|
Sistemul SINELG. La parcurgerea unui text cu continut informational bogat, elevilor li se cere sa marcheze textul, insemnand pasajele care confirma ceea ce deja stiau (√) sau contrazic ceea ce credeau ca stiu (-), pasajele care ofera idei noi, neasteptate (+), si pasajele in legatura cu care au intrebari (?).Instruiti-i pe elevi in felul urmator: "In timpul lecturii, va trebui sa faceti cateva lucruri. Pe masura ce cititi, faceti niste semne pe marginea articolului. Semnele vor fi precum urmeaza:
"√" Puneti un '√' pe margine daca ceva din ce ati citit confirma ceea ce stiati sau credeati ca stiti.
'-' Puneti un '-' daca o anumita informatie pe care ati citit-o contrazice sau difera de ceea ce stiati sau credeati ca stiti.
'+' Puneti un '+' pe margine daca o informatie pe care ati intalnit-o este noua pentru dvs.
'?' Puneti un '?' pe margine daca gasiti informatii care vi se par confuze sau daca doriti sa stiti mai mult despre un anumit lucru."
Astfel, pe masura ce citesc, elevii vor pune pe margine patru semne diferite in functie de cunostintele si intelegerea lor. Nu e nevoie sa insemneze fiecare rand sau fiecare idee prezentata, ci sa foloseasca semnele astfel incat sa fie relevante pentru reactia lor la informatiile prezentate in general. S-ar putea sa fie nevoie decat de unul sau doua semne pentru fiecare paragraf, sau mai multe, sau mai putine.
Cand au terminat de citit, faceti o scurta pauza pentru a reflecta la textul lecturat. Reveniti la lista cu lucrurile pe care elevii le stiau sau credeau ca le stiu. Ce cunostinte s-au confirmat? Ce convingeri au fost infirmate? Dupa ce v-ati uitat la lista, reveniti la articol si indemnati-i pe elevi sa se uite la insemnarile pe care le-au facut. Acestea ar trebui sa serveasca drept referinte convenabile pentru informatiile care confirma sau infirma cunostintele lor anterioare. De asemenea, ar trebui sa va indice orice informatii sau idei noi sau confuze despre care elevii ar dori sa afle mai mult.
Exista strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi sa ramana implicati. SINELG este o metoda de monitorizare a intelegerii (Vaughan si Estes, 1986). Numarul de semne pe care le vor face elevii in clasa va depinde de varsta si maturitatea lor. Pentru elevii din clasele primare se recomanda folosirea a cel mult doua semne. Va sugeram folosirea semnului '√ ', 'asta stiu', si '?' sau '-' pentru 'asta nu stiam'. Semnele pe care le fac elevii variaza, de asemenea, in functie de scopul lecturii si de experienta pe care o au in folosirea sistemului de adnotare.
SINELG este un instrument util pentru ca le permite elevilor sa-si urmareasca in mod activ intelegerea a ceea ce citesc. Toti cititorii cunosc fenomenul care consta in terminarea lecturii unei pagini fara a-ti aminti nici macar un lucru din ceea ce tocmai ai citit. Este cel mai bun exemplu de lectura fara intelegere, fara implicare cognitiva activa in procesul de lectura si de absenta a monitorizarii intelegerii. Prea adesea elevii abordeaza lectura sau alte experiente de invatare cu aceeasi lipsa de implicare cognitiva. Stadiul realizarii sensului este esential in procesul de invatare dar sansa de a invata poate trece pe langa noi daca nu suntem implicati in acest proces.
Sarcina esentiala a acestei a doua etape, realizarea sensului, este, in primul rand, de a mentine implicarea si interesul stabilite in faza de evocare. A doua sarcina esentiala este de a sustine eforturile elevilor in monitorizarea propriei intelegeri. Cei care invata sau citesc in mod eficient isi monitorizeaza propria intelegere cand intalnesc informatii noi. In timpul lecturii, cititorii buni vor reveni asupra pasajelor pe care nu le inteleg. Cei care asculta o prelegere pun intrebari sau noteaza ceea ce nu inteleg pentru a cere lamuriri ulterior. Cei care invata in mod pasiv trec pur si simplu peste aceste goluri in intelegere, fara a sesiza confuzia, neintelegerea sau omisiunea.
In plus, cand elevii isi monitorizeaza propria intelegere, ei se implica in introducerea noilor informatii in schemele de cunoastere pe care le poseda deja. Ei coreleaza in mod deliberat noul cu ceea ce le este cunoscut. Ei construiesc punti intre cunoscut si nou pentru a ajunge la o noua intelegere.
Se pot spune multe despre aceasta faza si despre problemele legate de sporirea implicarii si maximizarea intelegerii. Conversatia trebuie sa ramana, totusi, la nivelul realizarii sensului. Se incurajeaza stabilirea de scopuri, analiza critica, analiza comparata si sinteza.
A treia faza a cadrului este faza reflectiei. Adesea uitata in predare, ea este la fel de importanta ca si celelalte. In aceasta etapa elevii isi consolideaza cunostintele noi si isi restructureaza activ schema pentru a include in ea noi concepte. Aceasta este faza in care elevii isi insusesc cu adevarat cunostintele noi. Aici are loc invatarea durabila. Invatarea inseamna schimbare, inseamna a deveni cumva diferit. Indiferent daca aceasta diferenta se manifesta sub forma unui alt mod de a intelege, sau sub cea a unui nou set de comportamente, sau a unei convingeri noi, invatarea este caracterizata de schimbare, o schimbare autentica si durabila. Aceasta schimbare se petrece doar cand cei care invata se implica activ in restructurarea schemelor lor pentru a include in ele noul.
Aceasta etapa a fost parcursa intai prin revizuirea listei intocmite inainte de lectura pentru a vedea ce cunostinte au fost confirmate sau infirmate. Apoi s-a facut un tabel pentru a reprezenta grafic diversele semne facute in timpul lecturii cu metoda SINELG. A urmat o discutie in grup pentru a decide daca e nevoie de informatii suplimentare. Prin aceste activitati, cititorul a fost obligat sa revada textul si sa reflecteze asupra continutului.
Faza de reflectie urmareste cateva lucruri esentiale. Intai, se asteapta ca elevii sa inceapa sa exprime in propriile lor cuvinte ideile si informatiile intalnite. Acest lucru este necesar pentru construirea unor scheme noi. Invatarea durabila si intelegerea aprofundata sunt personale. Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile noastre cuvinte, in contextul nostru personal.
16
Avantaje-participarea activa a tuturor elevilor, dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei optime
-exprimarea personalitatii, eliberarea de prejudecati, exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului, dezvoltarea relatiilor interpersonale prin valorizarea ideilor fiecaruia; intelegerea calitatii celor din jur
-orice metoda are si dezavantaje: scaparea de sub control a metodei
2.stiu/Vreau sa stiu/Am aflat
-se poate lucra pe grupe mici sau cu clasa
-se porneste de la ceea ce stiu elevii si se formuleaza intrebari la care se cauta raspunsurile
-mai incurajam elevii sa descopere ce au aflat, dar nu stiu sa foloseasca
METODA SINELG
IN PREDAREA GEOGRAFIEI
Principiile de baza ale predarii:! !
-Predarea mentine si dezvolta motivarea elevului pentru instruirea continua.
- Predarea creeaza premise pentru instruirea variata, orientata spre atingerea scopurilor
propuse.
-Predarea creeaza conditii pentru relevarea si stimularea capacitatilor si intereselor elevilor.
- Predarea inseamna nu numai comunicarea cunostintelor, dar si formarea competentelor (capacitatilor) de constientizare si aplicare a cunostintelor, de formare a atitudinilor.
Principiile de baza ale invatarii:
- Elevii invata in diferite stiluri si ritmuri.
- Invatarea presupune cercetari permanente, aplicarea eforturilor si autodisciplina.
- Invatarea dezvolta atitudinile, competentele (capacitatile) si contribuie la insusirea cunostintelor.
- Invatarea trebuie sa porneasca de la aspecte semnificative de dezvoltare personala a
elevului si de la implicarea lui activa in activitatea sociala .
- Invatarea este o activitate individuala, de grup sau colectiva.
Din cele expuse concluzionam ca aplicarea strategiilor interactive de instruire in cadrul lectiilor se bazeaza, pe de o parte, pe principiile didactice generale de instruire, iar, pe de alta parte, pe principiile specifice de selectare a acestor strategii:
Principiul adecvatiei strategiilor naturii si functiilor obiectivelor instruirii.
Principiul predeterminarii caracterului obiectiv si activismului strategiilor de instruire, naturii si particularitatii continutului disciplinei de studiu, logicii cunoasterii stiintifice.
Principiul corespunderii si interactiunii formelor organizationale si strategiilor didactice.
Principiul dependentei selectarii strategiilor active de invatare de etapele realizarii activitatii de instruire si influentei reciproce a logicii disciplinei de studiu si etapelor structurale ale operatiilor activitatii de instruire ca un tot intreg.
ARGUMENT
SISTEMUL SINELG (Sistemul interactiv de notare si eficientizare a lecturii si gandirii)
SINELG este un instrument util in predarea geografiei pentru ca le permite elevilor sa-si urmareasca in mod activ intelegerea a ceea ce citesc. La elevii mei cunosc fenomenul care consta in terminarea lecturii unei pagini fara sa-si aminteasca nici macar un lucru din ceea ce tocmai au citit. Prea adesea elevii abordeaza lectura sau alte experiente de invatare cu aceeasi lipsa de implicare cognitiva. Exista strategii de predare care pot fi folosite pentru a-i ajuta pe elevi sa ramana implicati. SINELG este o metoda de monitorizare a intelegerii lectiilor de geografie.
La parcurgerea unui text cu continut informational bogat, elevilor li se cere sa marcheze textul, insemnand pasajele care confirma ceea ce deja stiau ( ) sau contrazic ceea ce credeau ca stiu (-), pasajele care ofera idei noi, neasteptate (+), si pasajele in legatura cu care au intrebari (?)Elevii pe masura ce citesc, fac niste semne pe marginea articolului. Semnele vor fi precum urmeaza:
'√' pe margine daca ce au citit confirma ceea ce stiu sau cred ca stiu.
'-' daca o anumita informatie pe care au citit-o difera de ceea ce stiau
'+' pe margine daca o informatie pe care au intalnit-o este noua pentru ei.
'?' pe margine daca sunt informatii care par confuze sau daca doresc sa stie mai mult despre un anumit lucru." Aceasta metoda permite implicarea cognitiva activa a elevilor pe parcursul lecturii textului . Ei coreleaza in mod constient informatiile noi cu cele deja cunoscute.
Derularea activitatii :
Pasul 1: Alegeti un text potrivit pentru a fi posibila atingerea obiectivelor lectiei.
Pasul 2 : Invitati elevii sa citeasca textul cu atentie.
Pasul 3 : Pe parcursul lecturarii textului , elevii trebuie sa noteze pe marginea lui niste semne ce au o anumita semnificatie .
√ = stiu (daca ceva din ce au citit confirma ceea ce stiau sau credeau ca stiu )
+=notiune noua (daca o informatie pe care au intalnit-o este noua pentru ei )
=element neclar,incert,ce merita sa fie discutat (daca o anumita informatie pe care au citit-o contrazice sau difera de ceea ce stiau sau credeau ca stiu )
= interesant ( daca gasesc informatii care li se par confuze sau daca doresc sa stie mai mult despre un anumit lucru )
Pasul 4 : Elevii reflecteaza asupra celor citite . La acest moment , adesea se dovedeste a fi de ajutor ca fiecare participant sa-si faca un tabel individual pentru a categoriza informatiile , asemanator celui de mai jos :
√
Reflectie :
Tehnica SINELG este o tehnica de invatare care poate fi utilizata individual de elevi acasa , pentru pregatirea lectiilor. Numarul semnelor pe care le fac elevii variaza in functie de scopul lecturii si de experienta pe care o au in folosirea sistemului de adnotare. Dupa completare se analizeaza tabelul in scopul evidentierii neclaritatilor si intrebarilor. Unele intrebari pot fi trecute in extindere ca tema pentru acasa.
SINELG( Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gandirii )
Pasul 1~~Citirea textului cu atentie;
~~In timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze
intr-un tabel:
a)pasajele care confirma ceea ce stiau cu v ;
b)pasajele care infirma ceea ce stiau cu -- ;
c)informatiile noi cu + ;
d)pasajele pentru care au intrebari ,neclaritati ,confuzii cu ? ;
Pasul 2~~Sustinerea elevilor
in monitorizarea propriei intelegeri;
Pasul 3~~Reflectie in perechi;
Pasul 4~~Reflectie cu intreaga clasa.
Avantaje:
*schimb de idei;
*stimularea gandirii critice;
*dezvoltarea vocabularului / capacitatii de exprimare;
*elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte / convingeri.
CADRANELE
Pasul 1~~Impartirea tablei in
4 parti egale;
Pasul 2~~Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut;
Pasul 3~~Se citeste textul;
Pasul 4~~Se formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran;
Pasul 5~~Se evalueaza rezultatele.
Avantaje:
*stimuleaza atentia si
gandirea:
*scoate in evidenta modul propriu de intelegere;
*conduce la sintetizare/esentializare.
COMPETENTE SPECIFICE:
1.Utilizarea limbajului specific in prezentarea si explicarea realitatii geografice
1.1 Identificarea termenilor geografici in texte diferite
1.2 Definirea, in cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de baza
1.3 Utilizarea termenilor geografici in contexte cunoscute sau in contexte noi
2.Utilizarea corecta a numelor proprii si a termenilor in limbi straine
3.Transferarea unor elemente din matematica, stiinte si tehnologie in studierea mediului terestru
3.1 Transferarea elementelor din matematica si stiinte pentru explicarea realitatii geografice a Romaniei
3.2 Explicarea fenomenelor si proceselor specifice mediului inconjurator din tara noastra
3.3 Prezentarea structurata a sistemului teritorial geografic al Romaniei
4.Raportarea realitatii geografice la un suport cartografic si geografic
4.1 Identificarea principalelor elemente naturale si socio-economice reprezentate pe harti
4.2 Citirea hartii si utilizarea semnelor conventionale
4.3 Elaborarea unor desene schematice ale elementelor si fenomenelor naturale
5.Accesarea si utilizarea informatiilor cu caracter geografic prin intermediul tehnologiei informatiei si comunicarii
5.2. Prelucrarea informatiilor referitoare la elemente de geografie a Romaniei dobandite pe baza tehnologiei informatiei
5.3 Prezentarea elementelor de geografia Romaniei in format electronic
6.Identificarea si explicarea dimensiunilor sociale, civice si culturale a caracteristicilor spatiului geographic
6.2 Explicarea diversitatii naturale, umane si culturale a tarii noastre, realizand corelatii cu informatiile dobandite la alte discipline scolare
7.Dobandirea unor deprinderi si tehnici de lucru pentru pregatirea permanenta
7.1 Aplicarea cunostintelor si deprinderilor invatate
7.2 Utilizarea metodelor simple de investigare (observare, analiza, interpretare) a realitatii oferite de geografia Romaniei
7.3 Prelucrarea informatiei: interpretarea unei diagrame simple, analizarea unei diagrame simple, elaborarea unui text pe baza unei diagrame, elaborarea de scheme
PROIECTAREA UNITATILOR DE INVATARE
SEMESTRUL I
Clasa: a VIII a
Nr. ore: 2 ore pe saptamana
Profesor: OLGA ORZA
Unitatea de invatare: ROMANIA-COORDONATELE EUROPENE
CONTINUTURI
C. S.
ACTIVITATI DE INVATARE
RESURSE PEDAGOGICE
EVALUARE
SAPTAMANA
Recapitulare din clasa a VII-a
-manualele alternative;
-harta fizica a lumii;
-harta politica a lumii;
-expunerea;
-explicația;
-metode interactive
problematizarea;
-lucrul cu manualul;
-lucrul cu harta;
-observația;
-activitate frontala;
-activitate individuala.
S1
Test de evaluare initiala
Proba scrisa
S1
Pozitia geografica a Romaniei: coordonatele matematice, asezarea geografica si coordonatete geoeconomice
1.1
1.2
1.3
2.1
3.2
3.3
4.1
5.2
6.2
7.1
7.2
7.3
-exerciții de situare in timp a unor fenomene invațate;
-localizarea faptelor specifice;
-analiza localizarii componentelor socio-umane;
-exerciții de grupare și ierarhizare a terminologiei proprii;
-folosirea conceptelor in situații noi;
-construirea unui demers de invstigație;
-interpretarea informațiilor cartografice.
Observarea sistematica
Probe orale
Autoevaluare
S2
PLAN DE LECTIE
CLASA: a VIII-a A
PROPUNATOR: OLGA NAPEU ORZA
OBIECTUL: GEOGRAFIA ROMANIEI
UNITATEA DE INVATARE: ROMANIA-COORDONATE EUROPENE
SUBIECTUL: ASEZAREA GEOGRAFICA,VECINI
TIPUL LECTIEI: predare-invatare
Inainte de lectie..
MOTIVATIA:
Lectia contribuie la formarea elevilor asupra reprezentarii spatiului geografic prin localizarea corecta a limitelor si vecinilor Romaniei, identificarea in texte, harti, caracteristici ale realitatii inconjuratoare utilizand un limbaj adecvat specific geografiei.Elevii detin cunostinte despre punctele cardinale, intercardinale, orientare in plan si de apartenenta Romaniei de continentul Europa. Prin activitatea propusa se va dezvolta abilitatea copiilor de a observa si descrie elemente ale mediului geografic, de a utiliza noi termeni ai limbajului geografic.Dezvoltarea gandirii critice intervine in momentele exprimarii propriilor idei si confruntarii cu ale altora, invatarii prin cooperare, relationarii cu colegii, formarii atitudinii de respect pentru individ si diversitate, evaluarii alternativelor.
COMPETENTE
Cognitive:
- sa precizeze pozitia geografica a Romaniei;
- sa localizeze vecinii Romaniei;
- sa indice corect pe harta;
- sa descopere relatii simple intre elemente ale mediului inconjurator si activitatile
omului;
Afective:
- sa se implice individual si interactiv in rezolvarea sarcinilor;
Procedurale:
- sa respecte regulile de colaborare in echipa;
- sa ordoneze cunostintele in ordinatori grafici.
MANAGEMENTUL RESURSELOR SI TIMPULUI:
RESURSE: fise de lucru; caiet, creion, post-it-uri, harta, atlasul Romaniei
EVOCARE: 5 min.
REALIZAREA SENSULUI: 20 min.
REFLECTIE: 20 min.
GRUPAREA:
-individual, in perechi, in grupe de cate 4 elevi
METODE, PROCEDEE, TEHNICI:
-Spargerea ghetii
-Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat
-SINELG(
-Ganditi-lucrati in perechi-comunicati
-Cadranele
-Turul galeriei
EVALUAREA:
-frontala prin aprecieri verbale;
-observare sistematica a activitatii in perechi si in grup;
-interevaluare.
DESFASURAREA OREI
SPARGEREA GHETII:
"Intrebare si raspuns" - fiecare scrie pe o hartie alba o intrebare, iar pe alta colorata raspunsul, acesta fiind un substantiv. Se amesteca in cutie, separat intrebarile, la fel si raspunsurile. Apoi se extrage de fiecare elev o intrebare si un raspuns. Se citesc pe rand de elevi.
EVOCARE:
Se cere elevilor sa scrie fiecare pe un post-it cu carioca un punct cardinal sau intercardinal. Lipeste fiecare pe marginea tablei, in punctul cardinal ales.
Se enunta titlul lectiei si se scrie pe tabla.
Se va aplica metoda: STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT.
Elevii deseneaza pe caiete tabelul, iar profesorul pe tabla.
STIU
VREAU SA STIU
AM INVATAT
Elevii completeaza rubrica STIU lucrand individual, in perechi; apoi se listeaza pe tabla.
Se completeaza rubrica VREAU SA STIU lucrand individual, in perechi; apoi se listeaza pe tabla.
REALIZAREA SENSULUI:
Se distribuie elevilor anexa 1 cu texte pentru a fi studiate si pentru a aplica metoda SINELG, punandu-se pe marginea textelor, semnele:
"V " - daca ceva din ce au citit confirma ceea ce stiau sau credeau ca stiu;
" - " - daca o anumita situaie pe care au gasit-o difera de ceea ce stiau;
" +" - daca o informatie este noua tpentru elevi;
" ? " - daca se afla informatii confuze sau se doreste sa se afle mai multe despre anumite lucruri.
Se ofera 10 minute pentru studiul textului .Elevii comunica unii cu altii, in grupele de lucru,
aratand ce au descoperit. Se discuta cu intreaga clasa toate situatiile descoperite. ( 15 minute
Se afiseaza harta Europei si se marcheaza asezarea Romaniei, apoi pe glob.
Se afiseaza harta Romaniei pe tabla cu punctele cardinale stabilite.
"Daca Romania nu avea vecini Marea Neagra sau fluviul Dunarea ca hotar, ce activitati nu s-ar fi desfasurat?"
REFLECTIE:
Se completeaza rubrica AM INVATAT pe baza insemnarilor
Pentru intrebarile fara raspuns se recomanda studiul cartilor de specialitate, paginilor de net, alte materiale.
Se prezinta harta Romaniei atragandu-se atentia asupra marimii teritoriului tarii.
Urmeaza metoda cadranelor(anexa 2). Se distribuie fisa de lucru pentru fiecare grupa, cerindu-se completarea cu raspunsuri scrise, de asemenea sa deseneze o emblema a grupei. Se precizeaza rolurile, responsabilitatilor in grup(1.seful-scrie, 2.timer, 3. deseneaza emblema pe post-it-uri, lipeste afisul, 4. scrie calificativul si-l lipeste pe lucrari)
Turul galeriei presupune afisarea lucrarilor la distanta una de cealalta. Fiecare grupa evalueaza lucrarile celorlalte grupe, acordand calificative ce vor fi scrise pe post-it-uri, lipite apoi pe lucrari. Grupele vor reveni la lucrarile lor si vor reexamina propriile lucrari justificand calificativele.
INCHEIERE:
Elevii au abilitati de a prezenta asezarea geografica a Romaniei pe glob si pe continent,de a localiza pe harta vecinii Romaniei orientandu-se dupa punctele cardinale si intercardinale specificand limitele hotarelor, de a recunoaste si de a indica hotarele conventionale si naturale ale tarii noastre. Elevii sunt indrumati sa foloseasca atlasul geografic in invatare pentru a consolida cunostintele.
Anexa 1
Asezarea geografica a Romaniei
Romania, tara de marime mijlocie, cu o suprafata de 238 391 km2, este situata in sud-estul partii centrale a Europei.
1)Pozitia Romaniei pe glob
*Romania se afla in emisfera nordica
*Raportat la meridianul de 0 Romania se afla in emisfera estica
2)Pozitia Romaniei in Europa
*Romania se afla in partea central-estica a Europei Centrale
*Romania se afla la o distanta de 1000 km Marea Mediterana(sud) si la 2900 km fata de muntii Ural(est), Oceanul Atlantic(vest) si Oceanul Artic (nord)
3)Coordonate matematice
*paralela 45 latitudine nordica
*paralele 46 latitudine nordica
*meridianul de 25 longitudine estica
*la intersectia meridianului de 25 longitudine estica cu paralela de 45 latitudine nordica se afla cu apoximatie centru tarii
4)Romania tara 'Carpatica Danubiana Pontica'
*Romania este tara Carpatica deoarece 2/3din suprafata muntilor Carpati se afla in Romania
*Romania este tara Danubiana deoarece din 2860km ai Dunarii 1705se gasesc in Romania
*Romania este tara Pontica deoarece are iesire la Marea Neagra
5)Consecintele pozitiei geografice
*Romania are clima temperat continentala
*Romania este situata la interferenta zonei padurilor caracteristica Europei vestice zona stepei caracteristicei Europei vestice (paduri, stepa, paduri de foioase, paduri de conifere)
*Imperiul Roman a avut pe teritorul Daciei limita sa vestica
*Imperiul Bizantin a avut zona nordica
*Imperiul Rus cautand s-a avanseze spre gurile de devarsare a Dunari a ajuns pana la Nistru si chiar Prut
*Imperiul Hahburgic in intensiunea sa a ajuns pana in partea de est (Oltenia si Bucovina)
*In perioada celor doua razboie Romania sa aflat in sfera de interese a Germaniei
*Dupa al doilea razboi Mondial sa aflat in sfera de interese a U.R.E.S.S. (1989)
6)Granitele de stat Lungimea totala a granitelor Romaniei este de 3 150 km. Granitele sunt fie naturale(rauri, fluviu si mare) fie conventionale.
*Ucraina-sect.Nordic-loc.Halmeu - loc. Paltinis
-sect. Sudic-de la varsarearea Prutului in Dunare pana la varsarea bratului Chilia in Marea Neagra
*Republica Moldova - loc. Paltinisi pana la varsarea Prutului in Dunare
*Ungaria - loc. Halmeu pana la loc. Beba Veche
*Serbia - loc. Beba Veche pana la loc. Pristol
*Bulgaria - loc.Pristol pana la loc Vama Veche
Punctele extreme a Romaniei
N-loc. Horodistea
S-loc.Zimnicea
V-loc.Beba Veche
E-loc.Sulina
III. SINELG
Sistemul
interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii (SINELG)
reprezinta o modalitate de codificare a textului ce permite celui care
invata sa asculte, sa citeasca si sa
inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut. Ca
metoda este specifica pentru etapa de realizare a sensului in cadrul
unei lectii. Se folosesc ca baza de plecare pentru lectura sau
ascultarea textului, cunostintele anterioare ale elevilor.
Avantajele folosirii acestei metode:
* Faciliteaza munca in echipa;
* Valorifica cunostintele anterioare ale elevilor;
* Asigura invatarea constienta;
* Angajeaza procese psihice complexe - analiza, sinteza, comparatia;
Etapele aplicarii metodei :
1. in timpul lecturii - ascultarii elevii marcheaza in text sau noteaza pe hartie :
-
cunostintele confirmate de text *
- cunostintele infirmate sau contrazise de text-
- cunostintele noi, neintalnite pana acum+
- cunostintele incerte, confuze, care merita sa fie
cercetate ?
1. Dupa lectura informatiile se trec intr-un tabel:
1. Informatiile obtinute individual se discuta in perechi sau grupuri, apoi se comunica de catre perechi profesorului care le centralizeaza intr-un tabel similar pe tabla.
2. Cunostintele incerte pot ramane ca tema de cercetare pentru lectiile urmatoare.
Aceasta metoda poate fi folosita mai ales la analiza documentelor scrise.
Folosirea metodelor interactive de predare - invatare pe langa avantajele mentionate mai sus implica si elemente cum ar fi o mai buna organizare a timpului in cadrul orelor, o reasezare a bancilor in cadrul clasei si efortul de implicare a tuturor elevilor indiferent de nivelul de pregatire.
cadranele Anexa 2
1. Scrieti lungimea hotarelor Romaniei.
|