|
|
|
OPERA ROMANǍ DIN CLUJ
Clujul, centru intelectual si artistic de prim ordin, este si sediul unei activitati coregrafice importante. In 1921 a fost infiintata Opera Romanǎ, iar publicul clujean a privit cu deosebit interes spectacolele de balet montate pe aceastǎ scenǎ. Primii organizatori si conducatori ai grupului de balet au fost Fulda Dacia si Iosif Ligheti, care au reusit sǎ obtinǎ rezultate apreciabile.
Ulterior au activat ca maestri de balet Elena Penescu Liciu si Roman Romanovsky. Dintre lucrarile mai importante care au fost montate in primul rand pe scena clujeana, se mentioneazǎ:"Zana pǎpusilor", "Coppelia", "Seherezada", si baletul in patru acte"Cele patru anotimpuri ale dragostei"pe muzicǎ de Fratz Shubert. Dupa 23 august, creatia romaneascǎ de balet continuǎ in conditii sociale noi traditii progresiste, dezvoltandu-le cu o mai clarǎ intelegere a rolului artei in formarea constiintei sociale a oamenilor. Pe langa teatrele de operǎ existente la Bucuresti si la Cluj, s-au infiintat teatre noi la Iasi, Timisoara, Sibiu, Galati si Constanta. La opera din Bucuresti se pune in scena "Nunta din Carpati", de Paul Constantinescu dupa un libret de Floria Capsali. In scopul dezvoltǎrii culturii in masele largi populare, prin infiintarea de noi institutii, in cursul anilor 1946-1947, maestra de balet Tamara Cap este detasata la Sibiu sa organizeze ansamblu de balet ce se forma acolo. Ea a montat cu deosebit succes "Noaptea Valpurgiei"si "Scena de bal "din Traviata.
Un alt balet de tip cu totul nou in arta noastra teatrala, bazat pe o actiune dramaticǎ amplǎ, este"Harap Alb"de Alfred Mendelsohn. Este scris in patru acte dupa basmul lui Ion Creanga, unde autorul dezvolta ideea ca binele invinge raul.
In 1956 la Teatru de Opera si Balet din Bucuresti, este pus in scena baletul"Haiducii"de cǎtre maestrul Vasile Marcu. Este o lucrare eroico-dramaticǎ care vorbeste despre lupta poporului roman contra asupririi turcesti, actiunea fiind plasata la sfarsitul secolului XVIII.
Coregrafia realizatǎ de Vasile Marcu foloseste din plin, pe de-o parte dansuri populare din Oltenia, pe de alta parte dansuri clasice bazate pe elemental folcloric si dansuri stilizate. Muzica acestui spectacol este deosebit de sugestivǎ si se bazeaza de asemenea, pe elemente populare romanesti. O altǎ lucrare de proportii inspiratǎ din celebrul poem eminescian a fost baletul "Cǎlin", in regia si coregrafia maestrei de balet Tilde Urseanu.
In afara de aceste lucrari de mare intindere, repertoriul s-a imbogatit si cu alte spectacole din repertoriul universal. De exemplu "Lacul lebedelor": de Piotr Ilici Ceaikovski, a cǎrei premiera a avut loc la 7 noiembrie 1957, in regia lui Oleg Danovski. Preocupandu-se mereu de lǎrgirea repertoriului, conducerea teatrului a continuat sǎ prezinte si seri de balet formate din lucrari mici, interesante si apreciate de public prin varietatea lor. Astfel s-au montat"Concert in Fa", "Tricornul", "Simfonia Fantastica", "Vals si Bolero", "Seherezada"scrisa de Rimski Karsakov, libret dupa Mihail Fokin, decoruri si costume de Ofelia Tutoveanu, coregrafia Vasile Marcu.
Paralel cu aceasta se monteaza doua lucrari romanesti:"La piatǎ"de Mihail Jora, intr-o noua regie si coregrafie de Tilde Urseanu, cu decoruri si costume de Ion Ipser si "Priculiciul"de ZenoVancea in montarea lui Oleg Danovski, cu decoruri si costume de Ronald Laub. Baletul"La piatǎ"apare dupǎ 30 de ani de la premierǎ, cu tema literarǎ redusǎ la un simplu pretex pentru o mai liberǎ desfasurare coregrafica. In anul 1959, Teatrul de Opera a inscris in repertoriul sau "Romeo si Julieta". Dupa examenul trecut cu succes cu "Lacul Lebedelor", montarea tragediei lui William Shakespear, trebuie sa insemne o noua cucerire pentru colectivul de balet romanesc ca si pentru maestrul de balet Vasile Marcu.
Dintre baletele clasice care s-au montat si s-au bucurat de succes pe scena teatrului de Opera si Balet, se mentioneaza si "Spargatorul de nuci"de Piort Ilici Ceaikovski, reprezentat prima data la 27 decembrie 1960 in regia si coregrafia maestrei de balet Tilde Urseanu. Din repertoriu mai lipsea cea mai frumoasa creatie a baletului romantic, "Giselle". La 7 martie 1963 a avut loc premiera acestui balet traditional, ale carui vestite dificultati tehnice au fost invinse cu succes atat de cǎtre solisti cat si de corpul de balet. Regizorul si maestrul de balet Vasile Marcu, a pastrat coregrafia clasica si "Giselle "se inscrie printe realizarile de seama ale primei noastre scene lirice. Din vechiu repertoriu creat candva de Serghei Diaghilev si devenit clasic prin indelungarea reprezentantei de cǎtre numeroase ansambluri de balet pe toate scenele lumii. S-a reluat "Petruska" intr-o conceptie coregraficǎ si regizoralǎ noua, realizata de Tilde Urseanu, cu decoruri si costume de Paula
Brancoveanu. Ultimele montǎri ale anului 1966 la Teatrul de Opera si Balet a fost"Frumoasa din pǎdurea adormita"de Ceaikovski, dupǎ coregrafia clasicǎ rusǎ de Marius Petipa in regia maestrului de balet Vasile Marcu, decoruri si costume de Ofelia Tutoveanu. Dupa "Lacul Lebedelor", "Spargatorul de nuci" si "Frumoasa din padurea adormita" intregeste ciclul lucrarilor lui Ceaikovski imbogatind repertoriul teatrului cu trei dintre cele mai redutabile lucrari ale genului. Dand o importanta deosebita montarii acestui spectacol, Vasile Marcu a realizat cu multa fantezie unul din spectacolele traditionale dificile din palmaresul unui coregraf, imbogatind scenele de pantomima cu pasi dansati.
Spectacolul cu trei balete intr-un act cuprinde:"Mica serenada"de Mozzart", "Simfonia neterminata"de Schubert, "Valsurile de Strauss", in regia si coregrafia maestrei de balet Tilde Urseanu, decoruri si costume de Paula Brancoveanu. Valsurile de Strauss se disting prin stralucire, prin desenul coregrafic bogat al grupurilor la care se adauga atmosfera creata de decorurile si costumele Paulei Brancoveanu.
Operele si teatrele muzicale din intreaga tara au cunoscut in acesti ani o inflorire deosebita. Opera Romana din Cluj si-a reluat dupa 1944, activitatea la sediul sau cu o preocupare atenta si permanenta pentru spectacolele de balet, ajutata indeosebi de faptul ca Scoala de Coregrafie din Cluj pregateste in fiecare an cadre tinere si valoroase. In afara de lucrari clasice obisnuite, colectivul de dansatori si coregrafi a pus in scena baletul in doua acte"Esmeralda"de Pugni. Desi a reprezentat prima data in anul 1844, cu Carlotta Grisi in rolul principal, baletul acesta se mentine si astazi in repertoriul multor balete. In cursul anului 1960 s-a hotǎrat ca baletul "Romeo si Julieta" sa fie interpretat de ansamblurile de balet ale celor doua opere Clujene. O realizare deosebita a obtinut ansamblul de balet al operei din Cluj, in cursul anului 1965 cu "Intoarcerea din adancuri" de Mihail Jora, pus in scena de Gabriela Taub-Darvas, care semneaza coregrafia si regia. Opera de stat din Iasi, desi infiintata abia in anul 1956 numai in doi ani a putut avea un corp de balet organizat. Aici s-au pus in scena "Invitatie la dans"de Weber, "Noaptea Valpurgiei", "Flacarile Parisului" si altele.
Colectivul de balet al Teatrului de Stat din Constanta infiintat in septembrie 1957, a prezentat primul spectacol, la 15 noiembrie 1959, cu "Coppellia"de Leo Delibes. Apoi a urmat :"La piatǎ"de Mihail Jora, "Nuntǎ in gospodǎrie", "Cand strugurii se coc"si altele. Teatrul Muzical din Galati si-a alcǎtuit din anul 1956 un corp de balet care a realizat spectacole coregrafice din an in an mai bune. In 1957 s-au montat:"Zana pǎpusilor" de J. Bayer, in 1959"Fantana din Baccisirai"de Boris Asafiev, ambele lucrǎri cu coregrafie de Stefania Ignat si avand ca prim balerinǎ pe Cristina Atanasiu.
Dupǎ data de 23 august s-a hotǎrat infiintarea unui invatamant de stat, unde s-au pus bazele Scolii de Coregrafie, care si-a inceput activitatea in 1947 sub decanatul lui Anton Romanowski. In anul 1950, scoala aceasta s-a tranformat in scoala medie de coregrafie, spre deosebire de trecut, in prezent se dǎ o mare importantǎ dezvoltǎrii multilaterale a unui viitor dansator prin studii de cultura generala completa, iar in materie de dans prin cursuri de specialitate ca:balet clasic, dans istoric, dans de caracter, dans popular, istoria muzicii, pian auxiliary, ritmica, istoria baletului si grima. O institutie similara a luat fiinta la Cluj, tot in anul 1950. Dintre primii profesori se amintesc:Floria Capsali, Anton Romanowski si Oleg Danowski. Astazi, clasele de studii sunt conduse de cadre noi, corpul profesoral de specialitate fiind completat de fosti dansatori solisti din corpul de balet al Teatrului de Opera si Balet.
Astazi colectiviul de balet al Teatrului de Opera si Balet se remarca prin calitati artistice care il situeaza printe cele mai bune din lume. Calitati fizice extraordinare, scoala seriosa si trasatura unitara, de deplina omogenitate, au facut posibila abordarea unui repertoriu atat de dificil si variat.
Succesele obtinute panǎ in prezent ne indreptatesc sǎ afirmǎm cǎ baletul romanesc posedǎ un potential artistic in plina stralucire si dezvoltare.
Se cuvine sa amintesc aici activitatea neobosita, de un real ajutor pentru baletul romanesc, al regretatului dirijor Egizio Massini, artist al poporului, conducǎtor muzical de inaltǎ autoritate artisticǎ. Apropiindu-se cu dragoste de munca maestrilor de balet, participǎ la intregul proces al creatiei unui spectacol, din momentul nasterii partiturii muzicale, urmarind apoi transpunerea coregrafica din sala de balet, pana in momentul ridicarii cortinei.
Pe marile scene ale lumii, intregul colectiv a fost apreciat asa cum se cuvine si suntem siguri ca il asteapta succese din ce in ce mai mari.
