sunt de mentionat resursele hidroenergetice ale Oltului , Muresului , Tarnavei Mari cat si intinsele suprafete ocupate cu pasuni,fanete,paduri de molid,fag, stejar populate de o bogata si variata fauna cinegetica.
Cadrul natural este bazat pe mai mult elemente de mediu ce fac din acest judet o atractie pentru vizitatori. Aceste elemente se refera in primul rand la peisaje, munti, paduri, ape, ce au un caracter natural si de o frumusete deosebita. In al doile rand putem vorbi despre flora si fauna foarte bogata si diversificata ce este specifica acestei zone, dar este de amintit in acest caz si multitudinea padurilor. Exista statiuni balneo-climaterice, un punct forte pentru acest judet ceea ce il transforma intr-un centru economic de deosebita importanta conferind atat locuri de munca cat si venituri mobilizand economia din aceasta zona. Judetul iese in evidenta si prin bogatiile subsolului ca de exemplu: minereuri, ape minerale, saline ce constituie de asemenea o importanta atractie naturala pentru vizitatori. Totusi se observa cresterea gradului de poluare a apelor in acest judet precum si defrisarea padurilor, eroziunea solurilor si calitatea scazuta a terenurilor agricole.

1.4.Cadrul socio-economic.

Mestesugurile traditionale si portul popular se pastreaza si astazi in forma lor originara, in satele acestei regiuni locuita de romani, unguri, secui. Dintre centrele etnografice amintim: Corund (renumit centru de ceramica smaltuita, caracterizata prin eleganta si bogatia ornamentatiei), Danesti (ceramica neagra), Sancraieni (tesaturi), Tusnad Sat (prelucrarea artistica a pietrei), Corbu (tesaturi si cusaturi).
In cadrul judetului gasim o serie de particularitati arhitectonice locale ce tin mai ales arta monumentala a lemnului in : zona Secuimii( Secuimea cuprinde muntii interiori ai Carpatilor Orientali, intre Calimani si Giurgeu, respectiv Persanii de Nord si Baraoltul, patrunzand pana in centrul bazinului Transilvaniei in zona Targu Mures); e vorba mai ales de portile monumentale. Portile secuiesti sunt bogat ornamentate cu motive florale cioplite in relief sau mai putin ornamentate in zona Ciucului.In zona Oltului superior ( care cuprinde satele din bazinul superior al Oltului, din Depresiunea Ciucului), s-au dezvoltat centre mestesugaresti de prelucrare a lemnului dar si de olarit.In zona Ciucului s-au pastrat cele mai multe elemente etnografice traditionale intr-o stare buna. Materialul de constructie al caselor este lemnul sub forma cununilor orizontale de barne rotunde sau cioplite iar acoperisul din sindrila este in patru ape. Casele se caracterizeaza prin monumentalitate si proportii admirabile, amintind intr-o anumita masura de Maramures. Aceasta impresie este data de porttle inalte si de stalpii prispei, ciopliti in forme geometrice . Portile secuiesti din comuna Bradesti au fost declarate monumente de arhitectura populara de interes national.Zona Odorhei (cuprinde satele din bazinul superior al Tarnavei Mari si vaile afluente Oltului dinspre Muntii Harghita), se deosebeste de zona Ciucului - caracterizata de o arta populara mai sobra, mai arhaica. In zona Odorhei este specific un stil mai incarcat; un rol important l-a avut influenta saseasca, atat in arhitectura cat si in ornamentica in general.In zona Casinului(o zona etnografica aparte), gasim un port popular, obiceiuri populare specifice, mestesuguri variate. Culorile specifice tesaturilor din Casin au fost rosu, galben-verzui si albastru, facand usor identificabile tesaturile de aici de restul celor produse in Secuime. Sunt interesante tezaurul de forme si motive ale sculpturii pastoresti, ale diferitelor obiecte de uz casnic, portile si monumentele funerare caracteristice zonei. In Depresiunea Casinului, lemnul se prelucreaza in satele Imper, Iacobeni, Satu-Nou, Plaiesii de Jos, Plaiesii de Sus. Un eveniment specific si caracteristic zonei este suita de obiceiuri legate de sarbatorirea intrarii in post.

Economia din judetul Harghita este bazata pe mai multe elemente dintre care amintim existenta fortei de munca, la fel ca si existenta activitatilor de agricultura si exploatari forestiere, exploatarea si prelucrarea lemnului. In aceasta zona sunt comercializate plante medicinale, fructe si alte produse de provenienta naturala. Arta mestesugareasca este de asemenea contribuabila la economia din acest judet.

Judetul Harghita detine legaturi economice cu Ungaria ceea ce ii mobilizeaza resursele economico-financiare intr-un sens pozitiv contribuind intens la activitatea economica. Exista o calitate relativ buna a infrastructurii de sistem si o retea de telecomunicatii relativ dezvoltata. Un lucru deosebit de important il reprezinta imbutelierea si comercializarea de apa minerala. Economia se concentreaza in localitati dinamice unde sunt prezente si industria usoara si tipografica.

Totusi acest judet se confrunta cu probleme cum ar fi: slaba dezvoltare a serviciilor, nivelul scazut al urbanizarii, subdezvoltarea retelelor de sosele si canalizare s.a.

1.5.Resurse turistice

Judetul dispune de regiuni pitoresti propice turismului , de statiuni climaterice si balneoclimaterice. Functia cea mai importanta este cea balneoclimaterica , facilitata de abundenta izvoarelor de ape minerale cu o mare valoare terapeutica.
Pe langa cele trei statiuni balneare si climaterice : Borsec , Baile Tusnad si Lacul Rosu mai functioneaza alte 20 de statiuni locale , cum sunt : Baile Harghita , Baile Jigodin , Baile Homorod , Praid , Baile Miercurea-Ciuc , Baile Bradul din Toplita . Baile Harghita,Pucioasa Sintimbru-Ciuc , Baile Tusnad se evidentiaza prin mofete si solfatare. Namolurile si turba terapeutica constituie bogatii de mare valoare.
Un admirabil punct turistic il constituie Lacul 'Sf.Ana' .La fel de frumoasa este zona Oltului superior cu barajul 'Mesteacanului', din imediata apropiere a Muntilor Hasmasului.

Muntii Harghita constituie o vasta regiune pitoreasca propice drumetiilor si practicarii sporturilor de iarna.La altitudinea de 1.721m se afla cabana Madaras care , ca si cabanele din muntii Gurghiului ofera conditii de gazduire la Lacul Rosu , Bradul din Toplita , Baile Tusnad si in alte locuri sunt amenajate campinguri si terenuri pentru instalarea corturilor.

Resursele turistice sunt reprezentate de: mediul natural relativ intact, oameni primitori, existenta locurilor de pelerinaj, evenimente religioase si istorice, deosebita putere atractiva turistica, pozitie centrala, existenta monumentelor ale naturii, speciilor de animale. Din nefericire ne confruntam cu decaderea statiunilor de odihna si a celor balneo-climaterice. De asemenea in acest judet exista locuri de cazare putine fara organizare.

Borsec (la 26 km de Toplita), vestita statiune balneoclimaterica de veche traditie intr-un cadru natural pitoresc, in depresiunea intramontana cu acelasi nume, intre Muntii Giurgeului si Bistritei (la 850- 1000 m altitudine). Apele minerale de aici au fost cunoscute si recomandate pentru actiunea lor tamaduitoare de medicul italian Burcella inca din 1594. Apa de Borsec este si o placuta apa de masa. Recunoasterea internationala a calitatilor terapeutice a apelor minerale a fost confirmata prin acordarea unor prestigioase distinctii.

Lacul Rosu (la 30 km de Gheorgheni si la 30 km de Bicaz), cel mai mare lac de baraj natural din Romania. S-a format in 1837 prin prabusirea unei mari suprafete de teren de pe versantul nord-estic al Muntelui Ucigasul. Regiunea care inconjoara lacul a fost declarata rezervatie floristica si faunistica.

Manastirea Toplita este ctitoria patriarhului Miron Cristea care a adus de la Stancesti-Harghita in 1924 o biserica de lemn construita in 1824. Chiliile in jurul bisericii au fost construite in 1924, s-au facut restaurari in anii 1975-1976
A fost pictata in 1927 de Dumitru Belizarie. Are o colectie de carte vheche si obiecte de cult expuse intr-o sala de muzeu.

Statiunea balneo Homorod se afla in partea sud-vestica a Muntilor Harghita la o altitudine de 760 m, pe valea Homorodului Mare.
Caracteristica comuna a apelor izvoarelor de mai sus este continutul bogat in minerale (Li, Mn, Br. J). Apele carbogazoase, cloruro-sodice, feruginoase sunt recomandate in afectiuni cardio-vasculare, in tratarea hipertensiunii arteriale si in afectiuni ale tubului digestiv. Nu sunt recomandate in afectiuni ulceroase si in hiperaciditate. Sunt utilizate atat in scopuri curative, cat si ca apa de baut.

In Praid exista mai multe obiective turistice cum ar fi:Cetatea Rabsonne aflata la 13 km de centrul Praidului, pe drumul spre Gheorgheni, vechea cetate secuiasca impresioneaza turistii cu cateva ruine partial conservate, dar mai ales cu peisajul deosebit, dominat de paduri de foioase, care o inconjoara.Salina Praid este principala atractie din localitate si din regiune. Datorita amenajarilor interioare ale bazei de tratament, mina a devenit spatiu de vizitare turistica cu mare succes, atragand anual peste 100.000 mii de vizitatori. Este vorba de turisti provenind din urmatoarele segmente: elevi ai scolilor din imprejurimi si nu numai, turisti individuali sau grupuri in tranzit, beneficiarii concediilor de odihna si tratament in Praid sau in regiune, sportivi si grupuri de profil profesional.Statiunea balneo Praid are ca indicatii terapeutice: astm, bronsite cronice, rinite cronice, sinuzite cronice, emfizem pulmonar, silicoze, afectiuni respiratorice.

La Harghita Bai se gasesc in randul obiectivelor turistice Muzeul Palariilor de Paie, Lacul Sfanta Ana, Cheile Bicazului. Muzeul a fost infiintat intr-o casa taraneasca traditionala renovata. In prima incapere pot fi vazute toate modelele de palarii de paie din tara, in incaperea din mijloc sunt amplasate diferite obiecte de uz si decoratie, ear in ultima incapere este prezentata tehnica de fabricare al palariilor de la seceratul paielor pana la palaria gata facuta. Cheile Bicazului (la 3 km de statiunea Lacul Rosu si la 30 km de nord est de Gheorgheni), celebre chei modelate de raul Bicaz in calcarele masivului Hasmas, pe o lungime de 8 km (intre statiunea Lacul Rosu si comuna Bicaz Chei). De pe soseaua ce strabate aceasta zona salbatica, facand legatura intre Transilvania si Moldova, putem admira privelisti de o rara frumusete. Lacul Sfanta Ana (la 17 km de Bixad),in masivul Ciomatu Mare din Muntii Harghitei (la 950 m altitudine). Este singurul lac din Europa centrala intr-un crater vulcanic. Ca atare, este obiectivul turistic principal al miilor de vizitatori veniti sa se odihneasca in statiunile de pe cursul superior al Oltului. Zona din jurul lacului formeaza o rezervatie complexa, geologica si floristica.

Baile Tusnad sunt o statiune de tip balnear. Indicatii terapeutice implica afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, tulburari circulatorii, afectiuni valvulare si ale miocardului, hipertensiune arteriala, tulburari circulatorii); afectiuni ale sistemului nervos (nevroza astenica, distonii neurovegetative, stari astenice secundare, stari de oboseala fizica si intelectuala); afectiuni digestive ( boli ale stomacului, tulburari functionale ale colonului, gastrite cronice, enterocolite, dischinezii biliare); afectiuni endocrine ( hipertiroidie usoara, insuficienta suprarenala, boala Basedow).

Biserica Armaseni romano-catolica este monument arhitectural, conform registrului monumentelor judetului Harhgita (1992). Biserica-fortareata a fost construita pe locul unei biserici (in stil roman) in secolul al XV-lea in stil gotic . Prima atestare documentara a bisericii dateaza din 1583. Biserica insa este mult mai veche, mai multi cercetatori sunt de acord ca dateaza din prima jumatate al secolului al XIII-lea. Azi este una din cele mai valoroase monumente eclesiastice din Ciucul de Jos. Piesa cea mai veche a bisericii este o fereastra cu roseta din sacristia bisericii, in cel mai frumos stil roman. Aceasta a fost preluata din biserica veche care a existat in acest loc din secolele XI-XIII. Biserica mai contine si alte elemente specifice acelei perioade, de o frumusete aparte. O alta particularitate a bisericii sunt frescele din perioada goticului timpuriu, modificate ulterior, in anul 1455, anul pictarii tavanului.

In mare resursele turistice se refera la:

. Relieful variat deosebit de generos asigura un potential turistic de invidiat: frumuseti naturale, munti, ape, aer curat, suprafete impadurite intinse, flora si fauna bogata.
. Bogatiile naturale ale acestor zone, in special padurile de fag si brad, au permis ca valorificarea produselor lemnoase sa fie o sursa importanta de venituri pentru populatie si locuitorii judetului au avut dintotdeauna legaturi comerciale cu tinuturile vecine.
. Putere deosebita de atragere a turistilorpe tot parcursul anului peisajului montan si a pozitieigeograficecentrale.
. Dezvoltarea turismul balnear care ofera posibilitatea tratarii a numeroase boli ca urmare a factorilor balneari existenti in judet (mofete, bai, sulfatare, namoluri si turba terapeutica) si apelor minerale curative- Baile Tusnad etc.
. Dezvoltarea turismului rural si agroturismului datorita cadrului natural unic: (Lacu Rosu, Lacu Sf. Ana, Cheile Bicazului), aerului puternic ozonat, drumetiilor montane, rezervatiilor naturale: Tinovul Mohos, Tinovul Luci, Pietrele Rosii, etc.;
. Conditii favorabile pentru practicarea sporturilor de iarna( 16 partii de ski in judetul Harghita), ciclismul montan, alpinismului, drumetii, pescuit sportiv.
. Existenta unor monumente ale naturii, monumentelor arhitectonice unice, monumentelor istorice, bisericilor, manastirilor si muzeelor; unele dintre ele fac parte din patrimoniulinternationalUNESCO.
. Locuri de pelerinaj, evenimente religioase.

Unitatile de primire turistice in zona rurala a judetului sunt: pensiuni agroturistice, pensiuni turistice,cabane, vile, campinguri , han.
Cele 58 de comune ale judetului sunt: Atid, Avramesti, Bilbor, Bradesti, Capalnita, Ciceu, Ciucsangeorgiu, Ciumani, Carta, Corbu, Corund, Cozmeni, Danesti, Dealu, Ditrau ,Darjiu, Feliceni, Frumoasa, Galautas, Joseni, Lazarea, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Lupeni, Madaras, Martinis, Meresti, Mihaileni, Mugeni, Ocland, Pauleni-Ciuc, Plaiesii de Jos, Porumbeni, Praid, Racu, Remetea, Satu Mare, Sacel, Sarmas, Secuieni, Siculeni, Sancraieni, Santimbru, Sandominic, Sanmartin, Sansimion, Subcetate, Suseni, Simonesti, Tomesti, Tulghes, Tusnad, Ulies, Varsag, Voslabeni si Zetea.