|
INTRODUCERE
|
Am ales desfasurarea practicii la o societate comerciala deoarece consider faptul ca analiza performantelor economice ale unei societati, gasirea punctelor slabe ale activitatii sale si, mai ales, gasirea modalitatilor de a le indrepta reprezinta informatii importante pentru o categorie larga de utilizatori de informatii economico-financiare,atat din interiorul intreprinderii cat si din afara ei (actionari, creditori, parteneri, stat).
Viitorul firmei depinde de modul cum au fost luate deciziile,dar si de modul cum acestea sunt transmise si receptionate .Procesul economic al productiei necesita lucrul in echipa .Modul cum sunt abordate problemele si implicit modul cum sunt luate deciziile depinde foarte mult de comunicare.
Volumul,profunzimea si complexitatea cunostintelor necesare unui manager sunt puternic dependente de nivelul la care se exercita actul managerial.
Un economist trebuie sa aiba si sa-si dezvolte o gandire sistemica in care sa imbine cunostintele sale teoretice, profesionale si experienta practica in vederea luarii celor mai bune decizii economice pentru mentinerea echilibrului si coordonarea activitatii economice a firmei,astfel incat aceasta sa fie profitabila.
Obiectul prezentei lucrari il
reprezinta analiza chash-flow-ului pe baza bilantului contabil
Pentru a putea avea acces la documentele societatii sus mentionate am realizat practica la societatea S.C. SIMAL CONT S.R.L, societate cu sediul in Romania, str. Codrul Cosminului, nr.74, bl.15, ap.20, judetul Brasov.
CAPITOLUL I
PREZENTAREA SOCIETATII
S.C. BULTACO S.A. a fost inregistrata la registrul Comertului sub nr. J08/281/1992 si are codul fiscal R0 1099264. Sediul firmei se afla in Sacele , B-dul Brasovului nr.185.Conform clasificarii din codul CAEN S.C. BULTACO S.A. se incadreaza in grupa 412 "Constructii de Cladirii si geniu Civil".
S.C. SIMAL CONT S.R.L a fost inregistrata la registrul Comertului nr. J08/2076/2006 si are codul fiscal RO 18986635. Sediul firmei se afla in Brasov str. Codrul Cosminului, nr. 74, bl. 15, ap.20.
1.1. DATE GENERALE
In toate actele, respectiv contracte, facturi si alte documente cu continut economic si financiar, anunturile, publicatiile, emanand de la societate, denumirea societatii va fi urmata de cuvintele "Societate pe Actiuni" sau initialele "S.A.", de capitalul social si numarul de inregistrare la Registrul Comertului. Firma isi desfasoara activitatea in conformitate cu legea nr. 31/1990 republicata cu statutul firmei, cu Regulamentul de Organizare si Functionare si Regulamentul de Ordine Interioara.
Societatea se poate organiza pe santiere specializate, in categorii de lucrari de constructii si instalatii, sau dupa caz, organizate in profil teritorial in raport de gruparea in teritoriu. Poate avea sucursale, filiale, reprezentante, agentii situate si in alte localitati din tara si strainatate. Sediul firmei poate fi schimbat daca necesitatile o impun intr-o alta localitate din Romania, numai prin hotararea AGA. Durata de functionare este nelimitata.
Scopul societatii este executarea de lucrari de constructii si instalatii, montaje specifice ramurii de activitate "constructii", pentru orice obiectiv de investitii din tara sau strainatate, inclusiv lucrari de reparatii si modernizari la lucrarile de constructii si instalatii, toate acestea apartinand oricarui beneficiar, indiferent de forma sa de proprietate. De asemenea, scopul societatii este intregit si de executarea si comercializarea de diverse produse si confectii, activitate de service, cu acordarea de asistenta autorizata de specialitate, consulting si proiectare in domeniul constructiilor si instalatiilor.
Societatea are autonomie economica si financiara in care scop isi stabileste anual un buget propriu de venituri si cheltuieli, care se aproba in adunarea generala a actionarilor. Se supune controlului tuturor organismelor care conform legii au obligatia si competenta de a controla societatile comerciale pe actiuni cu capital privat.
Are personalitate juridica si relatii economice, financiare si juridice cu orice unitate sau societate comerciala. Unitatea poate avea conturi si desfasura operatiuni bancare cu orice societate sau unitate cu care are relatii contractuale.
Structura organizatorica de productie si servicii cuprinde subunitati de baza, auxiliare si de deservire, depozite, magazii si alte activitati. S.C.BULTACO S.A. isi desfasoara activitatea in mod centralizat pentru toate subunitatile, activitatile de asigurare cu front de lucru, activitatile de contractare, activitatile de pregatire tehnologica, de programare si planificare a lucrarilor, activitatile de aprovizionare tehnica, materiala si altele. Mijloacele circulante necesare desfasurarii activitatii societatii vor fi constituite din aportul actionarilor fondatori la capitalul social si activul net contabil din emisiunea de noi actiuni, din creditele obtinute de la banci sau din alte surse.
1.2. DOMENIUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE
Lucrarile specifice pentru constructii, cum ar fi lucrarile de imbunatatiri funciare, restaurari monumente de arta, sistematizare verticala constituie activitatea principala a S.C.BULTACO S.A.. Pe langa acestea, obiectul de activitate al societatii mai cuprinde:
demolarea constructiilor si terasamentelor si organizarea de santier;
lucrari de foraj si sondaj pentru constructii;
lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta;
lucrari de invelitori, sarpante si terase la constructii;
constructii de cai de comunicatii terestre si constructii destinate sportului;
constructii hidrotehnice;
alte lucrari de constructii ingineresti (turnuri de racire, castele de apa, cosuri de fum, pasaje subterane si supraterane, viaducte, apeducte, turnuri si relee de radio-televiziune, poduri, estacade);
lucrari de instalatii electrice, lucrari de izolatii si protectie anticoroziva;
lucrari de instalatii sanitare, incalzire centrala si de montaj de echipamente si utilaje tehnologice la cladiri si constructii ingineresti;
alte lucrari de instalatii si constructii auxiliare (retele termice, canalizari, termoficari);
lucrari de ipsoserie, tamplarie si dulgherie, de pardoserie, placari ale peretilor interiori si exteriori);
lucrari de vopsitorie, zugraveli si de montari geamuri;
alte lucrari de finisare (tapetari si mochetari, pardoseli speciale, izolatii termo, fono si hidro);
inchirierea utilajelor de constructii si demolare cu personal de deservire aferent.
Ponderea cea mai mare reflectata in cifra de afaceri o reprezinta lucrarile de constructii achizitionate prin licitatii publice finantate din diverse fonduri.
1.3. CAPITALUL SOCIAL
Capitalul social este divizat in actiuni. Numarul de actiuni detinute de fiecare actionar este cel inscris in registrul actionarilor ce este condus de persoana desemnata de catre Consiliul de Administratie. Actiunile emise de societate, proprietatea actionarilor sai sunt declarate ca fiind de tipul actiunilor nominative si vor cuprinde toate elementele prevazute de lege.
Orice actiune da dreptul la un vot in adunarile societatii. Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala. S.C.BULTACO S.A. va elibera certificate de actionar in forma dematerializata cu renumerotarea numarului de ordine al actiunilor detinute de fiecare actionar.
Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta.
Societatea va tine evidenta actiunilor grupate pe actionari purtatori intr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele Consiliului de Administratie care se pastreaza la sediul societatii.
Actiunile emise sunt de valoare egala acordand posesorilor drepturi egale exprimate intocmai contractului de societate. Actiunile sunt indivizibile. Cand o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea atat timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune.
Capitalul social poate fi redus sau marit numai pe baza hotararii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege. Actiunile emise corespunzator unei mariri a capitalului social vor fi oferite obligatoriu spre subscriere in primul rand celorlalti actionari, in raport cu numarul actiunilor pe care le poseda si cu obligatia ca acestia sa-si exercite dreptul lor de preferinta in temeiul hotarat de AGA cu ocazia aprobarii majorarii capitalului. Dupa expirarea acestui termen actiunile vor putea fi subscrise si de public.
1.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII
ORGANE DE CONDUCERE
Organele prin care se executa conducerea S.C.BULTACOS.A. sunt:
1.Adunarea generala a actionarilor;
2.Consiliul de administratie;
3.Comitetul director.
Adunarea generala ordinara a actionarilor se intruneste conform legii, obligatoriu odata pe an si aproba bilantul contabil si bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul urmator, precum si programul de activitate si alege administratorul.Adunarea generala extraordinara a actionarilor se intruneste conform legii ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare ce poate duce la schimbarea formei juridice, mutarea sediului, schimbarea obiectivului de activitate, majorarea sau reducerea capitalului, fuziunea sau dizolvarea societatii, sau oricare modificare a actului constitutiv sau hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.
S.C. BULTACO S.A. este administrata conform imputernicirii adunarii generale de catre Consiliul de administratie, care isi va alege un presedinte si va numi conducerea societatii. Conducerea societatii cu aprobarea Consiliului de administratie va stabili forma de organizare a societatii conform unei organigrame ce va fi supusa aprobarii adunarii generale stabilind totodata si comitetul director.
Consiliul de administratie se intruneste conform legii cel putin odata pe luna pentru a rezolva problemele curente ale societatii imputernicind comitetul de directie pentru ducerea lor la indeplinire. Comitetul de directie ales de consiliul de administratie se intruneste conform legii cel putin odata pe saptamana si sub conducerea directorului general se analizeaza rezolvarea problemelor curente ale societatii stabilind sarcini pentru fiecare membru al comitetului de directie.
Toate sedintele (de adunare generala, de consiliul de administratie, de comitet) vor fi consemnate in registre distincte prezentandu-se in fiecare proces-verbal problemele discutate si hotararile luate. Compartimentele principale functionale sunt cele prevazute in organigrama.
PERSONALUL ANGAJAT
Sefii de compartimente raspund- fata de personalul din conducerea societatii carora ii sunt subordonati- de indeplinirea in bune conditii a tuturor sarcinilor si atributiilor prevazute in fisele postului, in dispozitiile legale sau cele transmise de conducere prin dispozitie sau decizii.
Fisele postului se intocmesc pentru fiecare persoana de catre sefii de compartimente, in ele cuprinzandu-se toate atributiile persoanei respective,care va fi vizata de conducerea societatii si in principal de catre membrul din conducere, ce coordoneaza compartimentul respectiv.
Angajatii din cadrul compartimentelor raspund de indeplinirea integrala la termen si in conditii de calitate a sarcinilor stabilite prin fisa postului si alte sarcini stabilite de conducerea societatii si sefii de compartimente. De asemenea au obligatia sa-si aduca contributia la realizarea tuturor sarcinilor compartimentului si ale societatii per ansamblu.
Fiecare compartiment este responsabil unic al activitatii pe care o desfasoara, chiar daca la acea activitate mai contribuie si alte compartimente.
Personalul angajat din cadrul societatii este obligat sa cunoasca toate dispozitiile legale de ordin general si cele care au aplicabilitate in domeniul in care lucreaza si sa aplice cu strictete toate aceste dispozitii.
Angajatii, care isi indeplinesc in conditii deosebite sarcinile ce le revin pot primi sau dupa caz pot fi propusi sa li se acorde potrivit dispozitiilor legale si a prevederilor contractului colectiv de munca urmatoarele recompense:
-treapta sau gradatii la retributia tarifara
-gratificatii, premii
-alte recompense materiale
ATRIBUTIILE SI SARCINILE CONDUCERII CURENTE A SOCIETATII
DIRECTORUL GENERAL AL SOCIETATII - asigura conducerea curenta a societatii, aduce la indeplinire hotararile Consiliului de administratie, precum si sarcinile stabilte de Adunarea generala a actionarilor.
DIRECTORUL TEHNIC - este loctiitorul de drept al directorului general, inclusiv in calitatea acestuia de presedinte al comitetului de directie. Are ca atributii coordonarea activitatii de pregatire a productiei, de programare si urmarire a acestora.
DIRECTORUL ECONOMIC - este subordonat directorului general al unitatii si are in subordine compartimentele financiar, contabilitate, oficiul de calcul, sectorul cazare, gestiuni magazie.
1.5. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII
Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului, care are obligatia gestionarii unitatii.[1] Organizarea si conducerea contabilitatii se realizeaza in compartiment distinct condusa de catre directorul economic, care are studii economice superioare si raspunde impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.
FORMA DE CONTABILITATE
S.C. BULTACO S.A. isi organizeaza si conduce contabilitate proprie in partida dubla si intocmeste situatii financiare anuale. Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute, asigura inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale firmei, cat si in relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori.
Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.
Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.
Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document, care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor, care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor, care le-au inregistrat in contabilitate.
Inregistrarea in contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achizitie, de productie sau la valoarea justa pentru alte intrari decat cele prin achizitie sau productie.
Societatea BULTACO S.A. la finele anului 2009 nu are debite si nici majorari de intarziere aferente taxelor si impozitelor curente datorate bugetului de stat, bugetului local, asigurarilor sociale de sanatate, casei de pensii si agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca.
Contabilitatea generala, denumita si financiara, are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia.Modul de organizare a contabilitatii de gestiune are ca obiectiv reflectarea tuturor operatiilor de colectare si repartizare a cheltuielilor pe lucrari, stabilirea rezultatelor si rentabilitatea lucrarilor efectuate, urmarirea si controlul derularii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor privind gestionarea unitatii patrimoniale.In exercitarea mandatului comisiei de cenzori, in cursul anului 2009 s-au efectuat urmatoarele lucrari:
-supravegherea activitatii economice; Lunar s-a verificat modul de inchidere al gestiunii societatii, prin sondaj urmarindu-se corelatiile dintre conturile sintetice cu conturile analitice.
- s-a urmarit cu predilectie incasarea creantelor, plata furnizorilor si a obligatiilor catre bugetul de stat.
- lunar s-a efectuat verificarea gestiunii de casa.
-trimestrial s-a verificat modul de calculare si varsare catre bugetul de stat a impozitului pe profit.
De asemenea s-a verificat modul de calcul si de plata al dividendelor pe anul 2008 ,s-au dat indrumari cu privire la efectuarea fizica a inventarierii de la finele anului,si indrumari cu privire la evaluarea si valorificarea diferentelor constatate.
Lunar, comisia de cenzori a participat la sedintele consiliului de administratie si la adunarile generale ordinare si extraordinare.
REGISTRELE DE CONTABILITATE
Registrele de contabilitate tinute in cadrul S.C.BULTACO S.A. sunt:
Registrul-jurnal; Registrul inventar; Cartea mare,Registru fiscal, registre de contabilitate obligatorii.[2]
Registrul jurnal serveste ca document obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a miscarii patrimoniului unitatii si ca proba in litigii. Se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organele fiscale teritoriale la inceperea activitatii, la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.
Registrul inventar serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarului patrimoniului si ca proba in litigii. Se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organul fiscal teritorial.
Cartea mare serveste la furnizarea de date pentru efectuarea analizei economice si financiare a unitatii si la intocmirea balantei de verificare. Se intocmeste numai la sfarsitul lunii, nu circula, fiind un document de inregistrare contabila. Poate fi inlocuit cu diferite tipuri de imprimate furnizate de calculatorul electronic, daca acestea furnizeaza date cu privire la miscarea operatiilor economice si diferite conturi.
Registru fiscal serveste pentru completarea modului de calcul al impozitului pe profit si se completaza trimestrial .
Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate, lunar se intocmeste balanta de verificare. Inregistrarile contabile se fac pe automatizat pe baza programului informatic CONSALT.
Registrul-jurnal, Registrul-inventar ,Cartea mare si Registrul fiscal, precum si documentele justificative, care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara sunt pastrate in arhiva unitatii, timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii, care sunt pastrate timp de 50 de ani.[3]
SITUATII FINANCIARE ANUALE
Incepand cu data de 1.ianuarie.2002 societatea intocmeste situatii financiare anuale simplificate, armonizate cu directivele europene, in consecinta situatiile financiare anuale, care vor fi elaborate dupa aceasta data vor contine bilant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie.
Intocmirea situatiilor financiare conform OMFP nr. 1752/2005 inseamna in exercitiul financiar in curs adoptarea planului de conturi urmand ca la incheierea exercitiului sa se poata aplica si reglementarile Ordinului mai sus mentionat, in functie de deciziile conducerii.[4]
Situatiile financiare anuale sunt insotite de raportul administratorilor. Situatiile financiare anuale, dupa aprobare, se publica in conditiile prevazute de reglementarile legale. Se pastreaza timp de 50 de ani.
Intocmirea situatiilor financiare anuale este precedata de inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori aflate in gestiune si administrare. Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului, un exemplar al situatiilor financiare anuale se depune la directia generala a finantelor publice a judetului Brasov, in termen de 150 de zile de la incheierea exrcitiului financiar.
CAPITOLUL II
SITUATII FINANCIARE ANUALE
2.1. BILANTUL CONTABIL-COMPONENTA FUNDAMENTALA A DOCUMENTELOR DE SINTEZA
Bilantul contabil este un document oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar, este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, la incheierea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de lege.
Viziunea generala asupra bilantului este una functionala. Elementele patrimoniului societatii sunt clasificate in activ si pasiv, conform destinatiei economice, respectiv dupa provenienta.[5]
Bilantul contabil este un instrument complex de prezentare si urmarire a starii economico-financiare a unei intreprinderi la un moment,dat a elementului patrimonial, in etalon valoric, si a rezultatului final obtinut de unitatea patrimoniala.
Bilantul, ca procedeu principal al metodelor contabile si baza informationala fundamentala, se prezinta practic, sub forma unui sistem al conturilor cu ajutorul caruia se organizeaza si se centralizeaza datele evidentei la nivelul fiecarui agent cu personalitate juridica, indiferent de obiectul de activitate sau marimea si forma proprietatii.
Bilantul asigura o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare, cat si a rezultatelor obtinute. Sub aspect conceptual, bilantul poate fi definit ca o reprezentare a utilizarii resurselor de care dispune o entitate patrimoniala la un moment dat.
Reprezentarea se face sub forma egalitatilor care reflecta echilibrul valoric intre utilizari (afectarea concreta a resurselor) denumite activitati patrimoniale si resurse, denumite pasive patrimoniale, adica:
UTILIZARI = RESURSE
ACTIV = PASIV
Bilantul contabil a fost conceput si structurat ca set de modele, rangul de model de baza fiind atribuit bilantului in calitatea sa de cont al situatiei patrimoniale.
In normele europene si standardele internationale privind contabilitatea, bilantul figureaza si sub alte denumiri: situatii financiare, documente contabile de sinteza sau conturi anuale. In contabilitatea romaneasca desi formatiunea bilantiera cuprinde pe langa bilant si alte situatii financiare, s-a avut in vedere, ca dintre toate componentele formatiei, cea care reflecta patrimoniul in totalitatea sa, este modelul propriu bilantului, iar celelalte parti, decurg din el. In conformitate cu prevederile Legii Contabilitatii nr. 82/ 1991, cap. IV. art. 27, 28, 29, precum si cu Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate , Bilantul Contabil se intocmeste anual, precum si in cazul fuziunii sau lichidarii unitatii.
Exercitiul financiar incepe la 01. Ianuarie si se incheie la 31. Decembrie al fiecarui an calendaristic. Astfel, pe baza Bilantului Contabil, se determina situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut .
In baza art. 29 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 , cu modificarile ulterioare , bilanturile contabile sunt supuse verificarii si certificarii de catre cenzori, experti contabili, contabili autorizati cu studii superioare sau societati comerciale de expertiza contabila, dupa caz.
Relatia prin care se evalueaza situatia patrimoniului sau a capitalului propriu, care este:
SITUATIA NETA
A PATRIMONIULUI
(capital propriu)
ACTIVUL
PATRIMONIULUI
DATORIILE
Acest obiectiv se realizeaza cu ajutorul "bilantului propriu-zis" denumit si bilantul situatiei patrimoniale sau contul situatiei patrimoniulu
Eventualele erori constatate in contabilitate dupa aprobarea si depunerea bilantului contabil vor fi corectate in anul in care acestea se constata, bilanturile financiare ale exercitiilor anterioare ne mai putand fi modificate.
Bilantul contabil reprezinta un set de documente si situatie de sinteza economica, mijlocul de oglindire la un moment dat a situatiei intreprinderii, evaluata in bani prin punerea fata in fata a mijloacelor si a resurselor.
2.2. STRUCTURA GENERALA A BILANTULUI CONTABIL
Bilantul propriu-zis este definit ca un tablou care cuprinde mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora (capital social, obligatii, decontari ) precum si rezultatele financiare ale activitatii unui agent economic la un moment dat (ultima zi a anului la care se refera). Aceasta este cea mai importanta componenta a bilantului contabil. Se mai numeste si bilant de exploatare si se intocmeste la sfarsitul exercitiului financiar.
Structurile calitative folosite in cadrul bilantului pentru modelarea situatiei patrimoniului, sunt cele de activ si pasiv. Ele se explica si definesc simultan prin prisma juridicului, economicului si financiarului.
Procedand la o reforma inspirata de experienta franceza,in acord cu dispozitiile Directivei a IV-a europene,normalizatorii romani au optat pentru o schema de bilant sub forma de tablou cu doua parti-partea stanga numita activ si partea dreapta numita pasiv.
Din punct de vedere juridic - activul prin compozitia lui grupeaza elementele in bunuri reale si creante (drepturi asupra persoanelor), iar pasivul, in capital propriu si datorii.
Din punct de vedere economic - prin subdiviziunile de activ si pasiv trebuie sa se faca distinctie intre structurile privind activitatea de investitie si activitatea de exploatare.
Astfel, activul se imparte in active de investitie si active de exploatare (stocuri, creante, lichiditati), iar pasivul, in capitaluri si datorii, din care in datorii financiare si datorii de exploatare.
Aprecierea financiara grupeaza activele in raport de lichiditate (termenul de transformare in bani), iar pasivele in functie de exigibilitatea lor (termenul de plata).
In structura activului , se disting:
-active imobilizate;
-stocuri;
-active realizabile;
-active disponibile (lichiditati).
In structura pasivului se disting:
- capitaluri ;
-datorii pe termen scurt;.
-atorii pe termen lung.
In situatia in care obiectul modelarii bilantiere il reprezinta categoria de resurse economice, activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica sau sociala, iar pasivul originea (provenienta) resurselor.In cadrul activului, sunt delimitate utilizari permanente sau durabile de resurse sub forma de bunuri de investitie, utilizari temporare sau curente sub forma de stocuri, creante, valori mobiliare de plasament si disponibilitati, pierderi generate de o activitate nerentabila, privind consumarea resurselor.
Pasivul, prin structura sa, delimiteaza cele trei modalitati de formare a resurselor si anume: resurse permanente sau pe termen lung, furnizate de proprietar, resurse temporare sau curente , asigurate de terti (furnizori, banci, obligatari) si resurse rezultat, sub forma profiturilor realizate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar.Activul, prin componenta sa, evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul, clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire (surse proprii sau straine) si exigibilitatea lor.In cadrul activului sunt delimitate utilizari permanente sau durabile de resurse sub forma de bunuri de investitii, utilizari temporare sub forma de stocuri, creante, valori mobiliare de plasament si disponibilitati si pierderile generate de o activitate nerentabila privind utilizarea resurselor.
Structuri privind situatia patrimoniului
Tabel nr. 1 .cap.II. - situatia patrimoniului, schema simplificata
ACTIV
PASIV
1. ACTIVE IMOBILIZATE
1. CAPITALURI PROPRII
1.1. Imobilizari necorporale
1.1. Capital
1.2. Imobilizari corporale
1.2. Rezerve
1.3. imobilizari financiare
1.3. Rezultat (+ sau -)
1.4. Alte capitaluri proprii
2. ACTIVE CIRCULANTE
2. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
2.1. Stocuri si productie in curs de executie
2.2. Creante
2.3. Disponibilitati
3. ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
3. DATORII
3.1. Imprumuturi si datorii financiare
3.2. Alte datorii
4. PASIVE DE REGULARIZARE
Analizat prin prisma teoriei modelarii, bilantul contabil este simultan un model structural si global, prin intermediul caruia se asigura o reprezentare a patrimoniului pornind de la partile sale componente, catre caracteristicile de ansamblu.
l. Bilantului, patrimoniul este evidentiat prin prisma activului si pasivului.
In cadrul activului, elementele multimii de activ sunt grupate in raport cu destinatia bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate in active imobilizate, active circulante si active de regularizare si asimilate. La randul lor, activele imobilizate sunt diferentiate in imobilizari necorporale, imobilizari corporale si financiare. Activele circulante, sunt impartite in raport de forma pe care o imbraca in stocuri si productie in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati banesti.
In cadrul pasivului, elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport de caile de formare a surselor de finantare, in capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si pasive de regularizare, precum si gradul lor de exigibilitate, permanente si curente.
Ordinea de dispunere a dispozitiilor in activul bilantului este, de regula, cea inversa lichiditatii activelor de la cele mai putin lichide, cum sunt imobilizarile corporale, catre disponibilitatile banesti, care sunt lichiditatile curente. Cat priveste ordinea de succesiune a pozitiilor de pasiv, ea este inversa exigibilitatii surselor de finantare, incepand cu elementele capitalului propriu, continuand cu datoriile pe termen lung si cu cele curente sau pe termen scurt. Bilantul contabil evidentiaza cifric si in etalon monetar echilibrul dintre bunurile economice si sursele de finantare , precum si rezultatele obtinute ca urmare a investirii si utilizarii capitalului.
2.3. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
In conformitate cu Ordinul nr. 1752/2005, contul de profit si pierdere va avea urmatoarea structura:
1.Cifra de afaceri neta
Productia vanduta
Venituri din vanzarea marfurilor
Venituri din dobanzi inregistrate de entitati al caror obiect de activitate il constituie leasingul
Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete
2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie
Sold C
Sold D
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata
4.Alte venituri din exploatare
- cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile
VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL
5.a). Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
Alte cheltuieli materiale
b). Alte cheltuilei externe(cu energia si apa)
c). Cheltuieli privind marfurile
6.Cheltuieli cu personalul din care
a).salarii si indemnizatii
b).cheltuieli cu asigurari si protectia sociala
7.a).Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale
a.1). Cheltuieli
a.2). Venituri
b).Ajustari de valoare privind activele circulante
b.1).Cheltuieli
b.2). Venituri
8 Alte cheltuieli de exploatare
8.1 Cheltuieli privind prestatiile externe
8.2 Cheltuieli cu alte impozite ,taxe si varsasminte asimilate
8.3 Cheltuieli cu despagubiri,donatii si active cedate
Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul
Ajustari privind provizioanele
-Cheltuieli
-Venituri
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
-Profit
-Pierdere
9.Venituri din interese de participare
- din care venituri obtinute de la entitati afiliate
10.Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate
- din care venituri obtinute de la entitati afiliate
11.Venituri din dobanzi
- din care venituri obtinute de la entitati afiliate
Alte venituri financiare
VENITURI FINANCIARE -TOTAL
12.Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ca active circulante
-Cheltuieli
-Venituri
13.Cheltuieli privind dobanzile
- din care ,cheltuieli in relatia cu entitatile afiliate
Alte cheltuieli financiare
CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR (A)
-Profit
-Pierdere
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CUTENT (A)
-Profit
-Pierdere
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17.PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA
-Profit
-Pierdere
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT (A)
-Profit
-Pierdere
18. Impozitul pe profit
19.Alte impozite ce nu apar in elementele de mai sus
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET (A) A EXERCITIULUI FINANCIAR
-Profit
-Pierdere
Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul de sinteza care masoara performantele activitatii unei intreprinderi in cursul unei perioade date.[6]
Contul de profit si pierdere s-a introdus ca o necesitate a controlului respectarii interesului fiscal al statului in conditiile cresterii gradului de libertate al tuturor agentilor economici.
Interesul fiecarei firme este de a obtine un profit cat mai mare pentru a se mentine in lupta concurentiala; orice administrator sau manager este interesat sa cunoasca izvoarele de profit ale unitatii , dar si pierderile care au loc.
Contul de profit si pierdere, evidentiaza si explica in forma analitica rezultatele de echilibru intre venituri si cheltuieli
Activitatile economice si sociale, consumatoare de resurse si producatoare de rezultate care provoaca transformari in masa patrimoniului, sunt descrise si analizate prin contul de rezultate sau contul de profit si pierdere.
Acesta evidentiaza si explica, intr-o forma analitica rezultatele prin prisma raporturilor de echilibru intre venituri si cheltuieli, ecuatia generala fiind de forma:
CHELTUIELI + REZULTATE = VENITURI
Intr-o acceptie generala, cheltuielile desemneaza in expresie valorica, raporturi patrimoniale cu privire la angajarea si utilizarea resurselor economice in cadrul activitatilor desfasurate de unitatea patrimoniala.
In ceea ce priveste veniturile,acestea delimiteaza in expresie valorica raporturile patrimoniale cu privire la obtinerea rezultatelor.
Pentru reprezentarea cheltuielilor si veniturilor, se porneste de la caracterul de proces al activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.
Intr-o acceptiune generala, cheltuielile desemneaza in expresie valorica, raporturi patrimoniale cu privire la cumpararea si utilizarea resurselor economice in cadrul activitatilor desfasurate de firma. In ceea ce priveste veniturile, acestea delimiteaza in expresie valorica raporturile patrimoniale cu privire la obtinerea si realizarea rezultatelor.
Pentru repartizarea cheltuielilor si veniturilor se porneste de la caracterul de proces al activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate.
Pornind de la venitul realizat al exercitiului se determina in mod corespunzator cheltuielile in calitatea lor de efort care au generat veniturile. Toate cheltuielile efectuate in cursul exercitiului care nu se pot atasa veniturilor realizate, sunt activate sub forma stocurilor, toate cumpararile stocate care nu s-au consumat, posturile de regularizare in cazul cheltuielilor inregistrate in avans si cheltuielilor de repartizat asupra mai multor exercitii financiare. De asemenea sunt delimitate in categoria productiei stocate, toate veniturile obtinute dar nerealizate si in categoria posturilor de regularizare, toate veniturile realizate in avans care sunt atribuite exercitiilor viitoare.
Pentru delimitarea si evidentierea cheltuielilor si veniturilor se poate folosi si criteriul "contabilitatii de trezorerie". In acest caz tranzactiile sunt separate si inregistrate in categoria veniturilor numai la decontarea lor la trezorerie.
Cheltuielile si veniturile reprezentate prin contul de rezultate pot fi grupate dupa diverse criterii. Dintre care, de baza pot fi:criteriul naturii si criteriul destinatiei cheltuielilor si veniturilor.
In raport de natura lor, cheltuielile pot fi grupate pe feluri de activitati:
De exploatare
Financiare
Extraordinare
Categoria de venituri se diferentiaza pe feluri de activitati
Venituri din exploatare;
Venituri financiare;
Venituri extraordinare
Prin compararea cheltuielilor cu veniturile, se determina REZULTATUL TOTAL.
Acesta poate imbraca doua forme:
de PROFIT, cand VENITURILE > CHELTUIELILE
de PIERDERE, cand VENITURILE < CHELTUIELILE
In cadrul bilantului contabil, rezultatul net apare ca o sursa proprie de finantare a activului creat ca excedent al veniturilor fata de cheltuieli in schimb, in contul de rezultate, acesta apare ca un produs al factorilor de productie.
Ecuatia in masura sa evidentieze dubla ipostaza a calcularii rezultatului net, care este de forma:
A - P = Rn = V - C Sn = Rn = V - C
Sau
Unde: Unde:
A - activ; Sn - situatia neta;
P - pasiv; Rn - rezultatul net;
Rn - rezultatul net; V - venituri;
V - venituri; C - cheltuieli.
C - cheltuieli.
Relatia care prezinta logica, calcularii rezultatului in cadrul celor doua modele se prezinta astfel:
a).Logica bilantului contabil:
Rn N= Cpe N= Cpe.(N-1) +/- Apce N
Unde:
Rn N - rezultatul net al exercitiului N;
Cpe N ; Cpe (N-1) - capitalul propriu al exercitiului N respectiv N-1;
Apce N - aportul proprietarului in cursul exercitiului N.
b).Logica contului de rezultate:
Rn = Vr - Cc
Unde:
Rn - Rezultatul net al exercitiului N;
Vr - Veniturile realizate ale exercitiului N;
Cc - Cheltuielile corespondente veniturilor realizate exercitiului N
Dupa stabilirea rezultatului, el se va repartiza pe destinatii, dupa cum hotareste adunarea generala a actionarilor sau daca nu se va repartiza, se reporteaza in exercitiul urmator.
CAPITOLUL III
ANALIZA CASH-FLOW-ULUI
3.1. CONCEPTUL DE FLUX DE TREZORERIE
Cash-flow-ul se refera la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmeipe o perioada determinata de timp. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator. Iesirile de bani sunt masurate prin platile pe care le efectueaza o firma in numerar. Intrarile sunt acei bani pe care o firma ii primesti de la clienti, debitori si investitori.
Cash-flow-ul pozitiv
Daca banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies, firma are un cash-flow pozitiv. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si singura grija e de a gestiona banii in plus.
Cash-flow-ul negativ
Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra se cheama ca exista un cash-flow negativ. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat - de exemplu - de necolectarea la timp a banilor de la clienti. Trebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata.
Componentele cash-flow-ului
Cash-flow-ul are, in mod normal, trei componente:
1. Cash-flow-ul operational
Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni interne. Sunt banii proveniti din vanzarea produsului sau serviciului firmei tale. Acesta este cea mai importanta sursa de venit si pentru ca este generata intern, inseamna ca ai si control asupra ei.
2. Cash-flow-ul de investitii
Acestia sunt banii generati intern, dar din activitati non-operationale. Cash-flow-ul de investitii include baniii investiti in echipament, in mijloacele fixe. Aceste investitii reprezinta profitul firmei pe temen lung.
3. Cash-flow-ul financiar
Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori, investitori, actionari. Acorzi un imprumut, platesti un imprumut, platesti dividente si toate aceste activitati trebuie trecute in cash-flow-ul financiar.
Gestionarea eficienta a cash-flow-ului
Pentru a evita sa scoti bani din buzunar cind apare o factura neasteptata, trebuie sa gestionezi eficient cash-flow-ul. Acest lucru presupune ca managerul:
- sa stie care sunt cele mai bune surse de obtinere a banilor in cazul unor nevoi aditionale
de bani lichizi
- Sa fie pregatit sa intimpini aceste nevoi si sa pastrezi relatii bune cu banca si ceilalti creditori.
-sa stie cand,de unde si cum apar nevoile de bani lichizi
Primul lucru pe care un manager trebuie sa-l faca pentru a evita o criza financiara este o previzionare de numerar. Un antreprenor inteligent stie ca previziunile de numerar se fac atat pe termen scurt (saptamanal, lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi, cat si pe termen lung (anual, pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia firmei.
Contul de profit si pierdere ofera informatii despre fluxuri de venituri si cheltuilei ,dar nu si despre cele de trezorerie.Trebuie sa se faca distinctia dintre venit si incasari,precum si dintre cheltuilei si plati.Diferenta dintre venituri si cheltuilei reprezinta profit(pierdere),iar diferenta dintre incasari si plati semnifica cash-flow.[7]
Trezoreria unei firme reprezinta fluxurile de plati cum se deruleaza in cadrul firmei intr-o anumita perioada de timp,respectivfluxul de diferente dintre incasarile si platile efectuate de firma.
Trezoreria evidentiaza rezultatul intregii activitati a firmei si modul de respectare a cerintelor echilibrului financiar.Variatia trezoreriei nete reprezinta cash-flow si permite evidentierea fluxurilor obtinute de entitate in ultimul exercitiu financiar pe tipuri de activitati(exploatare,investitii,finantare)precum si modul in care au fost atilizate si s-a apelat la alte surse decat sin exploatare.
Conformabordarii functionale a activitatii unei companii,fluxurile pot fi grupate in 3 categorii:
Fluxul net de trezorerie (^ TN) rezulta din variatia in valori absolute a trezoreriei nete de la un an la altul,reprezentand fluxul monetar net,respectiv fluxul de numerar degajat din activitatea firmei pe parcursul unui exercitiu financiar (cash-flow).
Trezoretia neta poate fi determinata prin doua metode si anume:
-metoda directa
-metoda indirecta
Metoda directa opereaza cu incasari si plati brute in numerar,pe total si pe tipuri de activitati (exploatare,investitii,finantare).
Metoda indirecta difera de metoda directa doar in privinta fluxurilor de trezorerie de exploatare,celelalte activitati (investitii si finantare) calculandu-de in nod identic ca la metoda directa.La determinarea fluxului de trezorerie din activitati de exploatare se porneste de la profitul net care se corecteaza cu operatiunile care nu au caracter monetar (amortizari,provizioane,diferente de curs valutar),precum si cu nariatia necesarului de fond de rulment net(capital circulant).
In lucrarea de fata ne vom opri asupra celei de-a doua metode ,respectiv metoda indirecta,pentru a stabili trezoreria neta a SC BULTACO SA.
INDICATORI
2008
2009
I
FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE
1
Rezultat inainte de impozitare
+1483363
+1840169
2
Eliminarea chelt si a veniturilor care nu au incidenta asupra trezoreriei
cheltuieli cu amortizari si provizioane
+1920966
+ 2804244
venituri din provizioane
-792998
-1710858
3
Eliminarea chelt.si veniturilor nelegate de exploatare:
cheltuieli din cedarea invest.financiare pe termen scurt
0
0
venituri din cedarea investit,financiare pe termen scurt
0
0
cheltuieli privind dobanzile
+ 187319
+168866
venituri din dobanzi si dividende
- 876168
-22520
cheltuieli din cedarea activelor imobilizate
+442151
+201119
venituri din cedarea activelor imobilizate
-1829092
-2433254
venituri din subventii pentru investitii
-106797
0
4
Rezultatul din exploatare inaintea deducerii variatiei necesarului de fond
de rulment din exploatare(NFRE)
+428744
+847766
variatia stocurilor
0
0
variatia creantelor din exploatare
0
0
variatia cheltuielilor in avans din exploatare
+49580
+293334
variatia datoriilor din exploatare
variatia veniturilor in avans din exploatare
-357
-12510
5
Rezultatul din exploatare dupa deducerea variatiei NFRE
477967
1128590
6
Impozitul pe profit
-373398
-518786
7
FLUXURI DE NUMERAR NETE DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE
104569
609804
II
FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE INVESTITII
8
Incasari in numerar din vanzarea de terenuri si cladiri,instalatii.
+2176620
+2895572
active necorporale si alte active pe termen lung
9
Incasari si plati in numerar din alte active pe termen lung
0
0
10
Plati in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe,active -1240650
-2511174
necorporale si alte active pe termen lung
11
Dividende incasate
0
0
12
FLUXURI DE NUMERAR NETE DIN ACTIVITATI DE INVESTITII
+935970
+384398
III
FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE
13
Incasari din imprumuturi pe termen lung/rambursari
+2223549
+6195786
14
Incasari din imprumuturi pe termen scurt/rambursari
-810599
- 516188
15
Plati pentru operatiuni de leasing financiar
- 61489
-155753
16
Achizitii de actiuni
0
0
17
Dividende platite
- 840960
-1109965
18
FLUXURI DE NUMERAR NETE DIN ACTIVIT.DE FINANTARE
510501
4798278
19
Efectele variatiei ratei de schimb aferente numerarului
-19519
-16521
20
FLUXURI DE NUMERER TOTAL
7+12+18+19
1531521
4781757
21
Numerar si echivalente de numerar la inceputul perioadei
2193885
3725406
22
Numerar si echivalente de numerar la finele perioadei
3725406
8507163
CONCLUZII SI PROPUNERI
Analiza performantelor unei intreprinderi, inclusiv a rentabilitatii acesteia, este necesara pentru o corecta apreciere si evaluare a eventualelor modificari esentiale privind resursele economice pe care le-ar putea controla in viitor. Importanta deosebita prezinta variatia performantei in viitorul previzibil, determinandu-se in acest scop, aspectele legate de generarea de fluxuri, in functie de resursele existente.
In ceea ce priveste orientarea intreprinderii catre noi resurse financiare, analiza performantei va trebui sa furnizeze concluzii asupra impactului pe care l-ar avea utilizarea de resurse suplimentare.
Totodata, analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare ale echilibrului financiar pe termne mediu si lung, si treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate, ale activitatii intreprinderii. In cazul situatiei financiar-patrimoniale un loc deosebit il ocupa stabilirea cailor de mentinere a independentei financiare si de realizare a flexibilitatii in acest domeniu
BIBLIOGRAFIE
Darie V.
Drehuta E.
Gorbanescu C.
Patrut V.
Rotila A.
"Manualul expertului contabil si al contabilului autorizat"
Editia a VI-a actualizata
Editura Agora, Bucuresti, 2005
Feleaga N.
Ionascu I.
"Tratat de contabilitate financiara" vol. I si II,
Editura Economica, Bucuresti, 1998
Georgescu N.
"Analiza bilantului contabil"
Editura Economica, Bucuresti, 1999
Margulescu D.
"Analiza economico financiara a societatilor comerciale"
Editura Economica, Bucuresti 1994
Oprea I.
si colaboratorii
"Intocmirea si auditarea Bilantului Contabil"
Editura Intercredo Deva, 2005
Suciu Gheorghe
"Analiza economico-financiarat"
Editura Infomarket, Brasov, 2009
CUPRINS
INTRODUCERE............. .. .. pag.1
CAP IPREZENTAREA FIRMEI.............pag.2
1.1.Date generale.............. .pag.3
1.2. Domeniul principal de activitate.............pag.3
1.3 Capital social.pag.4
1.4 Structura organizatorica a societatiipag. 5
1.5 Organizarea si conducerea contabilitatiipag. 7
CAP II SITUATII FINANCIARE ANUALE.. .pag.12
2.1 Bilantul contabil-componenta fundamentala a
documentelor de sinteza.pag.12
2.2 Structura generala a bilantului contabil.pag.14
2.3 Contul de profit si pierdere.pag.17
CAP III ANALIZA CASH-FLOWU-LUI. pag.24
3.1 Conceptul de flux de trezorerie. pag.24
CONCLUZII SI PROPUNERI..pag.28
BIBLIOGRAFIE .pag.29
CUPRINS.pag.30
ANEXE
[1] Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in temeiul art. 3, din Ordonanta Guvernului nr. 61/2001, pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 531/31.08.2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea 310/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 380/05.06.2002, art. 11
[2] Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in temeiul art. 3, din Ordonanta Guvernului nr. 61/2001, pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 531/31.08.2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea 310/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 380/05.06.2002, art. 19.
[3] Legea citata, art.24
[4] Ordinul nr. 1752/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile simpificate si armonizate, sectiunea 2, art. 7.
[5] Niculae Feleaga, Ion Ionascu,''Tratat de contabilitate financiara'', vol. I., Editura Economica, Bucuresti, 1998, pag. 91.
[6] Niculae Feleaga, Ion Ionascu, 'Tratat de contabilitate financiara', vol. I, Editura Economica, Bucuresti, 1998, pag. 133.
[7] Gheorghe Suciu, Analiza economico-financiara', Editura Infomarchet. Brasov, 2009, pag. 154.