Comuna Sinteu

Sinteu (in maghiara Sólyomkővár, in slovaca Nová Huta) este o localitate in judetul Bihor, Transilvania, Romania. Conform datelor recensamantului din 2002 numara 1.287 de locuitori, dintre care 1.264 slovaci, 19 romani si 4 maghiari. Din punct de vedere confesional populatia era alcatuita din 1.269 romano-catolici, 16 ortodocsi, 1 evanghelic si 1 nedeclarat.

Comuna Sinteu se situeaza pe culmea Muntelui Ses, de o parte si de alta a DN 1 care leaga orasul Alesd cu orasul Simleul Silvaniei. Centrul comunei se afla la km 21+500 pornind de la Alesd spre Simleul Silvaniei. Comuna este alcatuita din urmatoarele localitati: Simleu - centrul de comuna, si satele apartinatoare - Valea Tarnei, Socet, Huta Voivozi. 

Populatia comunei Sinteu este constituita din cetateni de etnie slovaca. Predecesorii locuitorilor actuali au fost colonizati din Slovacia spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, in timpul domniei Mariei Tereza, de catre nobilii maghiari. Acestia posedau terenuri intinse cu paduri in zona, iar slovacii colonizati au constituit forta de munca pentru defrisarea padurilor. Lemnul a fost mai apoi folosit pentru prima manufactura de sticla, infiintata in satul Huta Voivozi. Mai apoi cuptorul de topire a cuptorului silicios (cuptor se traduce huta in limba slovaca), a fost mutat in satul Sinteu, care in limba slovaca se numeste Nova Huta, adica Noul Cuptor. De aici, din Sinteu, manufactura de sticla a fost mutata la Padurea Neagra.

Accesul la comuna se face pe DN 1. Drumurile comunale sunt: Sinteu - Huta Voivozi 3,4 km reabilitat, Huta Voivozi - Socet 2 km pietruit, Sinteu - Codrisor 3,5 km reabilitat, Sinteu - Valea Tarnei 4,3 km modernizat.

INFRASTRUCTURA

• Apa

Alimentarea cu apa se realizeaza prin sistem de captare si aductiune prin cadere la nivel de gospodarie

• Canalizare

Nu exista sistem de canalizare menajera sau statie de epurare in perimetrul comunei.

• Telefonie

Serviciile de telefonie fixa sunt disponibila doar in centrul de comuna, in satele apartinatoare nu exista nici un post telefonic fix, dar exista semnal pentru operatorii de telefonie mobila. Accesul la internet este posibil doar la primarie si in scoli.

• Benzinarie

Nu exista la nivelul comunie dar este necesara iar administratia are in vedere si un teren care poate fi folosit in acest scop.

• Manipulare deseuri

Nu se practica colectarea selectiva dar este un punct in planul de masuri de dezvoltare a comunei. Mediul fiind curat si zona ecologica se doreste infiintarea unui serviciu de colectare a deseurilor, si de asemenea, achizitionarea de utilaje de dezapezire.

Populatia comunei este de 1289 persoane dintre care cu varsta peste 65 de ani 379, iar intre 19 si 65 de ani 551 persoane. Imbatranirea populatiei ridica probleme sociale care trebuie rezolvate. Aceste probleme se refera la situatia batranilor, pentru care ar fi necesar un centru de ingrijire socio - medicala, sau un sistem de ingrijire la domiciliu. De asemenea se pune si problema pamanturilor acestor oameni pe care varsta ii impiedica sa le mai cultive, si astfel sunt lasate in paragina.

In special dupa 1990 s-a inregistrat scaderea drastica a volumului populatiei, prin migrarea familiilor tinere cu copii in special catre Slovacia, in cautarea de loc de munca si un trai mai bun. Astfel in aproximativ 10 ani populatia comunei a scazut cu 600-700 persoane.

Populatia comunei este de 1289 persoane dintre care cu varsta peste 65 de ani 379, iar intre 19 si 65 de ani 551 persoane. Imbatranirea populatiei ridica probleme sociale care trebuie rezolvate. Aceste probleme se refera la situatia batranilor, pentru care ar fi necesar un centru de ingrijire socio - medicala, sau un sistem de ingrijire la domiciliu. De asemenea se pune si problema pamanturilor acestor oameni pe care varsta ii impiedica sa le mai cultive, si astfel sunt lasate in paragina.

In special dupa 1990 s-a inregistrat scaderea drastica a volumului populatiei, prin migrarea familiilor tinere cu copii in special catre Slovacia, in cautarea de loc de munca si un trai mai bun. Astfel in aproximativ 10 ani populatia comunei a scazut cu 600-700 persoane.

Suprafata agricola: 2199 ha
Efective de animale: bovine -1235, porcine :1365, cabaline - 118
Culturi: cereale paioase - 520 ha, cartofi - 280 ha, legume - 30 ha, plante de nutret - 29 ha, fanete naturale in gospodariile populatiei - 1056 ha, pasuni naturale in gospodariile populatiei - 284 ha

Pasunea: 1137 ha

Padurea: aproximativ 650 ha. Ea poate deveni o sursa economica deosebita pentru zona in sensul valorificarii fructelor de padure, a ciupercilor sau a plantelor medicale.

Este o zona pomicola cu foarte bun potential. O alta cultura care se practica extins este cea de cartof. Apicultura si cresterea melcilor au aici o zona favorabila.

Comuna Sinteu se situeaza pe culmea Muntelui Ses, de o parte si alta a DN 1H care leaga orasul Alesd cu orasul Simleu Silvaniei . Centrul comunei se afla la Km 21+500 pornind de la Alesd spre Simleu Silvaniei

 Din grupa nordica a Carpatilor Occidentali fac parte si Muntii Plopisului cu muntele Ses, care reprezinta o culme larga alcatuita din formatiuni cristaline ce este situata intre Valea Crisului Repede si Bazinul Barcaului. Pe partea de nord-vest a acestor muntii, se intinde comuna Sinteu, in componenta careia intra urmatoarele sate: Sinteu (resedinta comunei), Valea Tarnei, Huta Voievozi si Socet.
In trecut ocupatiile principale ale locuitorilor acestor localitati erau cresterea bovinelor si porcinelor, careia ii era subordonata si cultura cerealelor, mai ales secara, a cartofului si lucrul la padure.
In deceniile VI - IX ale secolului trecut pe langa aceste ocupatii putem aminti si pe altele care au cuprins o buna parte din forta apta de munca a comunei si anume : mineritul, la Mina Voivozi, munca la Fabrica de sticla din Padurea Neagra, la Combinatul de lianti si azbociment Alesd, la Intreprinderea de produse refractare Astileu .
Dupa 1990 se inregistreaza o scadere avolumului de cuprindere a acestei forte de munca mai ales in aceste ultime patru domenii ca urmare a evolutiei politico-economice a tarii. Ca urmare a inchiderii sau reducerii partiale a activitatii agentilor economici multi locuitori ai comunei Sinteu au ramas fara locuri de munca. Ei s-au indreptat spre alte localitati din zona de cimpie dar, mai ales, au plecat in cautarea unui loc de munca in Slovacia de unde nu s-au mai intors, ba chiar si-au dus ulterior si familiile. De notat ca aceste familii erau in marea lor majoritate familii tinere cu copii, astfel ca in aproximativ zece ani populatia comunei a scazut cu aproximativ 600-700 persoane. In zilele noastre majoritatea locuitorilor comunei se ocupa cu cresterea animalelor, cultura cartofului, a plantelor furajere iar numarul celor angajati a scazut considerabil .
Suprafata agricola: 2199 ha
 Efective de animale: bovine -1235, porcine :1365, cabaline - 118
 Culturi: cereale paioase - 520 ha, cartofi - 280 ha, legume - 30 ha, plante de nutret - 29 ha, fanete naturale in gospodariile populatiei - 1056 ha, pasuni naturale in gospodariile populatiei - 284 ha

Caminul cultural : In satul Sinteu functioneaza Caminul cultural Sinteu. Acesta are o suprafata de 242 mp si o capacitate de 150 locuri. In cadrul caminului cultural se organizeaza serbari ale elevilor scolii din Sinteu, discoteci, activitati cultural-educative, baluri.

  Biblioteca : Biblioteca comunala Sinteu functioneaza intr-o cladire anume destinata. Fondul total de carte este de 11640 volume.

Manifestari culturale periodice :

 Ziua cartofului Cartofului, fiind un aliment de baza pentru slovaci, i se acorda o importanta mai aparte. Cultura cartofului ocupa suprafete insemnate in comuna Sinteu. Varietatea mancarurilor ce se pot prepara din aceasta leguma il fac indispensabil din gospoda-rie. Nu exista paine ? Nici o problema. Cartoful o inlocuieste si pe aceasta. Astfel ca , toamna , in luna octombrie, dupa recoltarea cartofilor, sub patronatul Primariei si Consiliului local Sinteu, se organizeaza Ziua cartofului . Aceasta manifestare ce se desfasoara la Caminul cultural cuprinde vizionarea unei expozitii cu diferitele soiuri de cartofi cultivate in comuna noastra, o prelegere referitoare la comportamentul acestora in cultura, productivitatea si randa-mentul lor. Urmeaza un program cultural artistic prezentat de elevii scolilor din Sinteu. Dupa consumarea acestui moment oaspetii sunt invitati la o degustare de mancaruri din cartofi speci-fice locului

 Religie:

 Locuitorii comunei Sinteu sunt in procent de aproape 100% de religie romano-catolica. In satul Sinteu este construita biserica cu hramul sfintilor Chiril si Metodiu. Hramul bisericii se tine intotdeauna in prima duminica alunii iulie. Aceasta sarbatoare aduna toate rudele plecate prin lume dupa un loc de munca sau care s-au stabilit in alta parte, in tara sau in alte tari, toti cunoscutii si prietenii celor din comuna Sinteu. Se merge la slujba de la biserica dupa care neamurile si invitatii se indreapta pe la casele satenilor la traditionala ospetie. Spre seara, tineri si casatoriti, dupa cum le e voia , se duc la bal unde se danseaza si se simt bine pana la dimineata.

  Programe culturale pregatite cu elevii, tineretul : Cadrele didactice pregatesc periodic cu ocazia diferitelor sarbatori si ocazii ( Ziua cartofului, Sarbatorile de iarna, 8 Martie, sfarsitul de an scolar ) programe cultural-artistice care bucura auzul si sufletul celor ce se ostenesc a se de-plasa kilometri buni pe jos spre a-i vedea pe cei mai tineri artisti evoluand pe scena caminului cultural. Alaturi de acestia formatia de cantece si dansuri a tinretului evolueaza in cadrul actiu-nilor culturale ale cantecului si dansului din localitatile locuite de slovaci sau ale editiilor Festi-valului folcloric al slovacilor din Romania .

 Obiceiuri :

.  Fostoitul penelor (paracky)

Acest obicei s-a nascut din nevoia oamenilor de se intalni si dupa ce a trecut veselia sarbatorilor Craciunului, in noul an.

 Intr-una din serile lungi de iarna ale lunilor ianuarie, februarie dar neaparat inaintea inceperii postului Sfintelor Pasti sunt invitate aproxima-tiv douazeci de fete la vreo casa pentru a fostoi pene. La casa stabilita, pe la ora sapte seara, se aduna fetele si fostoiesc pene cat pentru o perna buna . In timpul serii se aduna si baietii acolo vezi-doamne " ca din intimplare " si nepricepandu-se la fostoit nu le mai ramane altceva de facut decat sa joace carti si dovedesc aceeasi osardie ca si fetele la fostoit. In timpul lucrului fetele canta.In jurul orelor 22-23 fetele termina de fostoit penele si se apuca de facut curatenie iar la terminare atat fetele cat si baietii sunt serviti de cei ai casei cu porumb fiert, pancove prajite in ulei si cu palinca.Totul se desfasoara intr-o singura camera.
 Dupa aceea urmeaza un joc "de-a sarutatul" . Cum se desfasoara acesta ? Se alege un baiat drept conducator de joc . Acesta are in mana o curea drept semn al rolului si autoritatii sale. In fata usii de la camera se pun doua scaune. Acestea au dublu rol : de servi drept loc de sezut pentru cei ce se vor saruta dar si de a impiedeca pe cineva sa fuga pe nepusa masa din camera, usa deschizandu-se spre interior. Tinerii, baieti si fete raman asezati care-pe-unde. Pentru inceput cel cu cureaua, conducatorul, alege un baiat care va fi primul la sarutat . Acesta ii sopteste conducatorului la ureche numele fetei pe care doreste sa o sarute. Conducatorul se plimba prin incapere tinandu-le pe fete in suspans ( care va fi cea aleasa pentru sarutat ? ) si la un moment dat o " pisca" cu cureaua pe cea a carui nume i-a fost soptit. Aceasta se duce spre scaunul liber de langa usa si urmeaza sa-l sarute pe baiat. Daca nu-l simpatizeaza neaparat pe acel baiat si se codeste sa-l sarute este "ajutata, convinsa" cu cureaua sa o faca. In continuare ramane fata pe scaun si e randul ei sa-i sopteasca conducatorului numele unui baiat. Acesta pro-cedeaza ca si in cazul fetei. In cazul in care fata si baiatul se nimeresc a fi simpatii puternice, ei profita de aceasta ocazie si se saruta indelung fiind iar necesara interventia conducatorului cu cureaua insa pentru a-i desparti de data aceasta. Acest joc continua pana spre orele 3-4 ale diminetii cand, obositi dar deconectati, merg in grupuri, cantand, spre casele lor.

2. Inaltarea Semnului de Mai ( Stavanie májov )

 Luna mai, se stie, este luna indragostitilor. Slovacii,locuitorii comunei Sinteu au un obicei foarte frumos, care insa se practica doar in satele Huta-Voivozi (Stará Huta) si Socet (Zachotar).
 Ce este semnul de mai ? Este varful, lung de vreun metru si jumatate sau doi, al unui mesteacan infrunzit care este impodobit cu snururi de hartie creponata colorata. Acesta se ataseaza unei tulpini de copac, lunga de 5-6 m, curatata in prealabilde coaja si smirgheluita. Poate fi chiar si un mesteacan intreg daca tulpina este lunga si dreapta dar cu tulpina se procedeaza identic . E de la sine inteles ca varfurile de mesteacan sau chiar copacii sunt "imprumutati" definitiv si fara aprobare de la padurar. Cum se proceda ? Un grup de baieti fura din padure, pentru fetele de maritat, cate un mesteacan pentru fiecare fata vizata. Apoi ei il pregatesc, impodobesc si il sadesc pe furis in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai la poarta fetei pe care unul din ei o simpatizeaza. Acesta este implicit si un semn pentru casa cu fata de maritat. In varful semnului de mai se leaga si o sticla cu palinca.
  Coborarea semnului de mai se face in sambata de Rusalii. Cum se face aceasta ? Tinerii ce au inaltat semnul de mai, impreuna cu muzicanti, merg pe la casele fetelorla care s-a inaltat acesta. Alaiul de tineri si muzicanti canta un cantec specific cu care se apropie de casa fetei :

" Sadíme my máje,

Co nám daju za ne ?

Pálenky zo sklenky

Volacije devk y ?

Máj, máj , máj, zelen ý,

Pod oblockom sadený."  

Tanarul care face curte fetei la a carei casa se afla, in incurajarile tovarasilor si in acordurile muzicii se urca in virf, ia sticla si o aduce jos; din nou se urca, rupe acel varf impodo-bit si i-l aduce in dar fetei pe care o simpatizeaza. In acest moment muzicantii incep sa cante o hora iar prima pereche ce se incinge in hora este cea formata de fata din acea gospodarie si baiatul care a rupt si adus Semnul de Mai. Lor li se alatura apoi in hora si ceilalti tineri prezenti.Dupa terminarea dansului gazdele le ofera tinerilor cate un paharel de palinca si prajituri. Si asa se continua pana cand se dau jos toate semnele de mai de la toate casele unde au fost inaltate. De notat este ca fetele si baietii umbla acum impreuna. La ultima casa, acest lucru se stie de obicei, este pregatita masa mare pentru toti : palinca, sarmale, supa,carne ,prajitura.Dupa ce servesc aceste bunatati tinerii, baieti si fete , se duc in locul stabilit pentru desfasurarea Balului de coborare a Semnului de Mai.

3. Umblatul cu puscatul (Chodit po strelaní)

 Inaintea zilei onomastice, prietenii, cunoscutii si rudele se aduna si se hotarasc sa le faca o surpriza celor ce au numele sfantului sau sfintei de a doua zi din calendar. In ce consta surpri-za ? In a nu-i lasa pe sarbatoritii de a doua zi sa doarma. Cand si cum se face acest lucru ? Cu puscatul se umbla seara, pe intuneric, cand de obicei oamenii sunt deja culcati.Se aduna urcioa-re de lut care se umplu partial cu cenusa si se trantesc cu putere in poarta sau pe treptele casei sarbatoritului, provocand un zgomot foarte mare, asemanator unei explozii puternice, lucru ce ii trezeste din somn, ii sperie si mai ales enerveaza pe cei ai casei care, realizand ce se intampla, alearga afara spre a-i prinde pe faptasi. Dar, binenteles, acestia isi pun picioarele pe umeri si o iau la sanatoasa sau se urca ascunzandu-se in vreun copac inalt, unde la adapostul frunzisului rad de "nervii" gazdelor. Inchipuiti-va ce "placere" poate fi pentru cel sarbatorit daca acest lucru se repeta ( si va asiguram ca se repeta ) de cateva ori in acea noapte. Dimineata aduce numai "bucurii" si celui vizitat cand vede in curte numai cenusa si cioburi.
 A doua zi, dupa slujba de la biserica, vizitatorii nocturni, cu o falsa curiozitate, trec, ca din intamplare pe la cel "vizitat" in timpul noptii spre a-l intreba cum a dormit. Dar celui sarba-torit i-a trecut deja supararea si ii invita pe vizitatori la un pahar de palinca si la ospat. Se canta, se danseaza iar spre seara oaspetii se duc pe la casele lor.

4. Udatul (stropitul ) de Pasti (oblievacka )

 Cu udatul se umbla doua zile : luni - baietii si barbatii, marti - fetele si femeile.
 In lunea de Pasti, dis-de-dimineata, tot ce poarta pantaloni se inarmeaza cu galeti cu apa, mai mari sau mai mici, cu parfum si pleaca cu udatul. Primele la udat sunt vecinele, fete si femei, apoi neamurile. Drept rasplata primesc ou rosu si sunt imbiati cu un paharel de palinca si cu bunatati pregatite de Pasti. Dupa cateva case grupurile se maresc si se umbla prin sat. Fetele care nu vor sa se lase udate se ascund in fan sau in vreun butoi gol din sura dar sunt gasite , adu-se cu forta si udate cu galeti de apa turnate dupa gat pentru a creste mai mari si mai frumoase. Uneori in loc de multumiri primesc " blagosloveli ".
 A doua zi, fetele si femeile care au fost udate rau (foarte tare) se revanseaza avand si ele dreptul la udat si sa vedeti atunci curajosii de baieti si barbati cum fug din fata lor. Ele merg organizat inconjurand casa ca el sa nu poata scapa, il prind si-l uda leoarca. Femeile si fetele trebuie insa sa aiba mare grija, sa fie numeric mai puternice, pentru ca barbatii se opun udatului si s-ar putea sa le prinda galeata din mana si sa o intoarca in capul lor, al femeilor. Distractia insa e mare si apoi toti se ospateaza impreuna.

Judetul Bihor - Dupa ani de cercetare agricola, iata ca si in judetul Bihor s-a reusit ca, la Sinteu, sa se dea aviz favorabil

Dupa ani de cercetare agricola, iata ca si in judetul Bihor s-a reusit ca, la Sinteu, sa se dea aviz favorabil pentru infiintarea primei microzone inchise destinata producerii cartofului de samanta. Un rezultat care include, astfel, si judetul Bihor in categoria restransa dar si de elita a producatorilor de cartofi pentru samanta. Un rezultat care va avea si efecte pozitive, in plan economic, perspectiva fiind, indiscutabil, in favoarea producatorilor bihoreni, judetul nostru avand astfel 'unda verde' pentru inscrierea in circuitul national ca furnizor de cartofi de samanta.

Detalii pe aceasta tema va prezentam in continuare, avand ca interlocutor pe doamna drd. ing. Mihaela Ciutacu, atat in calitate de consilier in cadrul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Bihor, cat si de specialist in domeniu, cu atat mai mult cu cat, nu peste mult timp, isi va sustine si teza de doctorat avand ca subiect producerea cartofului de samanta.
- De ce aceasta preocupare ca, in Bihor, sa putem avea microzona inchisa pentru producerea cartofului de samanta?
- In ultimul deceniu s-a constatat ca in Romania are loc o depreciere accentuata a zonelor inchise pentru producerea cartofului de samanta. Aceste zone sunt speciale din punct de vedere al microclimatului, iar in Bihor, cu deosebire la Sinteu, sunt conditii propice producerii cartofului de samanta. Totodata, la Sinteu activeaza si doi specialisti carora le datoram in buna masura reusita de acum - sotii Erika si Iosif Cubelac. De altfel, d-na drd. ing. Erika Cubelac are in pregatire teza de doctorat pe elemente de tehnologie a cartofului. Cunoscandu-se potentialul acestei zone din perimetrul comunei Sinteu, stradaniile muncii de cercetare au fost intregite de convingerea ca si in Bihor pot exista, si produce, microzone inchise destinate obtinerii cartofului de samanta.
- De cand s-a inceput activitatea de cercetare in zona?
- Noi, ca Oficiu Judetean de Consultanta Agricola Bihor, impreuna cu sotii Cubelac, am inceput acest drum in anul 2000, cercetarile focalizandu-se, in loturile demonstrative create, pe 10 soiuri de cartof. Totodata, prin extensia numarului de soiuri la 20, apoi, prin selectie, soiurile Robusta, Siculus si Productiv au dat cele mai bune rezultate. Deja s-au cultivat si s-au testat, pe loturi demonstrative, in alte patru localitati din judet: Husasau de Tinca, Toboliu, Chiscau si Fanate. Orientarea nostra a fost si este catre soirile romanesti produse in cadrul statiunilor de cercetare din tara.
- Si, iata, dupa 6 ani de stradanie, institutele de cercetare din tara s-au convins ca in Bihor se poate produce cartof de samanta certificata
- Da, s-au convins, iar la Sinteu s-a autorizat microzona de inmultire a cartofului de samanta. De altfel, acum s-au obtinut aproximativ 12 tone de samanta certificata.
- Care este perspectiva?
- Discutand si cu d-l inginer Iosif Cubelac, la Sinteu se va extinde, de anul viitor, suprafata destinata producerii cartofului de samanta, astfel incat se va realiza aproximativ 10% din necesarul de samanta pentru judetul Bihor. Perspectiva insemna mai mult. Ceea ce a fost important s-a infaptuit si este o premiera - Bihorul are de-acum prima microzona inchisa destinata producerii cartofului de samanta. Este un avantaj in plus, inclusiv pentru cultivatorii bihoreni, cu efect in plan economic, in ceea ce priveste costurile de productie, extinderea cultivarii cartofului in judet si valorificarea superioara a productiei.

Panorame