|
Raportul reprezinta o sinteza a principalelor tendinte privind evolutia sistemului de invatamant. Analiza de tip statistic a raportului a fost realizata pe baza setului de indicatori care fac parte din Sistemul National de Indicatori pentru Educatie (SNIE) si se centreaza asupra urmatoarelor dimensiuni ale sistemului educational: resursele umane ale sistemului de educatie; participarea la educatie; eficienta interna a sistemului de invatamant; rezultatele elevilor; rezultatele educatiei pe piata muncii.
Din perspective curriculumului, relevanta directa au indicatorii referitori la rezultatele scolare ale elevilor, dar si celelalte categorii de indicatori ofera o perspectiva de ansamblu asupra starii de fapt a sistemului educational, cu impact indirect asupra curriculumului, semnaland eventuale dificultati sau nevoi de dezvoltare (de exemplu: flexibilizarea; adaptarea la specificul si nevoile educationale pe medii de rezidenta, genuri; cresterea atractivitatii etc. - pentru a creste participarea scolara, pentru a asigura accesul crescut la educatie a unor grupuri dezavantajate, pentru a creste durata de viata scolara, pentru a scadea ratele de abandon, pentru a creste ratele de trecere de la un nivel de invatamant la altul etc.).
Pe ansamblul sistemului de invatamant, ponderea personalului calificat urmeaza, in general, o tendinta ascendenta: 95,4% la nivelul invatamantului prescolar; 98,5%, in invatamantul primar si 97,1% in cel gimnazial.
La nivel pre-universitar, cel mai scazut raport elevi/studenti per cadru didactic continua sa existe in cazul invatamantului gimnazial (11 elevi/cadru didactic), in timp ce in invatamantul prescolar si primar se inregistreaza cea mai ridicata valoare (17 elevi/cadru didactic).
La nivel general, populatia scolara a Romaniei este in scadere. La nivelul anului scolar 2009/2010, totalul elevilor si studentilor a fost de 4174,4 mii - in scadere cu 148,2 mii fata de anul anterior.
Numar de elevi in sistemul de educatie:
A crescut numarul copiilor din invatamantul prescolar (mai ales in mediul urban), dar a scazut populatia scolara din primar si gimnazial.
Masurile de desfiintare a SAM-urilor au condus la cresterea semnificativa a efectivelor de elevi din licee, concomitent cu scaderea la nivelul invatamantului profesional.
La nivelul liceului cresterea este mare, de 53,3 mii elevi in 2009/2010 fata de anul anterior; cresterea este mai accentuata in mediul rural.
Dupa o crestere spectaculoasa in ultimii 10 ani, in anul universitar 2009/2010 efectivele de studenti sunt insa in scadere, reducerea fiind de -115,8 mii fata de 2008/2009 (in special in invatamantul superior particular).
Aproape 80% din populatia in varsta de scolarizare (7-23 ani) este cuprinsa in sistemul educational. Fetele participa in pondere mai mare la educatie, comparativ cu baietii.
Rate de participare
Tot mai multi copii urmeaza invatamantul prescolar (78,1% rata bruta de cuprindere). Peste 91% dintre copiii intrati in clasa I au frecventat gradinita.
O proportie din ce in ce mai redusa a copiilor de 6 ani isi fac debutul in invatamantul primar la aceasta varsta. In anul scolar 2009/2010, 78,9% dintre copiii de 6 ani au fost inscrisi in gradinita si numai 20% in invatamantul primar.
Rata de participare in invatamantul primar (97,6%) si in cel gimnazial (98,9%) ramane relativ constanta. Se mentin disparitati importante pe medii de rezidenta, in special la nivelul invatamantului gimnazial (peste 20 punct procentuale in defavoarea mediului rural).
Ultimii trei ani scolari marcheaza semnale pozitive privind participarea la invatamantul obligatoriu de 10 ani, rata bruta de cuprindere fiind de peste 96%.
Rata de cuprindere a crescut semnificativ in invatamantul liceal (96,7%) si a scazut la nivelul invatamantului professional (15,8%). Aproape o cincime dintre tinerii din mediul rural nu acced la invatamantul secundar superior.
In ultimii ani a scazut rata de participare la invatamantul superior (45%). Diferentele participarii pe medii de rezidenta raman semnificative: 56,3% dintre tinerii de 19-23 ani din mediul urban sunt in invatamantul superior, comparativ cu 27,2% in rural.
Pentru prima data in ultimul deceniu, a scazut rata abandonului in invatamantul primar si gimnazial: 1,7% (1,4% in primar si, respectiv 1,9% in gimnaziu). Se pastreaza o valoare mai ridicata a abandonului scolar in rural, fata de urban (in special la nivelul invatamantului gimnazial).
A scazut semnificativ abandonul la nivelul liceului (2,4%), dar se pastreaza valori ridicate in invatamantul profesional (8,3%).
In 2009 a crescut rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a tinerilor in varsta de 18-24 ani, ajungand la valoarea de 16,6% (media UE-27 este 14,4%).
Rata de tranzitie de la invatamantul gimnazial la invatamantul liceal a crescut; peste 90% dintre elevii de clasa a VIII-a intra la liceu.
Rata de trecere de la invatamantul gimnazial la cel profesional a scazut usor de la un an la altul, iar in 2009/2010 a ajuns la valoarea de 2,2% (fata de 26,1% in anul anterior), ca efect al desfiintari SAM-urilor.
Scade rata de tranzitie de la liceu la invatamantul superior: numai aproape 60% dintre elevii de clasa a XII-a intra la facultate in urmatorul an. Diferentele pe gen sunt majore, in favoarea fetelor.
80% dintre absolventii de bacalaureat isi continua studiile in invatamantul superior, valoare in crestere in ultimii doi ani.
Rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in crestere (91,8%), dar se mentin inca discrepante mari pe medii de rezidenta (de 26 p.p. in favoarea mediului urban).
Tot mai multi tineri finalizeaza studiile liceale: 72,8%.
Rata de absolvire a invatamantului profesional este in scadere: 39,4%.
Rata de absolvire a invatamantului superior cu si fara diploma de licenta inregistreaza o scadere, ajungand la 65,4%.
In anul scolar 2009/20010 se inregistreaza pentru prima data o scadere dramatica a ratei de succes la bacalaureat, aceasta ajungand la un procent de 34,9% (cu diferente de aproape 4 p.p. pe medii de rezidenta, in defavoarea mediului rural).
Oferte educationale inclusive extracurriculare si extrascolare pentru formarea stilului de viata sanatos si a cetateniei active pentru copii din comunitati dezavantajate, cu precadere rurale in invatamantul preuniversitar din Romania. Obiective (selectiv): dezvoltarea si implementarea de oferte educationale incluzive, extracurriculare si non-formale privind formarea stilului de viata sanatos si a cetateniei active pentru copiii din comunitati dezavantajate, cu precadere rurale.
Competente cheie TIC in Curriculumul scolar. Obiective (selectiv): adaptarea planurilor cadru de invatamant in vederea introducerii competentelor cheie TIC; elaborarea de programe scolare pentru disciplina TIC, corespunzator planului cadru revizuit; actualizarea programelor scolare, prin includerea de competente cheie TIC specifice fiecarei discipline scolare; elaborarea de pachete educationale care sa vina in sprijinul aplicarii programelor scolare actualizate.
Restructurarea curriculumului national in invatamantul liceal. Obiective (selectiv): operationalizarea principiilor care stau la baza elaborarii planurilor-cadru si programelor scolare; construirea unor trasee educationale diferentiate, in acord cu interesele de formare ale elevilor, care sa permita o insertie sociala corespunzatoare; elaborarea planurilor-cadru si a programelor scolare din invatamantul liceal.
Cadrul de referinta al curriculumului national pentru invatamantul preuniversitar: Un imperativ al reformei curricular. Obiective (selectiv): restructurarea cadrului de referinta pentru curriculum-ul invatamantului preuniversitar prin analize asupra mediului scolar, a dinamicii performantelor scolare ale elevilor, a programelor si a manualelor pe discipline precum si prin analiza multicriteriala a politicilor educationale nationale si internationale in domeniul curriculumului.
Invatamantul profesional si tehnic in domeniul TIC. Obiective (selectiv): imbunatatirea ofertei de educatie si formare profesionala initiala in domeniul TIC pentru unele calificari din invatamantul profesional si ethnic, actualizare SPP; actualizare curricula.
Corelarea ofertei educationale a invatamantului profesional si ethnic cu cerintele pietei muncii. Obiective (selectiv): cresterea relevantei ofertei de formare profesionala initiala prin invatamantul profesional si tehnic preuniversitar in raport cu nevoile pietei muncii si cerintele de dezvoltare economica si sociala, din perspective societatii bazate pe cunoastere, prin imbunatatirea documentelor de planificare strategica in IPT la nivel judetean si local.
Introducerea unui curriculum scolar bazat pe competente. Obiective (selectiv): elaborarea planurilor cadru si programelor scolare restructurate pentru invatamantul general obligatoriu si pentru invatamantul liceal, proiectate si concepute pe baza celor opt domenii de competente cheie; utilizarea unui singur model de proiectare curriculara in intregul invatamant preuniversitar; elaborarea standardelor curriculare, a standardelor de evaluare si a profilului de formare in conformitate cu noile prevederi legislative si Cadrul European al Calificarilor (EQF); proiectarea mecanismelor de monitorizare a implementarii Curriculumului National si de valorificare a feed-back-ului obtinut;