|
|
|
Standardizarea auditului intern
Auditul intern se efectueaza in diferite entitati, avand marimi ,structuri si obiective diverse,precum si specialisti care la randul lor sunt formati de scoli diferite, cu practici diferite. Toate aceste particularitati pot influenta ,intr-o masura mai mare sau mai mica ,practica auditului intern din fiecare mediu.
Avand in vedere aceste aspecte, pe plan international au aparut Standardele de practica profesionala a auditului intern care sunt recomandate auditorilor interni, indiferent de mediul in care isi desfasoara activitatea, si pe baza carora acestia trebuie sa-si realizeze propriile standarde de aplicare a auditului intern. Standardele profesionale de audit intern cuprind mai multe componente, legate logic intr-un tot unitar, care ghideaza activitatea acestora, si anume :
-Codul deontologic al auditorului intern
-Standardele de atribut- seria 1000-Standarde de calificare-enunta caracteristicile structurilor de audit si persoanelor individuale implicate in efectuarea activitatilor de audit intern
-Standardele de performanta -seria 2000-Standarde de realizare sau de functionare descriu activitatile de audit intern si definesc criteriile de calitate pentru masurarea acestora,
-Standarde subsidiare, de aplicare practica-seria AP1000 si seria AP2000-Standarde de implementare, reprezinta punerea in practica a Standardelor de calificare si de realizare pentru misiuni specifice, cum ar fi : realizarea unui audit de regularitate ,inspectarea unei fraude.
Standardele exista pentru :
-ghidarea muncii auditorului intern
-contributia ce trebuie adusa continuu activitatii de analiza si evaluare a riscurilor
-orientarea catre servicii ca valoare adaugata
-evaluarea performantei muncii de audit intern
In anul 2000, prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.1267/21.09.2000, au fost aprobate Normele minimale de audit intern (Cadrul general), norme care constituie cadrul general pentru organizarea auditului intern si sunt obligatorii in exercitarea acestuia. Scopul normelor este:
- definirea principiilor de baza privind modul in care trebuie sa se exercite auditul intern;
- furnizarea cadrului de lucru pentru exercitarea si promovarea activitatilor de audit intern;
- stabilirea bazelor pentru evaluarea exercitarii auditului intern;
- supravegherea proceselor structurilor organizatorice si a managementului organizatoric, precum si a operatiunilor entitatii
Cadrul general cuprinde:
1) Codul de etica
Scopul Codului de etica este sa promoveze norme de etica in cadrul profesiei de audit intern.
Un cod de etica este necesar pentru profesia de auditor intern, bazata, asa cum este in realitate, pe incredere in asigurarea obiectivitatii sale referitoare la managementul riscului, controlul si conducerea.
Codul etic merge dincolo de definitia auditului intern, incluzand doua componente esentiale:
1. principiile care sunt relevante pentru profesia si practica de audit intern;
2. regulile de conducere care descriu normele de comportament pentru auditorii interni. Aceste reguli sunt un ajutor pentru interpretarea principiilor si aplicarea lor practica si au rolul sa indrume din punct de vedere etic auditorii interni.
Codul etic reprezinta un indrumar pentru auditorii interni care ofera servicii in acest domeniu.
Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului prevede ca obiectivele profesiei de auditor constau in desfasurarea activitatii la cele mai inalte standarde de profesionalism in vederea atingerii unor performante ridicate, totul subsumat indeplinirii cerintelor impuse de utilizatorii informatiei auditate. Aceste obiective impun indeplinirea a patru conditii
2) Standarde de calificare
- independenta si obiectivitate;
- competenta si raspunderea profesionala;
- asigurarea calitatii si indeplinirea conformitatii.
1000 - Scopul, autoritatea si responsabilitatea activitatii de audit intern vor fi definite in concordanta cu definitia auditului intern si vor fi aprobate de organele de conducere ale entitatilor.
1100 - Independenta si obiectivitatea
1200 - Competenta si raspunderea profesionala
1300 - Asigurarea calitatii si indeplinirea conformitatii
3) Standarde de realizare
- conducerea activitatii de audit intern;
- natura activitatii;
- planificarea angajamentului;
- executarea angajamentului;
- comunicarea rezultatelor;
- monitorizarea implementarii rezultatelor.
2000 - Conducerea activitatii de audit intern
2100 - Natura activitatii
2200 - Planificarea angajamentelor
2300 - Executarea angajamentului
2400 - Comunicarea rezultatelor
2500 - Monitorizarea implementarii rezultatelor
2600-Acceptarea riscurilor de catre management
4) Standarde de implementare
Se elaboreaza de catre fiecare entitate si trebuie sa fie adaptate la specificul propriu in functie de regulile de organizare si de exercitare.
Organizarea muncii
Organizarea muncii auditorilor interni cuprinde :la exterior Carta de audit, apoi indispensabil Planul de audit. Dupa care urmeaza: manualul de audit intern, dosarele de audit, documentele de lucru, mijloacele materiale.
Carta de audit
Carta de audit este documentul constitutiv al functiei de Audit intern, care are rolul sa o prezinte si sa o faca cunoscuta celorlalte compartimente ale entitatii.
Carta de audit este deosebit de importanta, obligativitatea sa fiind stipulata de normele profesionale, astfel:
- Norma de calificare 1000 - Misiune, competente si responsabilitati, care prevede ca "misiunea, competenta si responsabilitatile Auditului Intern trebuie sa fie definite formal intr-o carta, sa corespunda normelor si sa fie aprobata de Consiliu".
- Modalitatea Practica de Aplicare 1000-1 - Carta de audit intern, are ca scop sa defineasca:
pozitia serviciului de audit intern in cadrul organizatiei
autorizarea accesului la documente, persoane si bunuri fizice, acces necesar indeplinirii corespunzatoare a misiunilor
sfera de activitate a auditului intern
Carta de audit intern trebuie obligatoriu sa fie scrisa. Dupa aprobare, Carta de audit intern se difuzeaza la nivelul entitatii, nivelurilor ierarhice care vor fi auditate, iar in sens larg managementului implicat in activitatea de audit intern.
Dupa elaborarea si difuzarea acestui document de baza, organizarea muncii va consta in definirea naturii si importantei muncii care trebuie sa se realizeze: este vorba de Planul de audit.
Planul de audit
Planul de audit este obligatoriu, aceasta obligativitate fiind stipulata de Norma de functionare 2010 - Planificarea, care prevede: "Responsabilul auditului intern trebuie sa realizeze o planificare bazata pe riscuri pentru a definii prioritatile in acord cu obiectivele organizatiei".
Elaborarea planului de audit cuprinde cinci etape obligatorii:
1) realizarea sau actualizarea unei liste complete a misiunilor de audit intern
2) calcularea sau actualizarea coeficientului de risc al fiecarei misiuni de audit intern si stabilirea periodicitatii misiunilor de audit intern
3) redactarea proiectului de Plan dupa consultarea principalilor responsabili si exprimarea sa in timp/auditor
4) ajustarea in functie de resursele disponibile si de solicitarile managementului (Directiei Generale)
5) aprobarea planului de audit intern de catre management sau comitetul de audit.
In mod logic, planul de audit intern se actualizeaza anual conform celor cinci etape astfel incat serviciul de audit sa poata administra activitatea viitoare si sa planifice munca noului an.
Manualul de audit intern
Manualul de audit intern este destinat utilizarii pe plan intern, in cadrul organizatiei, iar obligativitatea manualului este prevazuta de Norma de functionare 2040 - Reguli si proceduri.
Manualul de audit intern va reflecta organizarea si regulile specifice de lucru ale serviciului de audit intern. Acesta trebuie sa indeplineasca trei obiective minimale, astfel:
1) definirea in mod precis a cadrului de lucru
2) sprijinirea pregatirii/integrarii auditorului intern debutant
3) utilizarea ca sistem de referinta.
Manualul trebuie sa fie prezentat si redactat intr-o maniera pedagogica, pentru ca scopul sau este de a-i ajuta pe auditorii interni in munca lor.
Dosarele de audit si documentele de lucru
Orice misiune de audit intern trebuie sa se incheie cu intocmirea unui dosar compus din cele mai semnificative documente de lucru. Aceasta necesitate este determinata de:
1) obligativitatea existentei unei probe care permite probarea si justificarea afirmatiilor din Raportul de audit intern.
2) obligativitatea eficacitatii care presupune utilizarea informatiilor din dosarele auditului anterior, eliminandu-se pierderi nejustificate de timp, aceste dosare fiind o buna baza de informatii pentru viitor.
3) obligativitatea pregatirii profesionale; auditorul poate gasi in acest dosar problematica urmarita de auditul precedent, solutiile gasite si recomandarile facute.
