|
|
|
Inventii
* Ceasul a aparut pentru prima data in anul 1300, desi intrumente de masurare a timpului existau din antichitate;
* Blue Jeans-ii au fost inventati
in anul 1874 de Levi Strauss;
* Becul electric a fost inventat de catre Tomas Edison;
* Telescopul a fost inventat de marele om de stiinta italian Galileo Galilei,
in secolul XVII. Ulterior, Galileo l-a folosit in studierea spatiului si a
descoperit planeta Jupiter si cei 4 mari
sateliti ai ei, craterele de pe Luna si petele solare de pe Soare;
* Automobilul a fost inventia francezului Nicolas-Joseph Cugnot si a aparut
in anul 1769;
* Telefonul a fost inventat in anul 1870 de doi inventatori, Elish Gray si
Alexander Graham Bell, care, insa, au lucrat independent la acest proiect si
si-au declarat recordul la cateva ore diferenta. Astfel ca inventatorul
recunscut de justitie al telefonului a ramas Alexander Graham Bell.
* Telefonul mobil a fost inventat de doctorul Martin Cooper, director la
Motorola. Motorola a fost prima companie care a introdus tehnologia
portabila, mentinand un design adecvat , permitandu-se astfel utilizarea
telefonului in afara unui automobil;
* Primul radio a fost construit in anul 1895 de Guilermo Marconi;
* Primul televizor a fost construit de Philo Farnsworh si Vladimir Zworykin
in anul 1927;
* Cosmeticele au existat in Egipt inainte chiar de anul 4000 i.Hr.;
* Primul deodorant a fost inventat de un necunoscut in Philadelphia in anul
1888. Ulterior a aparut si deodorantul cu bile inventat de Helen Barnett
Diserens in anul 1952, acesta fiind produs in America si bucurandu-se de un
mare succes, iar in 1965 a fost lansat primul deodorant aerosol;
* Sapunul exista inainte chiar de anul 2800 i.H;
* Frigiderul a fost inventat de un calugar francez si contruit de fabrica
General Electric in secolul XVIII;
* Pizza a fost folosita - in forma apropiata de cea pe care o are astazi -
dupa anii 1600, odata cu ajungerea rosiilor in Europa.
* In 1765 a aparut prima fabrica de ciocolata in America;
* Prima inghetata a fost creata in Imperiului Roman pe vremea lui Nero;
* Pasta de dinti se folosea in China si India inca din anul 500 i.H;
* Vata de zahar ars a fost inventata in 1897 de William Morris si John
Wharton;
* In 1893, biletul de intrare la meciurile de baseball era cunoscutul
'hot dog';
* Piscinele existau in Egipt inca din anul 2.500 i.H;
* Roger Bacon a descoperit in 1262 proprietatea lentilelor de a ajuta
vederea, dar primii ochelari functionali au fost inventati abia 20 de ani mai
tarziu in Florenta, Italia, de catre Alessandro di Spina;
* Primul instrument de scris a fost inventat in anul 1565 de neamtul-elvetian
Conrad Gesner;
* Hartia a fost produsa pentru prima data in anul 105 d.H de un eunuc de la
curtea imparatului Ho Ti in China;
* Masina de spalat vase a fost inventata de Josephine Garis Cochran in anul
1886;
* Marion Donovan a inventat in 1950 scutecul dispozabil (de tip
'pampers');
* Papusa Barbie a fost inventata de Ruth Handler in anul 1959;
Becul Electric
Si s-a facut lumina!
Pana la descoperirea
electricitatii, iluminatul general al locuintelor se facea cu lumanari din
ceara ori seu de oaie si doar familiile mai instarite aveau lampi cu petrol.
Dar dezvoltarea oraselor, aparitia blocurilor si cladirilor massive, a
corpurilor de fabrici si uzine cerea imperios un nou izvor de lumina, mai
puternica, mai vie, care sa poata fi distribuita in numeroase puncte.
Al VIII-lea deceniu constituie epoca iluminatului electric. Iluminatul devine
astfel domeniul de baza al aplicarii electricitatii. Cu acest prilej au fost
create generatoarele industriale si centralele electrice care au deschis la
randul lor drum electricitatii ca forta in puternicul fort al industriei.
Aceste victorii ale elctricitatii chiar de la inceputul dezvoltarii ei se
datoresc in buna parte lucrarilor lui Edison.
Multumita unor combinatii speciale a pompelor de aer, in octombrie 1879,
Edison a obtinut un vid (o rarefiere in balon) aproape de o milionime de
atmosfera (cu mult mai putin decat vidul pe care tehnica il poate obtine azi;
pe atunci o foarte mare realizare).
Intr-una din noptile sale de munca din acea perioada, Edison , in laboratorul
sau cugetand la una din problemele obisnuite, ce nu-I dadeau pace, framanta
distrat intre degete un cocolos de funingine, amestecat cu smoala, pe care il
folosea la telefon. In timp ce gandurile inventatorului zburau departe,
degetele lui turteau si rasuceau cocolasul int-un firicel tot mai subtire.
Cand Edison a privit intamplator firul, i-a trecut prin minte sa incerce
acest fir la lampa electrica. Spre marea satisfactie a lui Edison experienta
facuta imediat a dat rezultate bune. A continuat sa experimenteze filamentele
de funingine, in diferite compozitii si diferite forme. Dupa numeroase
experiente Edison a confectionat o lampa cu fir de bambus carbonizat in forma
de potcoava introdus intr-un balon de sticla din care a evacuat cu grija tot
aerul.
La 21 octombrie 1879, Edison a conectat
lampa la circuitul electric, in lampa s-a aprins lumina. Edison a marit
intensitatea curentului , asteptand ca firicelul subtire sa nu mai suporte
caldura pana la incandescenta. Lumina s-a facut insa mai stralucitoare.
Edison a continuat sa maresca intensitatea curentului electric, pana a ajuns
la temperature de topire a diamantului. Abia atunci filamentul nu a mai putut
rezista si lampa s-a stins.
Asa s-a nascut becul electric cu filament de carbune una din cele mai mari
inventii ale secolului al XIX-lea.
Cu toate acestea au mai fost necesare inca aproape 13 luni de munca si
cheltuieli de peste 40.000 de dolari pan acea lampa a fost intr-atata
perfectionata incat sa poata fi pusa in practica pe scara larga.
In acest timp de febrile cautari Edison si ajutoarele sale au muncit intr-o
permanenta incordare. Munca clocotea zi si noapte. Pana la urma Edison s-a
imbolnavit de ochi. In agenda sa de buzunar gasin notat la data de 27
ianuarie 1879:
'Din cauza luminii puternice mi s-au imbolnavit ochii si dupa sapte ore
de munca nu mai sunt bun de nimic'
A doua zi a notat:
'Noaptea trecuta am avut dureri groaznice de la orele 10 seara pana la 4
dimineata cand cu ajutorul unei doze mari de morfeina am adormit. Pe la 4
m-am trezit. Ochii nu ma mai dor si ma simt mult mai bine, in schimb insa
mi-am pierdut ziua'
Thomas Edison a avut cea mai mare influenta in dezvoltarea si conturarea lumii
noi, moderne Nimeni altul nu a reusit sa faca atat de multe incat sa
influenteze pregnant viitorul cultural si al descoperirilor fizice si sa
creeze un imbold si un punct de plecare inventiilor ulterioare in domeniu.
In consecinta, Edison a ramas cea mai pregnanta figura a mileniul.
Ceasul
Ceasul este un
instrument de masurare a timpului si a fost inventat inca din antichitate.
Prima forma de ceas a aparut in vremea egiptenilor si era numit obelisc sau
ceas solar. Ora era aratata in funtie de umbrele pe care obeliscul le facea pe
pamant.De asemenea, un alt instrument de masurare a timpului este clepsidra,
flosita in europa in secolul XIV.
Se spune ca ceasul, asa cum este el azi, a fost inventat in jurul anilor 1300,
insa acest lucru nu este cert. In 1335 a fost ridicat in Milano primul ceas
public.
Abia in anul 1500, un lacatus german pe nume Peter Henlein a creat ceasul mic
portabil ce era tinut in mana sau in buzunar, insa acesta avea doar limba ce
indica ora. Prima persoana care a purtat un ceas de mana a fost fizicianul
francez, Blaise Pascal iar in 1577, Jost Burgi a inventat bratul pentu minute.
Ceasul electronic a aparut in 1953 iar primul ceas cu alarma in 1787.
Large Hadron Collider
Large Hadron
Collider (LHC) este cel mai mare, mai complex si performant accelerator de
particule. El a fost construit langa Geneva, Elvetia de Centrul European de
Cercetari Nucleare (CERN). Are o lungime de 27 de km si se afla la 100 de m sub
pamant. Constructia LHC a fost finalizata in 2008, a costat peste trei miliarde
de lire sterline si a necesitat colaborarea a peste opt sute de fizicieni din
peste 85
de tari.
LHC nu este vizibil
la suprafata, cu exceptia cladirilor de deasupra coloanelor care conduc catre
inel, unele din ele duc spre cavernele experimentale care contin detectoare de
particule care vor captura rezultatele coliziunilor de particule din LHC.
Acceleratorul de particule contine doua tevi paralele ce ajung sa se
intersecteze in patru puncte, fiecare va contine cate o unda de protoni. 1232
de magneti bipolari au grija ca undele de protoni sa-si mentina traiectoria in
timp ce 392 de magneti cu patru poli sunt folositi pentru stabilizarea undelor
de protoni pentru a mari sansele de intanlire a particulelor in cele 4 puncte
de intersectie.
Aproximativ 96 de tone de heliu lichid sunt necesare pentru a mentine magnetii
la temperatura optima de operare de 1,9 grade Kelvin (aproximativ -271 grade
Celsius). Acest fapt face din LHC cea mai mare instalatie criogenica din lume.
Undele de protoni vor avea o viteza egala cu 99,9999991 % din viteza luminii.
Energia dezvoltata in timpul acestui experiment va fi de 100.000 de ori mai
mare decat cea existenta in centrul Soarelui. In acest fel se incearca
recrearea conditiilor existente in microsecunda imediat urmatoare ipoteticului
Big Bang.
LHC-ul este o
masina a superlativelor. Este cea mai mare instalatie din lume ce
foloseste superconductori. Este mai rece decat spatiul cosmic.
Contine un vid 'mai perfect ' decat oriunde intre Pamant si
Statia Spatiala Internationala. Va produce aproape un miliard de coliziuni
proton-proton pe secunda. Toate acestea fac din LHC nu doar o masina ce va
testa limitele fizicii, dar si o masina care foloseste limitele
tehnologiei.
In LHC vor avea loc patru experimente principale: ALICE, ATLAS, CMS si LHCb.
ATLAS si CMS sunt detectoare cu scop general, construite pentru a capta orice
LHC ar putea dezvalui. Particulele Higgs si supersimetria sunt principalele
prioritati ale acestor detectoare. ALICE si LHCb sunt experimente ce se vor
avea o singura directie de cercetare. ALICE va incerca sa inteleaga cum a
evoluat materia de la
primele clipe ale Universului pana in ziua de azi iar LHCb va cauta raspunsuri
la intrebarea de ce Natura prefera materia si nu antimateria.
Cercetatorii, prin
folosirea LHC vor incerca sa raspunda urmatoarelor intrebari:
- Exista particula Higgs, asa numita 'particula lui Dumnezeu'? Este
ea particula ce inzestreaza cu masa toate particulele din Univers cu exceptia
fotonilor si neutrinilor?
-Care este natura energiei intunecate (energiei noire) si a materiei negre?
- Se confirm teoria superstringurilor, cea care sustine ca quarcurile,
particulele subdivizionare ale atomilor sunt corzi vibrante infime?
- De ce gravitatia este cea mai slaba dintre cele patru forte fundamentale
(electromagnetismul, forta nucleara puternica si forta nucleara slaba)?
- Exista alte dimensiuni, asemenea celor prezise de teoria superstringurilor?
LHC este periculos? Desi multi cercetatori contesta siguranta experimentelor ce vor avea loc in LHC majoritatea comunitatii stiintifice e de acord ca exista o sansa de 1 la 50 de milioane de producerea unei catastrofe globale.
Una din teoriile celor ce critica acest experiment este cea a strangeletilor, particule ipotetice ce ar putea duce la o conversie nucleara a atomilor care ar duce la distrugerea vietii pe Pamant. O alta teorie este cea legata de crearea gaurilor negre, ce vor absorbi materia din jurul lor pana ce vor fi capabile sa inghita Pamantul. Desi nu neaga posibilitatea, destul de mare, ca astfel de gauri negre sa apara in timpul experimentului, oamenii de stiinta de la CERN sustin ca acestea, datorita marimii lor infime, se vor dezintegra de la sine.
Ochelarii
Ochelarii au fost folositi pentru prima oara de catre chinezi ca un accesoriu care se presupunea ca le da puteri magice. Se spune ca un inventator medieval pe nume Roger Bacon a descoperit proprietatea lentilelor de a ajuta vederea in anul 1262, insa ce se stie sigur este ca dupa 20 de ani inventatorul Alessandro di Spina a facut prima pereche de ochelari functionabila.
In 1604, Johannes
Kepler a explicat cum functioneaza defapt ochelarii. Primii ochelari cu doua
lentile care se puteau purta pe nas au fost inventati de Benjamin Franklin in
1784, iar in anul 1827 George Airy a facut ochelarii cu lentile rotunde care
indreptau astigmatismul.
In prezent ochelarii indreapta aproape toate defectele de vedere.
Radioul
Radioul este metoda prin care sunetul este transmis, prin intermediul
aerului, cu ajutorul undelor radio electromagnetice.
Undele radio au fost inventate de fizicianul american de origine sarba Nicola
Tesla. Acesta a construit un sistem care a reusit sa transmita si sa primeasca
semneale radio de la o distanta de mai putin de 3 kilometrii. In anul 1895 a
trimis un semnal radio, iar dupa o perioada de 2 ani a primit ca raspuns din
Canada semnul 'S' in limbajul Morse.
Aceasta descoperire a avut o mare importanta in viitorul telegrafiei si
folosirii codului Morse, deoarece au ajutat la comunicarea intre nave in cazul
unor dezastre pe mare. Pana in ziua de astazi codul morse a ramas singura
modalitate de comunicare digitala de modulare si transmitere a informatiei care
poate fi folosita eficient si poate fi citita usor de oameni. Primul om care a
transmis un mesaj vocal prin intermediul undelor radio a fost Reginald
Fessenden in 1900.
Nu dupa mult timp, din lipsa de fonduri, Nicola Tesla a renuntat la propria
inventie, insa, este considerat in continuare inventatorul statiei de radio cu
emisiuni.
Telefonul
Telefonul, una dintre cele mai folosite servicii de telecomunicatii din lume, a fost inventat in martie 1876 de catre Alexander Graham Bell. Acesta impreuna cu asociatii sai au infiintat Bell Telephone Company si au inceput sa inchirieze clientilor telefoane in perechi de cate doua care nu puteau conecta decat locatiile in care se aflau telefoanele. Adevarata telefonie a aparut atunci cand fiecare membru putea fi legat cu oricare dintre cei care aveau telefoane. Astfel in 1878 a fost inventata prima centrala telefonica manuala.
De-a lungul timpului telefonia s-a dezvoltat inventandu-se centrale automate si
amplificatoare care ajutau la comunicarea intre distante foarte mari.De la
componenta pe care o avea la inceput si pana in prezent telefonul nu s-a
schimbat foarte mult. Un telefon este compus dintr-un emitator, un receptor si
un disc sau un mecanism cu butoane pentru formarea numerelor. Cel mai adesea telefonul
este folosit pentru a transmite vocea umana, dar poate fi folosit si la
transmiterea altor sunete.
Telefonia a evoluat atat de mult incat in 1947 apare telefonul mobil. Acesta
este un tip ce comunicatie prin radar. Initial cercetatorii doreau sa inventeze
un telefon care sa fie amplasat in masina, insa au descoperit metoda impartirii
ariilor de furnizare a serviciilor in celule. Telefonul mobil insa nu a putut
fi produs la acea vreme din cauza tehnologiei neavansate.
Inventatorul telefonului mobil este considerat Martin Cooper, director la
motorola, deoarece a detinut prima companie care a introdus tehnologia
portabila ce permitea folosirea telefonului in afara masinii.
Telegraful
Istoria
telegrafului
Telegrafia, se poate spune ca dateaza de la inventarea telescopului (Galileo
Galilei, 1609) cu ajutorul caruia se acoperea distante mai mari in transmiterea
mesajelor. In anul 1690, Amontons a construit un
telegraf cu ocheane, dar cel mai raspandit
a fost telegraful francezului Claude Chappe ( 1791). Atunci s-a introdus si
termenelul de telegraf derivat de la grecescul tele-distanta si
graphos-scriere. Telegraful lui Chappe era alcatuit dintr-un sistem de
semafoare cu brate, transmiterea mesajelor fiind facuta dupa un cod cu 172 de
semne.
Telegraful folosea un cod alcatuit din linii si puncte, cunoscut sub numele de
"alfabetul Morse". Telegraful s-a raspandit foarte repede si o retea de sarme
se intindea in intreaga lume.
Electricitatea a dat posibilitate omului sa faca un salt calitativ in tehnica
mijloacelor de comunicare. Prima incercare de a folosi electricitatea statica
in telegrafie a fost facuta de elvetianul George Lesage in anul 1774. Au urmat
apoi Sömmering (1809) cu telegraful electrochimic, Silling (1830) care a
construit telegraful electromagnetic. Cel care a construit un telegraf simplu,
usor de manipulat si care s-a raspandit in intreaga lume, a fost Samuel Brese
Morse (1838). Telegraful folosea un cod alcatuit din linii si puncte, cunoscut
sub numele de "alfabetul Morse". Telegraful s-a raspandit foarte repede si o
retea de sarme se intindea in intreaga lume.
In anul 1855, un alt american, Hughes, construia teleimprimatorul, principalul
avantaj al acestuia fiind faptul ca mesajele se transmiteau direct prin
caractere latine nemaifiind nevoie de descifrare.
Aceste aparate au fost perfectionate continuu de diferite firme constructoare,
urmarindu-se in special marirea vitezei de transmisie a telegramelor.
Aparutul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, iar telegraful Hughes
36 de cuvinte. In anul 1867, Wheatstone realiza un aparat care transmitea 360
de cuvinte pe minut. O metoda mult mai practica si mai ieftina a fost
transmisia in sistem multiplex inventanta de inginerul francez Jean Baudot.
Aparatul lui continea un distribuitor rotativ care lega liniile succesiv cu
doua, trei sau patru aparate imprimatoare.
In anul 1851, fratii Iacob si John Brett au instalat un cablu telegrafic
submarin pe Canalul Manecii, iar in anul 1858, americanul Cyrus Field face o
tentativa nereusita de a instala un cablu transatlantic. Abia in anul 1866
vaporul "Great Estern" a asezat cablul fara nici un incident.
In anul 1915, s-a construit un nou aparat care nu cerea multe reglari si avea
viteza mare de lucru. Teleimprimatorul sau telexul, cum a mai fost denumit, functiona
pe principiul START-STOP. Aparatul porneste si se opreste automat pentru
fiecare litera transmisa, prin aceasta eliminandu-se posibilitatea ca abaterile
de viteza sa se insumeze de la o rotatie la alta, asa cum se intampla in cazul
aparatului Hughes. La aceste tipuri de aparate, imprimarea se face pe banda sau
coala de hartie.
In tara noastra, prima linie sistem Morse a fost construita in anul 1853 pe
traseul Viena -Timisoara - Sibiu. In anul 1854, a inceput sa functioneze
legatura telegrafica Bucuresti-Giurgiu-Rusciuc, iar un an mai tarziu 
se construieste linia Iasi-Cernauti. Prin
aceasta linie, Iasul a fost legat de Viena si Paris. Posturile telegrafice s-au
instalat de catre companii austriece care asigurau atat aparatura, cat si
specialistii. De la inceput, au fost infiintate scoli pentru specializarea
telegrafistilor romani. Astfel, in anul 1855, s-au infiintat scoli de
telegrafie la Bucuresti si la Iasi, care au pregatit personal roman pentru
deservirea posturilor telegrafice. In anii 1858-1859, liniile telegrafice
romane au fost preluate de la austrieci.
Telegraful transmite mai intai semnale vizuale, apoi semnale electrice. Acesta
este primul mijloc de comunicare la distanta care a permis trimiterea de mesaje
relativ complexe.
Mijloacele de comunicare la distanta exista de multa vreme. In antichitatea
greaca si romana, focurile aprinse in turnuri anuntau inaintarea dusmanului sau
o victorie in lupta.
In secolul al III-lea i.H., farul din Alexandria trimitea mesaje codificate
navelor de pe mare. Indienii din America de Nord comunicau prin semnale de fum,
care puteau fi observate de la mare distanta. Dar informatia transmisa ramanea
limitata si nu exista intotdeauna posibilitatea de a raspunde.
Telegraful lui Chappe
Primul telegraf a fost realizat de francezul Claude Chappe in 1793: telegraful
sau optic transmitea mesaje vizibile de la un releu la altul cu ajutorul unor
brate articulate care reproduceau semnale stabilite dinainte de expeditor si
destinatar. Acest sistem avea si inconveniente: nu se putea comunica noaptea,
pe ceata, ploaie, etc. Cu toate acestea, el a fost folosit in Europa, in
special de catre militari, pana la mijlocul secolului al XIX-lea. Astazi in
marina si pe caile ferate se comunica prin semnalele vizuale ale semafoarelor.
Telegraful electric
Folosirea electricitatii a imbunatatit considerabil posibilitatile
telegrafului. Electricitatea a permis transmiterea instantanee a informatiei si
functionarea sistemului pe orice vreme, atat ziua, cat si noaptea. Mesajele
circula de-a lungul unor fire electrice instalate pe stalpi.
Primele modele de telegraf electric au fost testate in Germania, in 1833, de
catre Gauss si Weber, in cadrul studiilor privind electromagnetismul. Dar
telegraful electric cunoaste adevaratul sau succes datorita lui Samuel Morse
(1791-1872), pictor si fizician american. El creeaza in 1832 un sistem care
pune in legatura doua statii. De la prima, operatorul trimite impulsuri
electrice mai lungi sau mai scurte; ele ajung pana la cea de a doua statie, unde
sunt transcrise de cel care receptioneaza mesajul. Morse elaboreaza un cod
simplu alcatuit din numai doua semne: linia si punctul. Fiecare litera a
alfabetului si fiecare cifra este codificata printr-o combinatie de linii si
puncte.
Pentru a transmite un mesaj, telegrafistul manevreaza un mic brat care lasa sa
treaca sau intrerupe curentul electric. Printr-o apasare usoara, lasa curentul
sa treaca pentru scurt timp: acesta este echivalentul unui punct. O apasare mai
lunga formeaza linia. In 1837, englezii Cook si Wheatstone au incercat sa
realizeze un sistem asemanator. Este vorba de telegraful cu cadran. Wheatstone
a perfectionat apoi si a automatizat sistemul lui Morse. Impulsurile electrice
transmise prin fire activau la celalalt capat al liniei un receptor care
perfora linii si puncte pe o banda de hartie. Destinatarul nu mai trebuia decat
sa decodifice masajul.
Tiparul
Tiparul a aparut pentru prima oara in China si a fost folosit in Asia cu mult timp inaintea lui Johann Gutenberg, renumit pentru contributia sa remarcabile la tehnologia tiparului. Pana in secolele XII - XIII, in China existau numeroase biblioteci ce contineau mii de carti tiparite.
Cu toate acestea, nu se stie sigur daca Gutenberg cunostea tehnicile folosite
in China sau le-a inventat independent. El a inventat un nou tip de presa
tipografica ce folosea, pentru prima data in Europa, litere mobile. Ceea ce
Gutenberg a facut reprezinta o reala imbunatatire a presei fixe, care era deja
utilizata si cu ajutorul careia a permis o tiparire rapida a materialelor
scrise.
Prima lucrare produsa in masa a fost Biblia in anul 1455.
Natura
Primele forme de viata vegetala au fost plantele marine. Pana in prezent s-au identificat peste 400.000 de specii de plante, toate descendente din cateva specii vechi. Acestea sunt doar speciile cunoscute. Probabil s-au ramificat inca multe altele, care au disparut, nereusind sa se adapteze la conditiile schimbatoare, sau incapabile sa concureze cu noi specii mai evoluate si mai bine adaptate mediului inconjurator din acea vreme.
In perioada cambriana, cu circa
590 de milioane de ani in urma, multe forme de viata erau deja bine
stabilite. S-au identificat peste 900 de specii din acea perioada, iar
acestea sunt doar cele care s-au pastrat si au fost descoperite dupa sute de
milioane de ani.
In perioada siluriana (cu 440-408 de milioane de ani in urma), plantele au
'iesit' din apa si au inceput sa colonizeze uscatul. Vechea viata
vegetala si animala era limitata la oceane, dar algele s-au adaptat si la apa
dulce, si probabil ca din aceste alge de apa dulce au evoluat plantele de
uscat.
Printre primele plante terestre se numarau forme precum muschii pielosi si
muschii frunzosi actuali, dar bineinteles ca mai existau si numeroase alte
tipuri care intre timp au disparut.
Cele mai vechi urme de plante terestre au fost gasite in roci datand din
perioada siluriana. Una dintre ele, Zosterophyllum, avea un tal, care
intruneste radacina, tulpina si frunzele intr-o singura parte. Rhyna era o
planta fara radacini si frunze, cu sporangi mari (capsule cu spori) in varful
lastarilor. Asteroxylon, un rizom (o tulpina subterana groasa) care avea
rolul unei radacini, avea lastari aerieni cu frunze mici, ca niste solzi.
Toate acestea au fost probabil plante de mlastina.
