|
|
|
JOCUL DIDACTIC-MODALITATE DE INVATARE A MATEMATICII
Planul lucrarii:
1. Directii de evolutie a invatamantului matematic in ciclul primar
2. Motivarea invatarii matematicii
3.Dezvoltarea calitatii personale prin matematica
4.Jocul didactic-modalitate de invatare a matematicii
5.Integrarea jocului didactic in orele de matematica la clasa I
6. Dezvoltarea flexibilitatii gandirii prin rezolvarea de probleme
7. Compunerea de probleme - modalitate de dezvoltare a creativitatii
1.Directii de evolutie a invatamantului matematic in ciclul primar
In contextul preocuparilor permanente pentru modernizarea invatamintului, pentru racordarea lui la cerintele societatii contemporane si viitoare, matematicii ii revine,in continuare, un rol esential in formarea si dezvoltarea intelectuala a elevului, preluandu-se intreaga baza de date din domeniu, atat din punct de vedere al continutului, cat si al experientei metodice.
Experientele facute in tara noastra de o serie de cercetatori , metodisti si pedagogi au condus la conturarea unui sistem modern de predare-invatare a matematicii in ciclul primar, care tine seama de particularitatile logice ale stiintei matematicii, cat si de particularitatile psihologice privind actul invatarii la copiii de varsta scolara mica.
Si pe plan mondial au existat si exista preocupari majore in acest sens. Putem evidentia pe J. Piaget in conceptul de numar natural, pe Z. T. Dienes care a venit cu jocurile logice de constructii bazate pe forma (patru valori:cerc, patrat, dreptunghi, triunghi), culoare (trei valori:albastru, rosu, galben), marime(doua valori:mare, mic),grosime(doua valori:gros, subtire). Importante sunt, de asemenea, si cercetarile experimentale care s-au bazat pe fundamentare teoretica si care au capatat o larga raspandire.
Directiile de evolutie a invatamantului matematic in ciclul primar sunt urmatoarele:
-constientizarea obiectelor formative, cresterea ponderii formativului in intreaga activitate, avand ca vector o didactica a intelectului;
-apropierea matematicii scolare de matematica- stiinta contemporana, in sensul reducerii decalajului dintre acestea;
-invatarea structurata, modulara a continuturilor, ce permite extrapolari in concentre numerice succesive, in reducerea timpului destinat formarii unor deprinderi calculatorii;
-accentuarea caracterului interdisciplinar al cunostintelor si priceperilor matematice, precum si o mai evidenta conectare la cotidian, la realitatea inconjuratoare;
-dobandirea unor strategii de rezolvare a problemelor (nu numai probleme cu solutie unica, ci si probleme cu mai multe solutii sau probleme fara solutie, aparitia unor probleme cu raspuns non-cantitativ), cu extensia activitatilor suplimentare si a compunerii de probleme.
Toate acestea se inscriu in formula idealului pedagogic al invatamantului romanesc: formarea personalitatii deschise, adaptabila la schimbari de tip inovator.
2.Motivarea invatarii matematicii
Un rol deosebit il are matematica in dezvoltarea intelectuala a elevului, in dezvoltarea gandirii logice, adica a unei gandiri consecvente, clare si precise.
Invatand corect matematica, elevii isi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele. Rezolvarea problemelor este forma primara a muncii creatoare de studiu a copilului. In acest context, ca in orice activitate creatoare, imaginatia joaca un rol deosebit. Rezolvarea unei probleme constituie un rezultat al activitatii comune in gandire si imaginatie. Deci, daca aceasta rezolvare contribuie la dezvoltarea gandirii elevilor, in aceeasi masura contribuie la dezvoltarea imaginatiei creatoare, care constituie o componenta insotitoare a acesteia.
Prin matematica gasim un bun prilej pentru a forma la elevi deprinderi folositoare: punctualitate, exactitate, autoverificare, justificare si motivare. Ei reusesc sa remarce in obiectul observat elemente de asemanare si deosebire, sa separe insusirile esentiale si permanente de cele intamplatoare, sa faca o conexiune intre insusirile esentiale si cele permanente intr-o notiune.
In acest proces extrem de important al abstractizarii si generalizarii, se dezvolta la elevi o gandire abstracta, logica si sanatoasa. O data cu gandirea se dezvolta si limbajul elevului, in mod deosebit in acest cadru, cel matematic, caruia ii este caracteristic laconismul, precizia si claritatea.
S-a crezut gresit la un moment dat ca aparitia calculatorului va restrange sfera utilizarii matematicii prin extinderea "tiparelor" si "retetelor". In realitate, calculatoarele au facut sa creasca nevoia de matematica si, in mod obligatoriu, de insusire corecta a aritmeticii care constituie ABC-ul acesteia. Este cert ca matematica trebuie prezentata la standardele de rigoare si suplete ale epocii actuale, permitand expunerea unor idei profunde, modelatoare ale realitatii fizice, comunicabile elevilor in conditii de accesibilitate. Iar pentru ca matematica sa fie o certitudine, in realizarea careia cadrul didactic are un rol hotarator.
3.Dezvoltarea calitatii personale prin matematica
Matematica moderna tinde sa fie cat mai aproape de elev sa-l ajute si sa-i dezvolte calitatile personale. Daca in clasele I si a II-a formarea conceptelor matematice se face la un nivel primar, iar antrenarea lor separat, incepand cu clasa a III-a, are loc integrarea si articularea notiunilor intr-o structura mentala flexibila, capabila sa mobilizeze si optimizeze resursele pentru rezolvarea unor probleme variate.
Capacitatile general umane cum sunt creativitatea, abstractizarea, concretizarea, analiza sinteza se manifesta si deriva in mod firesc din operatiile intelectuale specifice matematicii. Trebuie spus ca in procesul extrem de important al abstractizarii si generalizarii, se dezvolta la elevi o gandire abstracta, logica si sanatoasa.
Un rol deosebit il are aritmetica in dezvoltarea intelectuala a elevului, in dezvoltarea gandirii logice, adica a unei gandiri consecvente, clare si precise.
Invatand corect aritmetica, elevii isi formeaza deprinderea de concentrare a atentiei asupra celor studiate, sa observe diferite fapte si relatii, sa le compare si sa le confrunte unele cu altele. Punctualitatea, exactitatea, autoverificarea, justificarea si motivarea sunt deprinderi care pot fi formate si dezvoltate si prin lectiile de matematica.
Stabilind ca, in primele patru clase, aritmetica este unul dintre obiectele de baza, ea are rolul de a inarma pe elevi cu cunostinte temeinice in legatura cu notiunile elementare de matematica, de a le forma deprinderea de a aplica aceste cunostinte in viata practica, precum si de a contribui la dezvoltarea judecatii, a gandirii logice, a memoriei, atentiei, spontaneitatii, rezolvarii rapide a situatiilor problema ce apar.
4.Jocul didactic-modalitate de invatare a matematicii
Incorporat in activitatea didactica, jocul imprima acesteia un caracter mai viu si mai atragator, aduce varietate si o stare de buna dispozitie, de veselie, de destindere, ceea ce previne aparitia monotoniei si a plictiselii, a oboselii.
Jocul fortifica energiile intelectuale si fizice ale scolarilor, generand o motivatie secundara, dar stimulatorie. Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care invatamantul consolideaza, precizeaza, sau chiar verifica cunostintele elevilor, le imbogateste sfera de cunostinte, pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale acestora.
Eficienta jocului didactic depinde, de cele mai multe ori, de felul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari, indicatii, aprecieri.
In gradinita, predominant este jocul. Trecerea la activitatea de invatare nu trebuie sa se faca brusc. Din aceasta cauza, la clasa I, se recomanda ca unele activitati instructive sa se desfasoare sub forma de joc sau in unele activitati instructive sa fie introduse jocuri didactice.
Jocul didactic poate fi introdus in orice moment al lectiei in care se observa o stare de oboseala a elevilor si cand atentia acestora nu mai poate fi captata prin alte mijloace didactice. De asemenea, pot fi organizate lectii-joc, in care jocul sa domine urmarind fixarea, consolidarea si sistematizarea cunostintelor. Inclus inteligent in structura lectiei, jocul didactic ,matematic poate sa satisfaca nevoia de joc a copilului, dar poate, in acelasi timp sa usureze intelegerea, asimilarea cunostintelor matematice in formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizand o imbinare intre invatare si joc.
5.Integrarea jocului didactic in orele de matematica la clasa I
Utilizand jocul in predarea matematicii am urmarit numeroase avantaje pedagogice dintre care amintesc:
-determinarea copiilor sa participe activ la lectie;
-antrenarea atat a copiilor timizi, cat si a celor slabi;
-dezvoltarea spiritului de cooperare;
-dezvoltarea iscusintei, spiritului de observatie, ingeniozitatii, inventivitatii, care constituie tehnici active de exploatare a realitatii.
Pornind de la ideea ca orice exercitiu sau problema poate deveni joc daca sunt precizate sarcinile de lucru si scopul urmarit, am cautat sa creez o atmosfera deconectanta si sa trezesc elevilor interesul, spiritul de concurenta si de echipa. Astfel, am folosit jocul didactic in intelegerea si insusirea numerelor naturale de la 0 la 10, numeratiei 0 - 10, a operatiilor de adunare si scadere in concentrul 0 - 10 si voi exemplifica cu cateva modele.
Primele 10 numere constituie fundamentul pe care se dezvolta intreaga gandire matematica a scolarului. La conceptul de numar, elevul ajunge progresiv si dupa o anumita perioada pregatitoare. Inregistrarea in scris a numarului, introducerea simbolului sau, reprezinta o etapa superioara a procesului de abstractizare.
Pentru ca activitatile sa fie mai placute si cunostintele sa fie insusite mai usor am utilizat jocurile sub forma unor ghicitori sau poezioare-numaratori despre numerele 0 - 10, deoarece cu o nota de umor ele descriu chipul cifrelor. Pe parcursul orelor in care am predat cunostinte despre numerele 0 - 10 am invatat elevii unele cantecele despre numere.
In lectiile consacrate adunarii si scaderii in concentrul 0 - 10 am folosit ghicitori - problema, de genul:
Mac, mac, mac si mac, mac, mac,
Zece rate stau pe lac.
Striga tare mama rata:
--Mac, mac, mac, nu vreti verdeata?
Sase pleaca la maicuta
Si-acum socotiti fuguta
Printre nuferii din lac
Cate rate baie fac?
Procesul scrierii sirului numerelor pana la 10 se fac progresiv. Dupa insusirea numerelor 0 - 5 am practicat jocurile "Ce numere au fugit?" sau "Ce numere s-au ascuns?" prin care am urmarit deprinderea elevilor cu ordinea crescatoare sau descrescatoare a numerelor.
Jocul "Numara corect"
Obiective: -sa perceapa numerele dupa auz;
-sa poata numara respectand succesiunea numerelor.
Sarcina didactica: asculta si numara corect bataile din palme si alege numarul potrivit.
Material didactic: cartonase cu numerele de la 0 - 10
Desfasurare: invatatorul bate din palme, elevul alege cartonasul cu numarul corespunzator batailor din palme.
Jocul "Ce numere au fugit?"
Sarcina didactica: stabilirea numerelor lipsa dintr-un sir dat.
Material didactic: jetoane cu numere 0 - 10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de mai jos:
│0│ │2│ │4│ │6│ │8│
│7│ │5│ │3│ │1│
Desfasurarea jocului: se poate organiza pe echipe sau individual; elevul vine si pune la locul potrivit numarul care lipseste.
Jocul "Ce semn s-a ascuns?"
Scopul: exersarea deprinderii de calcul, folosirea corecta a semnelor grafice de operatie (+, -).
Regula jocului: elevii trebuie sa ghiceasca ce semn de calcul a disparut.
Desfasurarea jocului: se va scrie la tabla o coloana de exercitii cu adunari si scaderi.
3 + 4 = 7; 5 - 3 = 2; 6 + 3 = 9; 4 - 4 = 0; 2 + 7 = 9; 7 - 5 = 2
Se poate organiza pe echipe sau elevii pot primi si fise. Se vor citi exercitiile in soapta de catre fiecare elev. Vor inchide apoi ochii si invatatorul va sterge semnele de calcul. Elevii vor iesi la tabla si vor completa exercitiile cu semnele disparute.
Pe parcursul jocului am renuntat la conducerea directa si am alternat-o cu cea indirecta. Am cautat sa imprim jocului un anumit ritm, sa mentin atmosfera de joc, sa evit momentele de monotonie, sa stimulez initiativa si inventivitatea copiilor, sa urmaresc comportamentul lor si sa-i antrenez pe toti la joc.
La sfarsitul fiecarui joc am formulat concluzii si aprecieri asupra felului in care acesta s-a desfasurat, asupra comportamentului elevilor, am facut recomandari si evaluari individuale si generale.
6.Dezvoltarea flexibilitatii gandirii prin rezolvarea de probleme
Activitatea de rezolvare a problemelor ofera terenul cel mai fertil din domeniul activitatilor matematice pentru cultivarea si educarea creativitatii si a inventivitatii. Creativitatea gandirii, miscarea ei libera, nu se poate produce decat pe baza unor deprinderi corect formate, stabilizate si eficient transferate.
Trecerea de la rezolvarea problemelor, unde deprinderile si abilitatile se refera in special la analiza datelor, a conditiei, la capacitatea de a intreba si a orienta intreaga desfasurare a rationamentului in directia descoperirii solutiei, se face in mod gradat, prin:
a) complicarea unei probleme prin introducerea de noi date sau prin modificarea intrebarii;
b) rezolvarea problemei prin mai multe procedee;
Compunerea de probleme este una din modalitatile principale de a dezvolta gandirea independenta si originala a elevilor, a flexibilitatii de tip divergent a acesteia si nu in ultimul rand, a pasiunii pentru matematica.
Originalitatea este o trasatura a flexibilitatii, ca urmare a caracterului inedit al raspunsurilor si solutiilor.
O mare importanta in rezolvarea problemelor o are intelegerea structurii acestora si a logicii rezolvarii lor. Pentru a ajunge insa la generalizarea rationamentului comun unei categorii de probleme, elevii trebuie sa-si formeze capacitatile de a analiza si de a orienta logic sirul de judecati catre intrebarea problemei.
Esentializarea rezolvarii problemelor intr-un exercitiu cu datele numerice ale acesteia, apoi cu simboluri reprezinta modalitati de exersare a gandirii in generalizarea algoritmului de rezolvare a problemelor. Elaborarea unei probleme cu text pe baza unor scheme grafice reprezinta un efort de analiza si sinteza logica a situatiei date in problema initiala
Preocuparea cadrului didactic va fi, in acest sens pentru supletea solutiei gasite in rezolvarea unor probleme , in masura in care acestea produc elevilor o stare de surpriza, o traire intensa in plan afectiv, stimulandu-le dorinta si curiozitatea de a descoperi si alte cai de rezolvare.
7.Compunerea de probleme - modalitate de dezvoltare a creativitatii elevilor
Primii pasi in stimularea creativitatii o constituie crearea cadrului adecvat care sa permita eliberarea copiilor de tensiuni si sa favorizeze comunicarea libera, astfel ca elevii cu tendinte spre pasivitate , neobisnuiti cu efortul intelectual, sa intre treptat in procesul muncii intelectuale, prin dorinta de autoafirmare.
Brainstormingul este una dintre metodele creative de grup. Am aplicat-o in cadrul unor ore de matematica la clasa a III-a, subiectul fiind "Compunerea de probleme cu operatiile invatate"
Am impartit colectivul de elevi in 5 grupe neomogene, a cate 4 elevi (dat fiind faptul ca ei stau cate doi in banca), asigurand o ambianta stimulativa.
In metoda Brainstorming exista reguli fundamentale ce trebuie respectate:
-nu este voie sa critici parerile, ideile celorlalti;
-exista o mare libertate de gandire care determina o stare stimulativa;
-membrii grupului emit cat mai multe idei, solutii;
-cadrul didactic nu trebuie sa-si impuna propriile pareri.
Fiecare echipa si-a ales un secretar care noteaza rationamentul de rezolvare a problemei. Au lucrat in echipa, participand, cooperand si colaborand.
Folosind scheme, au compus probleme. In rezolvarea problemelor, gandirea elevilor a fost mereu confruntata cu o necunoscuta. Pentru descoperirea ei, au emis ipoteze, au intreprins diverse cautari, presupuneri, au stabilit diferite relatii, au facut combinatii pentru a gasi drumul spre descoperirea necunoscutei. Pe masura ce ei au patruns in miezul problemei, necunoscuta s-a lasat descoperita.
O alta metoda de dezvoltare a flexibilitatii gandirii, ce stimuleaza curajul, creativitatea, inventivitatea este metoda "Philips 6/6". Am impartit clasa in grupe de cate 4 elevi. Au avut de rezolvat problemele in 6 minute. Am urmarit ca grupurile sa fie cat mai eterogene. Fiecare grup si-a ales un conducator (reprezentant) care sa prezinte elevilor solutia corecta a problemei intregii clase. Dupa expirarea celor 6 minute, fiecare grup isi prezinta solutiile (prin reprezentantul grupului), scrise pe fisa de lucru.
Avantajul acestei metode consta in aceea ca toti membrii grupului sunt activi, fiecare avand posibilitatea sa-si puna in evidenta propriul rationament, solutiile reprezentand rodul gandirii obiective.
Au avut ca sarcina sa compuna probleme care se rezolva prin:
Echipa I Echipa a IV-a
►o adunare si o scadere►doua operatii de inmultire
756+ 39-145= 12x 14x 6=
Echipa a II-aEchipa a V-a
►o adunare si o inmultire ►o scadere si o inmultire
43+ 12x 4= 871- 43x 16=
Echipa a III-a Echipa a VI-a
►o adunare si o impartire ►doua scaderi
39+81: 9=103- 76- 25=
Prin aceasta metoda elevii au fost pusi in situatia de a descoperi rationamentul problemei, sa construiasca ipoteze, sa caute solutii si sa le verifice.
Prin rezolvarea si compunerea problemelor de matematica elevii isi formeaza deprinderi eficiente de munca intelectuala, care vor influenta studiul altor discipline de invatamant, generand la elevi un simt al realitatii de tip matematic.
Cooperarea/colaborarea in planul interactiunii elev-elev, elev-elevi determina cresterea increderii in fortele proprii, formarea unei atitudini pozitive fata de munca, diminuand anxietatea si favorizand succesul scolar.
Bibliografie:
Neacsu I., Dascalu G., Horia R.-Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, manual pentru Liceele Pedagogice, clasele XI-XII, Editura Sigma, Bucuresti
Ana D., Logel D.-Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Editura Carminis, Pitesti
Invatamantul primar, revista dedicata cadrelor didactice nr.1/2002
Bibliografie:
Dumitru Ana, Dumitru Logel- Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Editura Carminis, Pitesti
Aron I. - Metodica predarii matematicii la clasele I-IV, Manual pentru liceele pedagogice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
Invatamantul primar, Revista dedicata cadrelor didactuce,Nr.1/2002
