Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

didactic limba romana clasa a -vii-a, "iapa lui voda" de mihail sadoveanu

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR :

DATA : NOIEMBRIE

CLASA a -VII-a A

OBIECTUL : LIMBA ROMANA

UNITATEA DE INVATARE : Structuri narative.

SUBIECTUL LECTIEI : "Iapa lui voda" de Mihail Sadoveanu

TIPUL LECTIEI : de recapitulare, fixare, consolidare.



OBIECTIVE CADRU:

1dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului oral;

2dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris.

OBIECTIVE DE REFERINTA:

2.1 - sa asigure coerenta ideilor exprimate;

2.5 - sa recurga la elemente de afectivitate in comunicarea orala;

3.1 sa recunoasca modalitatile specifice de organizare a textului epic si procedeele de expresivitate in textul epic;

4.2- sa foloseasca diferite mo­dalitati pen­tru realizarea expresivitatii textului;

4.6 - sa-si exprime, in scris, opinii, sentimente si atitudini.

OBIECTIVE OPERATIONALE

La sfarsitul orei elevii vor fi capabili :

1. sa identifice si sa precizeze trasaturile genului epic pe baza textului suport.

2. sa definesca si sa utiliza conceptele de autor, cititor, opera epica, narator

3 sa identifice planurile narative;

4. sa identifice naratorii din textul dat

5 sa mentioneze rolul elementelor de expresivitate intr-un text epic.

6 sa explice semnificatia titlului;

STRATEGIA DIDACTICA :

a)Metode si procedee- se vor folosi ,alternativ sau combinat ,metode si mijloace precum: lectura expresiva ,conversatia,,explicatia ,reflectia,invatarea prin descoperire,gandirea critica ,brainstormingul ,metoda "Jurnalului cu dubla intrare" etc.

b)Forme de organizare a invatarii: activitate frontala, alternativ cu activitatea individuala, activitate in grupe;


a)     Resurse umane: capacitatile normale de invatare ale elevilor ; cadrul didactic.

b)     Resurse materiale: manualul, fise de lucru, coli de hartie alba,creioane colorate,tabla, caietele elevilor, creta

c)      Mijloace de invatamant : text suport "Iapa lui Voda" de Mihail Sadoveanu

d)     Timp si spatiu 50 de minute, sala de clasa.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC

Programe scolare pentru clasele V-VIII. Aria curriculara: limba si comunicare, Editura Cicero, Bucuresti, 1999;

Alexandru Crisan, Sofia Dobra, Florentina Samihaian,Limba romana. Manual pentru clasa a VII-a, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2003;

Parfene Constantin, Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, Editura Polirom, Iasi, 1999;

Goia Vistian, Didactica limbii si literaturii romane pentru gimnaziu si liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

Ioan Scheau, Gandire critica, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004

Ioan Scheau, Evaluarea, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004

Ioan Scheau, Comunicarea educationala, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004


DESFASURAREA ACTIVITATI

1. ORGANIZAREA CLASEI - stabilirea ordinii si asigurarea climatului necesar bunei desfasurari a lectiei


2. ACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR ANTERIOARE SI CAPTAREA ATENTIEI:

Verificarea temei cantitativ.

Actualizarea cunostintelor despre genul epic si speciile literare studiate.



Inainte de a face "lectura model" pentru elevi, ii antrenez intr-o discutie (de cateva minute) in care le voi aduce o serie de informatii referitoare la autorul Mihail Sadoveanu si opera sa.

Prozatorul a scris : povestiri, schte, rporatje, romane (" Fratii Jderi" "neamul Soimarestilor", "Baltagul", nuvele etc.

Cele mai cunoscute povestiri ale lui M. S. Sunt cele din "Hanul Ancutei", in ele autorul mizeaza pe fantezie, magie si savoare.

"Hanul Ancutei" a aparut in 1928 si este un volum de noua povestiri, fiecare povestire fiind o alta specie liteara:

snoava: "Iapa lui Voda";

povestire fantastica: "Balaurul";

idila "Fantana dintre plopi";

aventura : "Cealalta Ancuta"

legenda : " Judet al sarmanilor"

reportaj: "Negustor lipscan"

portret prin naratiune: "Orb sarac"

Se spune pe buna dreptate ca este cea mai stralucita creatie lirico-epica a lui M.S.

Dupa cum chiar elevii au putut observa prin lectura individuala a textului opera se remarca prin frumusetea deosebita a limbii si vraja stilului in dezvaluirea sentimentelor si tainelor sufletesti.

Elevii trebuie sa stie ca in acest volum autorul recurge la tehnica literara numita poveste in poveste sau povestire in rama sau naratiune in naratiune, deoarece in firul epic al volumului istorisiri de fiecare data relatate de alt oaspete, adica un alt narator , venit la Hanul Ancutei, acesta particularizandu-se printr-un stil propriu in arta povestirii. Drumetii popositi la Han , pentru odihna si petrecere, creeaza o atmosfera unica, in care vraja cuvantului ne dezvaluie oameni si intamlari din timpuri indepartate, subjugandu-si astfel ascultatorii si cititorul.

Procedeul folosit de autor este unul inedit si se realizeza cu ajutorul unor sub procedee cum ar fi: insertia, inlantuirea si alternanta.

Insertia- este un procedeu care consta in includerea unei povesti in interiorul alteia. Procedeul se mai numeste si povestire in rama. Insertia poate fi anunsata prin formulari precum: " Asta-i o poveste pe care as vrea sa v-o spun, daca m-ascultati", "daca tot veni vorba sa va povestesc eu ceva si mai si.."

Inlantuirea- este un procedeu de legare a secventelor intr-o opera epica, constand in dispunerea cronologica a intamlarilor unele dupa altele. Secventele pot fi legate : prin juxtepunere ( simpla alaturare); prin folosirea unor cuvinte care asigura continuitatea, expresii sau formule specifice ( de exemplu: la inceput, la un moment dat, apoi, dupa aceea, imediat dupa, in final etc.)

Alternanta- este procedeul prin care sunt prezentate alternativ doua povestiri. Procedeul poate fi evidentiat prin secvente precum: in acest timp, in acelasi timp, pe cand se intamplau aici acestea , dincolo.., sa-l lasam o vreme pe si sa ne intoarcem la mai vechile noastre cunostinte etc



3. ANUNTAREA SUBIECTULUI LECTIEI SI A OBIECTIVELOR OPERATIONALE:

Subiectul lectiei de astazi este " Iapa lui Voda " a lui Mihail Sadoveanu . Pe baza textului mentinat , pe care il gasiti in manualul vostru de clasa a VII-a , pana la sfarsitul orei v-a trebui sa:

1. sa identificati si sa precizati trasaturile genului epic..

2. sa definiti si sa utilizati conceptele de autor, cititor, opera epica, narator

3 sa identificati planurile narrative existente ;

4. sa identificati naratorii din textul dat;

5 sa mentionati rolul elementelor de expresivitate intr-un text epic.

6 sa explicati semnificatia titlului;



4. PREZENTAREA SARCINILOR DE INVATARE SI DIRIJAREA INVATARII:


In continuare, dupa ce am reusit sa captez atentia elevilor, le voi prezenta sarcinile de lucru. Le voi inmana "jurnalele" pentru ca in timp ce eu voi face "lectura model" ei

sa-si poata nota fragmentele care i-au impresionat cel mai puternic sau eventuale cuvinte si expresii necunoscute.

Dupa ce am facut "lectua model" timp de cateva minute ii voi ruga pe elevi sa-mi citesca fragmentul ales din text si comentariile care le pot face in legatura cu el, ei vor putea motiva de ce au ales acest pasaj sau daca exista nedumeriri in legatura cu fragmentul ales, pentru ca eu sa le pot clarifica.

Dupa ce ascult selectiv ce au notat elevii si clarificam impreuna eventuale nelamuriri le prezint elevilor urmatoarea sarcina, dar nu inainte de a-i imparti in 3 echipe pentru ca urmatoarea sarcina se va rezolva prin cooperare. Le impart elevilor fisele de lucru corespunzatoare fiecarei echipe, alaturi voi pune si coli de hartie si creioane colorate pe care le vor putea folosi in rezolvarea sarcinii.

Dupa rezolvarea sarcinii reprezentantii echipelor prezinta raspunsurile. Inainte de a incepe sa notez la tabla esentialul, in tabelul de mai jos, le voi da elevilor fise care cuprind acelasi tabel pentru ca fiecare sa-si poata nota esentialul.




Structura

Personajele

Timpul si spatiul

- modurile de expunere prezente : naratiunea  la pesoana I, descrierea unei lumi fabuloase si dialogul intre narator si ascultatori.

-in text sunt 2 naratori corespunzatori celor doua planuri narative ( celor doua povesti);

-primul plan apartine naratorului-autor, care infatiseaza cadru actiunii, oamenii, atmosfera de la Hanul Ancutei;

-al doilea plan apartine naratorului-personaj comisul Ionita care relateaza o intamplare din trecut al carei protagonist a fost.

-Comisul Ionita: razes de la Draganesti, din Tara de Sus a Moldovei. Avea un puternic spirit de obsevatie si experienta de viata, era sociabil si ii placea sa inchine cu toti, inteligent, intelept, perseverent si demn, avea har de povestitor si mult umor. Legatura stransa cu animalul sau. Nu da inapoi de la vorba de duh.

-Ancuta ce tanara: este frumoasa, stie sa-si trateze oaspetii cu mancare vorbe bune si veselie. Este comparata cu mama ei Ancuta de demult cu care se asemana, compartie ce devine un simbol al statorniciei Hanului peste timp. Martora multor povestiri spuse la Han si totusi curioasa in continuare;

- Voda Mihalache Sturza: personaj real din istoria Moldovei. Apare in dubla ipostaza. Este apropiat de oameni, le asclta cu rabdare si atentie pasurile. Are simtul umorului. Nu il pedepseste pe razes pentru vorba lui, apreciaza istetimea taranului.

- Naratorul-autor fixeaza vag cateva repere temporale, intr-un timp indepartat, imprecis localizat.

-Spatiul este mai precis delimitat, la hanul Ancutei, in Tara de jos a Moldovei.

-Hanul era asezat in calea drumetilor si impresiona prin aspectul sau de cetate, fiind carcterizat prin atmosfera de ospiatlitate creata de gazda, frumoasa hangita. Acolo se gaseau bucate alese, vin, vorba buna de petrecer si poveste, istorisirile depanate aici dau locului o aura de legenda.


5.ASIGURAREA ACTIVITATII FORMATIVE SI A FEEDBACK-ULUI: are loc pe parcursul conducerii invatarii, le voi cere elevilor sa completeze fisa de lucru bazata pe metoda " Jurnalului dublu" si fisele care cuprind o serie de cerinte pentru fiecare grupa .

Supraveghez si indrum activitatea fiecarei perechi observand in ce masura colaboreaza fiecare cu membrii echpei. Dupa ce se indeplineste sarcina de scriere , elevii vor putea sa impartasesca celorlalti comentariile pe care le-au notatat, aprecierile si trairile legate de textul citit.

Dupa realizarea fiecarei sarcini, ii incurajez si indrum pe elevi si succesiv completez tabelul de la tabla , pentru ca la sfarsitul orei structura, personajele, timpul si spatiul operei puse in discutie sa fie intelese de toti elevii.

La final fac aprecieri si notez comportamentul general al elevilor participanti la activitate

6.ASIGURAREA RETENTIEI SI A TRANSFERULUI:

Le anunt elevilor tema pentru acasa: exercitiile 1,2,3 de la pagina 51 din manual


ANEXA 2

"Iapa lui Voda" de Mihail Sadoveanu

Tehnica " Jurnalului cu dubla intrare"

Profesor: Dura Diana



























ANEXA 4

"Iapa lui Voda" de Mihail Sadoveanu


Structura



Personajele

Timpul si spatiul


ANEXA 3

Fisa de lucru- grupa nr. 1

Rezolva cerintele:


1.Precizeaza modurile de expunere prezente in text:


2.Precizeaza numarul si tipurile de naratori  prezenti si argumenteaza cu citate din text:


3.Precizeaza structura narativa( inlantuirea, alternanta sau insertia vezi anexa fisei) si argumenteaza cu citate din text daca exista sau nu mai multe planuri narative (mai multe povesti) .


ANEXA 3

Fisa de lucru- grupa nr. 2


Rezolva cerintele:


1. Identifica personajele:


2.Schitati cate o scurta caracterizare pentru personajele identificate avand in vedere procedeele de caracterizare a personajelor utilizate de narator, cu citate din text.

ANEXA 3

Fisa de lucru- grupa nr. 3


Rezolva cerintele:


1.Identifica timpul si spatiul actiunii si da argumente cu citate din text :


ANEXA fisei de lucru numarul 1

Procedeul folosit de autor este unul inedit si se realizeza cu ajutorul unor sub procedee cum ar fi: insertia, inlantuirea si alternanta.

Insertia- este un procedeu care consta in includerea unei povesti in interiorul alteia. Procedeul se mai numeste si povestire in rama. Insertia poate fi anunsata prin formulari precum: " Asta-i o poveste pe care as vrea sa v-o spun, daca m-ascultati", "daca tot veni vorba sa va povestesc eu ceva si mai si.."

Inlantuirea- este un procedeu de legare a secventelor intr-o opera epica, constand in dispunerea cronologica a intamlarilor unele dupa altele. Secventele pot fi legate : prin juxtepunere ( simpla alaturare); prin folosirea unor cuvinte care asigura continuitatea, expresii sau formule specifice ( de exemplu: la inceput, la un moment dat, apoi, dupa aceea, imediat dupa, in final etc.)

Alternanta- este procedeul prin care sunt prezentate alternativ doua povestiri. Procedeul poate fi evidentiat prin secvente precum: in acest timp, in acelasi timp, pe cand se intamplau aici acestea , dincolo.., sa-l lasam o vreme pe si sa ne intoarcem la mai vechile noastre cunostinte etc