Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Grile - Contabilitatea financiara

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune - metda globala, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 711 = 331, ii poate corespunde inregistrarea:

a. 921 = 933'

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarea contabila: 331 = 711, corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarii:

d. 933 = 921'                                     

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 331 = 711 ii corespunde inregistrarea: 933 = 921' A



'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 345 = 711, (la pret prestabilit) ii corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:

e. 931 = 902'                                     

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 348 = 711, ii poate corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea: c. 903 = 902'           

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 603 = 303 ii corespunde inregistrarea: 921 = 901' F

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 641 = 421 (pentru personalul indirect productiv) ii corespunde inregistrarea: 921 = 901' F

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile: 711 = 331, ii poate corespunde, conform metodei globale, inregistrarea:

c. 921 = 933'

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarii contabile: 601 = 301, ii corespunde, conform metodei globale, inregistrarea:

a. 921 = 901'

'Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in conturi specifice. Astfel, inregistrarii contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) ii corespunde, corespunzator metodei globale, inregistrarea:

c. 923 = 901'

'Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape metodologice, intr-o anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate mai jos nu este specifica procedeului mentionat ?

d. Decontarea costului produselor obtinute;'           

'Bugetul poate fi definit ca expresia cantitativa a obiectivelor pe care o firma si-a propus sa le atinga

intr-o perioada de timp determinata, de regula un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele reprezinta planuri numerice. Considerati verosimile aceste afirmatii ?' A

Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizata de catre procedeul suplimentarii de calculatie a costului de productie ?

b. directe si indirecte;

'Care dintre procedeele specifice contabilitatii de gestiune, enuntate mai jos, are ca specific repartizarea cheltuielilor indirecte?

b. procedeul suplimentarii;'         

Care indicator este specific metodei Tarif - Ora - Masina? b. tariful pe ora lucrata de o masina

'Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care se identifica pe obiecte de calculatie

in momentul efectuarii lor.' A

'Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care: e. Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;'         

'Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care raman relativ constante cu trecerea timpului intr-o perioada medie de gestiune:' F

'Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:b. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii;'

'Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de gestiune devin costuri, se numesc:

c. cheltuieli incorporabile' A

'Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care: c. Isi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;'

'Conform metodologiei, in cadrul procedeului calculelor iterative, se considera ca numarul de runde suficient pentru iterarea costului prestatiilor reciproce este: (N este numarul sectiilor din sistemul interdependent)

a. N + ( 1 pentru prima sectie)'

'Conform normelor contabile romanesti - metoda globala, contul 921 ''Cheltuielile activitatii de baza'' poate functiona astfel:

e. 921 = 901'

'Conform normelor contabile romanesti - metoda globala, contul 923 ''Cheltuieli indirecte de productie'' poate functiona astfel:b. 923 = 901'                            

'Conform normelor contabile romanesti - metoda globale, contul 931 ''Costul productiei obtinute'' poate functiona astfel:

c. 931 = 902'                                     

'Conform normelor contabile romanesti, Contul 901 ''Decontari interne privind cheltuielile'' poate functiona astfel: 923 = 901' A

'Conform normelor contabile romanesti, contul 902 ''Decontari interne privind productia obtinuta'' poate functiona astfel: c. 902 = 921' A

'Conform normelor contabile romanesti, contul 903 ''Decontari interne privind diferentele de pret'' poate functiona - metoda globala - astfel:b. 903 = 902'      A

'Conform normelor contabile romanesti, contul 921 ''Cheltuielile activitatii de baza'' poate

functiona astfel: 921 = 901' A

'Conform normelor contabile romanesti, contul 922 ''Cheltuielile activitatilor auxiliare'' poate

functiona (in analitic) astfel: 922 = 922' A

'Conform normelor contabile romanesti, contul 923 ''Cheltuieli indirecte de productie'' - metoda globala, poate functiona astfel:

b. 923 = 901' A

'Conform normelor contabile romanesti, contul 923 ''Cheltuieli indirecte de productie'' face parte

din grupa de conturi intitulata ''Decontari interne privind cheltuielile'':' F

'Conform normelor contabile romanesti, contul 924 ''Cheltuieli generale de administratie'' poate functiona astfel: 921 = 924' A

'Conform normelor contabile romanesti, contul 925 ''Cheltuieli de desfacere'' poate functiona

astfel:921 = 925' A

'Conform normelor contabile romanesti, contul 931 ''Costul productiei obtinute'' face parte din

grupa de conturi intitulata ''Decontari interne'':'   F

'Conform normelor contabile romanesti, contul 931 ''Costul productiei obtinute'' poate functiona

astfel: 931 = 933' F

'Conform normelor contabile romanesti, contul 933 ''Costul productiei in curs de executie''

poate functiona, conform metodei globale, astfel:

a. 933 = 921' A

'Conform normelor contabile romanesti, corespunzator metodei globale, contul 931 ''Costul

productiei obtinute'' poate functiona astfel:

c. 931 = 902' A

'Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este disciplina contabila care, printer altele: a. inregistreaza in conturi informatii privind costurile de productie'

'Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se caracterizeaza, de regula, prin

confidentialitatea rezultatelor.' A

'Contul simbolizat 931 se numeste ''Cheltuielile activitatii de baza''.' F

'Contul simbolizat 931 se numeste ''Decontari interne privind productia obtinuta''.' F

'Conturile de gestiune din grupa 92 se debiteaza cu cheltuielile incorporabile in costuri,

in conformitate cu destinatia lor:' A

'Costul unitar al productiei calculat cu formula: _ _ _ _ ? + ? = l i p l U Qj qjl Chi Chp Chl C , in care: Chi - reprezinta cheltuielile initiale ale sectiei (atelierului); Chp - cheltuielile aferente prestatiilor primite de la celelalte sectii (ateliere); Chl - cheltuielile privind produsele livrate celorlalte sectii (ateliere) in cadrul prestatiilor reciproce; Qj - cantitatea de produse fabricata de catre sectia furnizoare; qjl - cantitatea de produse livrata unei alte sectii (atelier) in cadrul prestatiilor reciproce; este caracteristic procedeului: c. procedeul reiterarii;'

Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se poate realiza prin urmatorul procedeu: c. procedeul calculului algebric;

'Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, costul de productie reprezinta: c. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.'

'Din punct de vedere al modului de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie, costurile

se clasifica in costuri directe si costuri variabile' F

'Din punct de vedere al momentului elaborarii, calculatiile de cost se clasifica in antecalculatii si postcalculatii.' A

'Din punct de vedere al reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene,

costul de productie reprezinta: b. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia'

'Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si B: cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.; cheltuieli cu materiile prime

si materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B; cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor 26.000 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe totale care intra in componenta costurilor produselor. Care este costul de productie al produsului B ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala)' '24,000'

Dispuneti de urmatoarele informatii din tabelul alaturat: Indicator Unitar Total Cifra de afaceri 35 35.000 u.m. Cost variabil 15 15.000 u.m. Costuri fixe 16.000 u.m. Care este Coeficientul de siguranta dinamic? a. 20 %

'Dupa numarul parametrilor, indicii de echivalentii utilizati in cadrul procedeelor de echivalenta

pot fi indici de echivalenta SIMPLI, COMPLECSI, AGREGATI'

'Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este necesara

in cadrul unitatilor cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de produse,

lucrari si servicii intre sectii sau ateliere pentru nevoile lor de productie ?' A

'Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare prestatiile reciproce, este

utilizata mai ales la elaborarea ANTECALCULATIILOR.'

'Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard

normat sau alt cost cunoscut (ex.: costul efectiv din perioada precedenta), se poate folosi numai

in cazul sectiilor sau atelierelor cu productie OMOGENA.'

'Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere se poate efectua la cost prestabilit, cum

ar fi costul STANDARD, normat sau alt cost cunoscut.'

Factorul de acoperire (FA) reprezinta (conform metodei Direct Costing):a. raportul dintre contributia bruta (totala) adusa de un produs si cifra de afaceri realizata

prin vanzarea produsului

Fluxul de informatii dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara se refera la: b. informatii despre cheltuieli/costuri

'Formula contabila: 922 CT = 922 ST serveste decontarii prestatiilor reciproce privind productiile

livrate intre sectiile auxiliare ''Centrala termica'' si ''Statia de transformare'' in cadrul procedeului: a. Reiterarii;'

'Grupa 90 din clasa conturilor de gestiune poarta denumirea de ''Decontari INTERNE''.'        

'Grupa 92 din clasa conturilor de gestiune poarta denumirea de ''Conturi de CALCULATIE''.'

'Indicii de echivalenta, utilizati in procedeele de echivalenta sunt de mai multe feluri. Dintre

indicii mentionati mai jos, unii sunt foarte rar utilizati in activitatea practica. Care sunt acestia ? e. indici de echivalenta agregati.'

'In aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru materiale sunt: a. abateri de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret'

'In aplicarea metodei costurilor standard, relatia: A CM = CM × PS unde: A CM = valoarea

abaterilor din consum; CM = abaterea cantitativa; PS = pretul de aprovizionare standard, reprezinta:e. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime si materiale'

'In aplicarea metodei costurilor standard, relatia: A PM = (PE - PS) × CJ (unde: PE = prêt

unitar efectiv; PS = pret unitar standard; CJ = cantitatea de materiale aprovizionata), reprezinta: b. abaterile din diferenta de pret la materiale'

'In aplicarea metodei costurilor standard, una dintre cerintele de mai jos nu este necesara: e. inregistrarea marjelor pe costuri variabile'

'In cadrul metodei de calculatie a costurilor direct costing, cheltuielile fixe unitare:c. isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizat'

'In cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile fixe: a. raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate'

'In cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare: a. raman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate'

'In cadrul metodei de calculatie a costurilor directe, cheltuielile indirecte: a. nu se includ in costul produselor obtinute'

In cadrul metodei de calculatie pe faze nu este necesara una din urmatoarele problem metodologice: b. delimitarea cheltuielilor deductibile de cele nedeductibile fiscal                 

In cadrul metodei direct - costing stocurile de productie neterminata sunt evaluate e. la nivel de cost variabil

In cadrul metodei pe comenzi compartimentul post - calcul efectueaza lucrari precum:b. colectarea cheltuielilor directe de productie pe comenzi

In cadrul metodei pe comenzi compartimentul post-calcul efectueaza lucrari precum: b. decontarea productiei fabricate                 

'In cele ce urmeaza sunt date, pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de gestiune

sipe de alta parte, modul cum se pot dezvolta acestea in analitic.Sa se stabileasca dezvoltarea

corecta in analitic a fiecarui contSa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont a. Se dezvolta pe obiecte de calculatie b. Se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducere c. Se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli comune de productie d. Nu se dezvolta in analitic



e. Se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie 91. ''901'' Decontari interne privind cheltuielile 92. ''902'' Decontari interne privind productia obtinuta 93. ''921'' Cheltuielile activitatii de baza 94. ''923'' Cheltuieli indirecte de producti95. ''924'' Cheltuieli generale de administratie.' '91d,92a,93e,94c,95b'

'In conceptia metodei Direct - Costing, notiunea de ''direct'' trebuie legata de:a. particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor care depind in mod direct

de variatia volumului productiei fizice'

'In debitul contului 921 ''Cheltuielile activitatii de baza'' conform metodei globale se inregistreaza:b. cheltuielile cu materiile prime si materialele'

'In debitul contului 921 ''Cheltuielile activitatii de baza'' metoda globala, se inregistreaza cheltuielile

cu materiile prime si materialele' A

'In debitul contului 922 ''Cheltuielile activitatilor auxiliare'' - metoda globala se inregistreaza: a. cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice'

'In debitul contului 922 ''Cheltuielile activitatilor auxiliare'' conform metodei globale se inregistreaza cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie;' F

'In debitul contului 924 ''Cheltuieli generale de administratie'' se inregistreaza cheltuielile dublu indirecte de conducere a intreprinderii.' A

'In debitul contului 925 ''Cheltuieli de desfacere'' se inregistreaza marja comerciala in magazinele

de desfacere cu amanuntul.' F

'In debitul conturilor de gestiune din grupa 90 ''Decontari interne'' se inregistreaza decontarea cheltuielilor de cazare si deplasare ?' F

'In practica contabila din Romania, conform Legii contabilitatii si OMFP 1826/2003 publicat in

M.Of. nr. 23 din 01/12/2004, utilizarea conturilor de gestiune este obligatorie ?' F

'In raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se utilizeaza o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu este specific calculului costului unitar? e. procedeul suplimentarii;'

'In tabelul urmator sunt prezentate, dispuse intr-o ordine intamplatoare, asertiuni privindbazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie.Sa se realizeze corespondenta intre trasaturile

acestora si bazele de repartizare.

a. Bazele de repartizare de natura tehnica b. Bazele de repartizare cu caracter economicc. Bazele de repartizare simple

d. Bazele de repartizare complexe e. Bazele de repartizare (in general) 81. exprima prin intermediul unor marimi economice masura in care diferitipurtatori, preiau cote

din totalul cheltuielilor indirecte

82. au un continut unitar sau omogen, fiind formate dintr-un singur element valoric(economic) sau tehnic.83. sunt formate din mai multe elemente, a caror utilizare in comun este impusa derepartizarea mai exacta a cheltuielilor indirecte in costul productiei84. trebuie sa fie utilizate pentru repartizarea unei singure cheltuieli sau cel multale unei anumite

grupe de cheltuieli indirecte 85. se considera a fi acei parametri cu caracter fizic care prin marimea lorconditioneaza marimea cheltuielilor de repartizat'

'81b,82c,83d,84e,85a'

Intre metodele de calculatie a costurilor care nu sunt postoperative se afla: b. metoda costurilor normate

'Intr-o intreprindere s-au obtinut 100 t produs principal A si 30 t produs secundar B. Cheltuielile totale de productie au fost de 22.000 u.m. Cunoscand ca 5 t produs secundar au fost consumate in intreprindere iar restul au fost vandute la pretul de 500 u.m. / t si cheltuielile ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m., folosind procedeul deducerii valorii produselor secundare, calculati costul unitar al produsului principal (u.m./t). Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).' 120

'Intr-o sectie de confectii s-au obtinut trei sortimente de paltoane, din acelasi fel de material (cupon) si anume: tip B (pentru ''Barbati'') = 300 buc., tip C (pentru ''Copii'') = 400 buc. si tip D (pentru ''Dame'') = 200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie, al produsului D, cunoscandu-se ca lungimea materialului (metrajul) pentru fiecare tip de palton este: pentru ''Barbati'' = 5,00 m./buc., pentru ''Copii'' = 2,50 m./buc. si pentru ''Dame'' = 3,75 m./buc. ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).' 30

'Intr-o sectie de productie se fabrica ace de cusut de aceiasi lungime si calitate (material) dar de grosimi diferite, astfel: Sortimentul Cantitate (buc.) Grosime (mm) Cheltuieli materiale (u.m.) Cheltuieli de prelucrare (u.m) A 5.000 0,2 B 9.000 0,4 C 8.000 0,5 36.400.000 3.810.000 Sa se calculeze costul unitar al sortimentului C, cunoscand ca cheltuielile de prelucrare sunt cu atat mai mari cu cat dimensiunea (diametrul) piesei este mai mica. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).' '2,620'

'Intr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie (CGA), conform tabelului urmator: EXPLICATIA Sortimentul A Sortimentul B Materii prime 150 250 Manopera 200 300 CIFU 800 Cote CIFU repartizate CGS 1.000 Cote CGS repartizate Cost de productie Numar de produse 10 10 Cost de productie unitary CGA 1.350 Cote CGA repartizate Cost commercial Cost comercial unitary Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentru CIFU (cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cu salariile personalului direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si costurile de productie pentru CGA (cheltuieli generale de administratie). Sa se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula caseparator zecimal (o zecimala).' 247.5

'Intr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de sodiu sunt de 800.000 u.m. iar productia obtinuta este formata din: 10.000 tone lesie soda caustica, 10 tone hidrogen si 9.990 tone clor. In timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen si clor fabricate, fiind utilizate 8 tone hidrogen si 6.660 tone clor. Sa se calculeze costul unitar (in u.m.) al produsului clor. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).'

60

'La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul complet 250 u.m.; costurile variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:

b. 300 u.m.'

'La o intreprindere se fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile effective directe inregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentand 25% din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirect de productie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia in curs de executie la finele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de inregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m. Cum se inregistreaza abaterea pentru produsul B ? a. 902 = 903'

'La o intreprindere se fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile effective directe inregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentand 25% din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirect de

productie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia in curs de executie la finele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de inregistrare) pentru

produsul B este de 150 u.m. Care este valoarea abaterii pentru produsul B ?

e. 30 u.m.'

Metoda globala de calculatie a costului de productie se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor in: b. directe si indirecte;                      

Metoda globala de calculatie a costului de productie se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor in: c. directe si indirecte

Metoda globala de calculatie a costurilor presupune: c. cheltuielile de productie sunt directe si indirecte

Metoda imputarii rationale a costurilor fixe se bazeaza pe clasificarea acestora in: b. imputabile si neimputabile

Metoda reiterarii se utilizeaza pentru:e. nu este cunoscuta o metoda cu o astfel de denumire

'Numarul de runde de calcul efectuate in cadrul procedeului reiterarii, este, de regula, egal cu

numarul sectiilor din sistemul prestatiilor reciproce, plus o runda pentru prima sectie ?' A

'O intreprindere fabrica doua comenzi aferente fiecare la produsele A si B. Cheltuielile de productie directe sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80%. Care este costul de productie efectiv al comenzilor A si B ? Comanda A Comanda Bd. 40 u.m. 60 u.m.'                

'O intreprindere fabrica trei sortimente de paine de aceiasi calitate (material): = 2.000 buc.,B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea

cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 kg, B = 2 kg, C = 3 kg. Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).'

'5,000'

'O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii de fabricatie. Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse: Sectia 1 Sectia 2 Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m. Baze de repartizare (total cheltuieli directe) 3,0 u.m. 0,4 u.m. Produsul A 1,5 u.m. 0,25 u.m. Produsul B 0,5 u.m. - Produsul C 1,0 u.m. 0,15 u.m. Cunoscand ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele ''A'' si ''B'', iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele ''B'' si ''C'', calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care este costul efectiv al produsului C ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (2 zecimale).' 8.15

'O intreprindere industriala produce fire sintetice din acelasi material, conform nomenclatorului: Sectiunea firului (mm2) Cantitatea realizata (kg) Cheltuieli materiale (u.m.) Cheltuieli de prelucrare (u.m.) 0,2 6.000 0,3 3.000 0,4 4.000 1.650.000 1.200.000 Nota: Cheltuielile de prelucrare se repartizeaza invers proportional cu sectiunea (finetea) firelor. Sa se calculeze costul kilogramului de fir cu grosimea de 3 tex. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).'  

230

'O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform nomenclatorului: Diametrul bilei (mm) Cantitatea produsa (buc.) Cheltuieli de productie (milioane u.m.) 2 6.000.000 3 4.000.000 4 3.000.000 5.220 Costul bilei de rulment, de 3 mm, (in unitati monetare) este: Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).'        

405

'O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diameter diferite, din acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului: Diametrul rondelei (mm) Cantitate fabricate (buc.) Cheltuieli material (u.m.) 20 6.000 30 4.000 40 3.000 5.400.000 Folosind unul dintre procedeele de echivalenta, sa se calculeze costul unitar al rondelei cu diametrul de 30 mm (pierderile de prelucrare se neglijeaza). Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).'

450

'O intreprindere industrializeaza trei tipuri de cascaval, dupa cum urmeaza: A = 20.000 buc,B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m. Cascavalul este ambalat in baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm. Care este costul de productie al baxului cu cascaval de tip C ? Nota: la raspuns se va utiliza, dupa caz, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).'

'128,000'

'O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. Folosind unul dintre procedeele de separare a cheltuielilor (indirecte de productie) in cheltuieli variabile si fixe, sa se calculeze cheltuielile standard

ale lunii august in conditiile unei productii preconizate de 1.650 ore. EXPLICATIA VOLUMUL PRODUCTIEI Q (ore) CHELTUIELI DE PRODUCTIE Ch. (u.m.) IANUARIE 1.500 95.000 FEBRUARIE 1.600 100.000 MARTIE 1.400 90.000 APRILIE 1.300 85.000 MAI 1.800 110.000 IUNIE 1.700 105.000 TOTAL 9.300 585.000 AUGUST 1.650 = ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).' '102,500'

'O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. PERIOADA (luna) PRODUCTIA Q (ore) CH. INDIRECTE Ch. (u.m.) 1) Ianuarie 2.100 51.000 2) Februarie 1.900 49.000 3) Martie 2.000 50.000 Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si fixe,

sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.150 ore. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).' '51,500'

'O intreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul urmator: Sectii consumatoare Nr. crt. Sectii auxiliare producatoare Cheltuieli de productie Productia obtinuta S.T. C.T. S.P. Alte sectii 1 Statia de transformare (S.T.) 125 mil. 300 kwh - 75 100 125 2 Centrala termica (C.T.) 175 mil. 275 t 50 - 125 100 3 Statia de preparare a apei (S.P.) 250 mil. 200 m3 25 100 - 75 Care este costul unitar al tonei de apa calda determinat conform unuia din procedeele de calcul al costului productiei de fabricatie interdependenta (algebric)? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).' '2,000,000'

'O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator: Grosimea geamului (mm) Dimensiunile geamului (m) Cantitatea (bucati) Cheltuieli de productie milioane u.m.)2 2 × 1,50 6.0003 4 × 0,75 4.0004 3 × 1,00 3.00012.960Costul unitar al foii de geam, de 4 mm, in unitati monetare, este:Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula caseparator zecimal (o zecimala).' '1,440,000'

'O intreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vanzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea coeficientului de siguranta dinamic (Cs). d. 95%'



'O intreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vanzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea intervalului de siguranta (Is). Is (u.m.) e. 475.000'

'O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m., pragul de rentabilitate 12 buc. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.:d. 15 buc.'

'O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Care este valoarea productiei vandute la pragul de rentabilitate: e. 144 u.m.'

'O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.: e. 15 buc.'

'O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce Cifra de afaceri trebuie realizata pentru a realiza un profit de 6 u.m.: e. 180 u.m.'

'O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza un profit de 6 u.m. decat cantitatea de la pragul de rentabilitate: b. 1,25'                 

'O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie pentru carese cunosc datele (in unitati monetare):A B C D ECheltuieli directe 50 150 250 350 450Cheltuieli indirecte de productie S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80La inceputul lunii Costul productiei in 40 5 10 5 20curs de executie (PICE) La sfarsitul lunii 10 30 35 25 60Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2si S3, produsele C in S3 si S4, produsele D in S4 si S5 si produsele E in S1 si S5. Bazele derepartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.In cele ce urmeaza sunt calculate costurile de productiei dar dispuse intr-o ordineintamplatoare. In aceste conditii, costurile de productie ale produselor fabricate, trebuie pusein corespondenta, cu valorile calculate.

a. 200

b. 100

c. 400

d. 300

e. 500 86. Costul de productie al produsului A 87. Costul de productie al produsului B88. Costul de productie al produsului C 89. Costul de productie al produsului D 90. Costul de productie al produsului E' '86b,87a,88d,89c,90e'

'O intreprindere realizeaza patru sortimente de produse in patru sectii de fabricatie pentru care se cunosc datele (in unitati monetare): A B C D Cheltuieli directe 50 150 250 350 Cheltuieli indirecte de productie S1 = 40; S2 = 20; S3 = 80; S4 = 60 La inceputul Costul productiei in lunii 10 15 0 0 curs de executie La sfarsitul lunii 25 75 100 105 Cheltuieli generale de administratie si desfacere 80 Cantitatea fabricata 50 150 250 350 Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2 si S3, produsele C in S3 si S4 si produsele D in S1 si S4. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de productie. In aceste conditii costul comercial unitar al produsului D are valoarea: Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula caseparator zecimal (o zecimala).' 1

'O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie. Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia 1 Sectia 2 Sectia 3 Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m. Bazele de repartizare (total) 3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m. - A 1.500 u.m. 250 u.m. - - B 500 u.m. - 2.000 u.m. - C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m. Care este cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata asupra produsului C ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).'         '11,000'

'O societate comerciala detine la inceputul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la costul deproductie de 130 u.m. / buc. si inregistrate la pretul standard (de inregistrare) de 100 u.m. /buc.In data de 05. N societatea obtine 1.000 buc. produse finite la costul de productie de 110u.m./buc., le depoziteaza si le inregistreaza la pretul standard (de inregistrare) de 100 u.m. /buc.In data de 10. N societatea comerciala vinde 500 buc. produse finite.In data de 15. N societatea obtine, depoziteaza si inregistreaza, in aceleasi conditii, 500 buc.produse finite cu costul de productie de 80 u.m./buc.In data de 20. N are loc o ultima vanzare a lunii de 1.000 buc. produse finite.In tabelul urmator sunt prezentate soldurile debitoare ale conturilor ''345'', ''348'' si ''711'',coeficientul ''K'' de repartizare a diferentelor de pret asupra valorii produselor finitedescarcate si ''S'' Variatia stocurilor, dispuse intr-o ordine intamplatoare.Sa se restabileasca valorile exacte ale fiecarui indicator. a. 18.000

b. - 18.000

c. 12.000

d. 100.000 e. 0,12

76. 345 Produse finite 77. 348 Diferente de pret la produse 78. 711 Variatia stocurilor

79. K Coeficient de repartizare 80. S Variatia stocurilor'

'76d,77c,78a,79e,80b'

'O societate comerciala fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul A se fabrica numai in Sectia I iar produsul B in Sectiile I si II. Se cunosc datele (in u.m.): cheltuieli directe (200 -A si 100 - B), cheltuieli de sectie (indirecte de productie) SI (60) si SII (90), cheltuieli de administratie (50), pret prestabilit (de inregistrare, respectiv costul standard, 225 pentru ambele sortimente), productia in curs de executie la inceputul perioadei (10 - A) si la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare a cheltuielilor indirecte (de productie), respectiv, cheltuielile directe. Sa se calculeze costul de productie al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).' 200

'O societate comerciala, inregistreaza in perioada curenta cheltuieli directe cu character variabil cu volumul fizic al productiei obtinute si cheltuieli indirecte de productie cu character conventional constant in raport variatia volumului fizic al productiei obtinute. In aceste conditii, costul productiei obtinute, determinat prin metoda Direct costing este:

c. mai mic decat costul calculat prin ''metoda globala'''

'O sonda petroliera produce 59,9 to petrol si 100 m3 gaze de sonda. Cheltuielile ocazionate de obtinerea ambelor produse sunt 1.200 u.m. Productia de gaze de sonda, considerate produs secundar, se echivaleaza cu productia de petrol, considerat produs principal, conform relatiei: 1,0 m3 gaze sonda = 1,0 kg petrol. Folosind procedeul echivalarii cantitative, determinati care este marimea costului unitar al produsului secundar (u.m. / m3). Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (2 zecimale).' 0.02

'Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, prin procedeul suplimentarii, in forma clasica, se face impartirea cheltuielilor la suma bazelor si se inmulteste rezultatul (KS) cu fiecare baza de repartizare, conform relatiei ( j s j j IND J B K B B Ch Cota = × = × _ . ).' A

'Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, procedeul suplimentarii, in forma cifrelor relative la structura, presupune inmultirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile fiecarei baze de repartizare (GJ) in totalul bazelor ( IND j J j J IND Ch G B B Cota = Ch × = × _ . )' A

Procedeul algebric privind calculul costurilor productiei de fabricatie interdependent presupune rezolvarea unui sistem de ecuatii lineare in care necunoscutele sunt abaterile de productie F

'Procedeul calculelor iterative care face parte din categoria procedeelor de evaluare si calculare a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este cunoscut si sub denumirea de ''Procedeul REITERARII''.'                 

'Procedeul care presupune calculul costului de productie cu ajutorul unui system de ecuatii lineare in care necunoscutele sunt costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta este cunoscut sub denumirea de ''Procedeul ALGEBRIC''.'             

'Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza impartirea unui numar (ce reprezinta cheltuielile de productie) direct proportional cu alte numere (parametrii) se numeste ''Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport DIRECT''.'

'Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea cheltuielilor in functie de marimea parametrilor se numeste ''Procedeul cifrelor de echivalenta in marimi ABSOLUTE''.'

'Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea unor cheltuieli de productie invers proportional cu marimea unui parametru care exprima efortul de fabricatie se numeste ''Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport INVERS''.'

'Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din procesul de productie concomitent un produs principal si unul sau mai multe produse secundare si nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte se numeste ''Procedeul RESTULUI''.'               

'Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din procesul de productie un produs principal si un produs care se considera secundar se numeste ''Procedeul echivalarii CANTITATIVE a produsului secundar cu produsul principal''.'                  0

'Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza abaterile de productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat ''Procedeul celor mai mici PATRATE''.'

'Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza maximul si minimul de productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat ''Procedeul PUNCTELOR de maxim si de minim ''.'                   

'Procedeul deducerii valorii produselor secundare sau procedeul restului este cunoscut si sub denumirea ''Procedeul valorii RAMASE''.'

Procedeul indicilor de echivalenta se aplica atunci cand: c. acelasi material se prelucreaza in diverse produse cu un consum diferit de forta de munca;

'Procedeul punctelor de minim si de maxim este un procedeu de separatie a cheltuielilor indirecte de productie in cheltuieli FIXE, VARIABILE (2 cuvinte separate prin spatiu, primul cuvant 4 litere)'

Procedeul reiterarii (calculelor iterative) se utilizeaza in contabilitatea de gestiune pentru: e. decontarea prestatiilor reciproce;

'Relatia de calcul a costului de productie al unui obiect de calculatie ''J'' (Produs, Lucrare, Serviciu s.a.): C ( ) Ch (J ) Ch ( ) i a (J ) Ch i PJ P L S i DIR J IND PROD =_ =_ + _ , , . . . . . cot . , in care ''i'' sunt articole de calculatie (exemplu: materii prime si materiale, salarii, amortizari s.a.), ilustreaza in Contabilitatea de gestiune: c. Procedeul suplimentarii;'

'Relatia de calcul a costului unitar de productie: in care CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDX - reprezinta cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinuta; X si Y - reprezinta articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, q - reprezinta consumul specific; P - reprezinta piese, repere, subansamble sau semifabricate; a - reprezinta asamblare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune, metoda:a. metoda pe comenzi, varianta ''cu semifabricate'''

'Relatia de calcul a costului unitar de productie: Q CH CH C K S M Y INDY N X DX U S _ _ _ = = = + = 1 1 1 ( ) , in care: CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDX - reprezinta cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinute; X si Y - reprezinta articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune, metoda: c. metoda pe comenzi, varianta ''fara semifabricate'''

'Relatia de calcul: _ _ _ _ _ __ _ = × ? n r N N S C 1 A F , in care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al activitatii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitatii, calculeaza in Contabilitatea de gestiune, costul:

e. Subactivitatii;'

'Relatia de calcul: A A AE C C ? C , in care CA reprezinta cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): b. coeficientul de siguranta dynamic e. participarea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea profitului'                      

'Relatia de calcul: A R F C P + C , in care PR reprezinta profitul, CF costurile fixe si CA cifra de afaceri, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): b. factorul de acoperire'

'Relatia de calcul: BU F R V VU F R C C P P Ch C P Q + = ? + = , in care PR reprezinta profitul, PV pretul de vanzare, CF costurile fixe si ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

c. cantitatea de produse fabricata si vanduta care realizeaza profitul dorit'

'Relatia de calcul: BU F V VU F C C P Ch C Q = ? = , in care PV reprezinta pretul de vanzare, CF costurile fixe si ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):

e. cantitatea de produse fabricata si vanduta la pragul de rentabilitate'

'Relatia de calcul: CA - CAE , in care CA reprezinta cifra de afaceri, CAE reprezinta cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):d. intervalul de siguranta'

'Relatia de calcul: IND j j j J IND Ch G B B Cota = Ch × = × _ . , in care ChIND reprezinta cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul: d. Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);'

'Relatia de calcul: j s j j IND J B K B B Ch Cota = × = × _ . , in care ChIND reprezinta cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul: c. Suplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);'

'Sa se atribuie fiecarui cont semnificatia soldului respectiv.a. Costul efectiv al productiei finite obtinute b. Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute, repartizate c. Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute d. Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final debitor)e. Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final creditor) 46. 901 ''Decontari interne privind cheltuielile'' 47. 902 ''Decontari interne privind productia obtinuta'' 48. 903 ''Decontari interne privind diferentele de pret'' 49. 921 ''Cheltuielile activitatii de baza'' 50. 933 ''Costul productiei in curs de executie''' '46e,47c,48b,49a,50d'

SC Rulmentul a inregistrat in anul 2007 urmatoarele date privind costurile: - costuri variabile 30.000 euro - costuri directe 28.000 euro - costuri nedeductibile 27.000 euro - costuri deductibile 100.000 euro - costuri indirecte 60.000 euro Nivelul costurilor fixe la SC Rulmentul in anul 2007 a fost (Euro): d. 58.000



SC Rulmentul a inregistrat in anul 2007 urmatoarele date privind costurile: - costuri variabile 30.000 euro - costuri directe 40.000 euro - costuri deductibile 27.000 euro - costuri fixe 20.000 euro - costuri de financiare exclusiv dobanzi 28940 euro Nivelul costurilor indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro): c. 10.000

SC Rulmentul a inregistrat urmatoarele date privind costurile: - costuri variabile 30.000 euro - costuri directe 28.000 euro - costuri fixe 27.000 euro - costuri deductibile 100.000 euro - costuri extraordinare 60.000 euro Nivelul costurilor indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro): b. 29.000

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Cost fix total 1000 800 12000 Care este Factorul de acoperire:b. 20%

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 1000 800 12000 Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate : c. 60

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 200 100 4000

Care este Factorul de acoperire: a. 50%

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 200 100 4000

Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate :e. 8000

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 6000 2000 200000 Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate : b. 50

c. 30

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 6000 2000 200000 Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate :

c. 300000

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 80 60 3000

Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate : c. 12000

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total Cantitatea fabricate 1200 1000 15000 100 Care este Intervalul de siguranta : c. 30000

Se cunosc urmatoarele date ( in EURO): Productia fabricate (buc.) Marja pe costuri variabile (u.m.)

Cost fix total 60 800 12000 Care este Coeficientul de siguranta dinamic : d. 75 %

Se cunosc urmatoarele date (EURO): Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 7000 4000 90000

Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 30

Se cunosc urmatoarele date : Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 4000 3000 30000 Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 30

'Structura tipica a unui cost total de productie (absorbant), calculat dupa metoda costurilor standard cuprinde, de regula, trei articole principale ale calculatiei: a. materiale, manopera si costuri de regie'

'Sunt date urmatoarele categorii si trasaturi ale cheltuielilor din contabilitatea de gestiune. Sase indice pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativa.a. Sunt variabile cu modificarea volumului fizic al productiei b. Sunt efectuate, spre exemplu, pentru intretinerea si functionarea utilajelorc. Sunt efectuate, de regula, in depozitele finaled. Sunt cuprinse in costul cumparaturilor e. Sunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei41. Cheltuieli variabile unitare42. Cheltuieli fixe unitare 43. Cheltuieli indirecte de productie (unitare)44. Cheltuieli de desfacere (unitare) 45. Cheltuieli de aprovizionare unitare Sunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune si semnificatia soldurilor acestora inaintede inchidere.'

'41e,42a,43b,44c,45d'

'Sunt date urmatoarele conturi de gestiune, functia contabila si dezvoltarea in analitic.Sa se atribuie fiecarui cont functia contabila sau dezvoltarea in analitic corespunzatoare. a. In analitic contul se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectoruluide desfacere b. BIFUNCTIONAL dar functioneaza ca un cont de pasiv c. BIFUNCTIONALd. In analitic contul se dezvolta pe obiecte de calculatie e. In analitic contul se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si, daca este cazul, pearticole de calculatie. 51. 901 ''Decontari interne privind cheltuielile'' 52. 902 ''Decontari interne privind productia obtinuta'' 53. 903 ''Decontari interne privind diferentele de pret''54. 922 ''Cheltuielile activitatilor auxiliare'' 55. 925 ''Cheltuieli de desfacere'')'

'51b,52c,53d,54e,55a'

'Sunt date urmatoarele conturi din contabilitatea de gestiune.Sa se stabileasca corespondenta contabila posibila a conturilor numerotate cu cifre arabe pepozitia de Credit a unei formule contabile. a. 901 ''Decontari interne privind cheltuielile'' b. 902 ''Decontari interne privind productia obtinuta'' c. 922ST ''Cheltuielile activitatii auxiliare''d. 921 ''Cheltuielile activitatii de baza'' e. 931 ''Costul productiei obtinute''16. 902 ''Decontari interne privind productia obtinuta''17. 931 ''Costul productiei obtinute'' 18. 921 ''Cheltuielile activitatii de baza'' 19. 922CT ''Cheltuielile activitatii auxiliare''20. 901 ''Decontari interne privind cheltuielile'''

'16e,17a,18b,19c,20d'

Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatiainregistrarilor

in debitul conturilor:Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare. a. Salariile personalului din sectorul de transformatoare electrice b. Cheltuielile generale de sectie

c. Cheltuielile administrativ gospodaresti ale intreprinderii d. Cheltuielile de manipulare si transport ale produselor finitee. Cheltuieli cu materiile prime 56. 921 Cheltuielile activitatii de baza 57. 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare 58. 923 Cheltuieli indirecte de productie 59. 924 Cheltuieli generale de administratie 60. 925 Cheltuieli de desfacere

'56e,57a,58b,59c,60d'

Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatiainregistrarilor in debitul conturilor:Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare. a. Abaterile de pret ale productiei finite obtinute b. Costul standard al productiei finite obtinute c. Costul productiei finite

d. Costul efectiv al productiei in curs de executie e. Costul efectiv al productiei finite obtinute61. 901 Decontari interne privind cheltuielile 62. 902 Decontari interne privind productia obtinuta 63. 903 Decontari interne privind diferentele de pret 64. 931 Costul productiei obtinute 65. 933 Costul productiei in curs de executie

'61c,62e,63a,64b,65d'

Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol). a. Cheltuielile activitatilor auxiliar b. Decontari interne privind cheltuielilec. Decontari interne privind productia obtinuta d. Decontari interne privind diferentele de pret e. Cheltuielile activitatii de baza1. 901

2. 902

3. 903 4. 921

5. 922 '1 b, 2c, 3d, 4e, 5a'

Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol). a. Costul productiei in curs de executie b. Cheltuieli indirecte de productie c. Cheltuieli generale de administratied. Cheltuieli de desfacere

e. Costul productiei obtinute6. 923

7. 924 8. 925

9. 931

10. 933 '6b,7c,8d,9e,10a'

'Sunt date urmatoarele formule contabile din contabilitatea financiara si de gestiune. Data fiindcaracteristica de reflectare a contabilitatii de gestiune, sa se stabileasca o corespondenta decontinut intre formulele contabile din Contabilitatea de gestiune si cele din Contabilitateafinanciara.a. 345 = 711 b. 601 = 301 c. 641 = 421

d. 331 = 711

e. 711 = 331

21. 921 = 933 Inregistrarea productiei in curs de executie de lainceputul perioadei 22. 933 = 921 Inregistrarea productiei in curs de executie de la sfarsitulperioadei 23. 921 = 901 Inregistrarea consumului de materii prime24. 923 = 901 Inregistrarea salariilor personalului TESA 25. 931 = 902 Inregistrarea obtinerii produselor finite'

'21e,22d,23b,24c,25a'

Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si relatiile lor decalcul reprezentative.Sa se atribuie fiecarui procedeu relatia de calcul reprezentativa.

a.Q alte tiiSoldCu STsec922= b.max minmax minQ QCh ChChvu??= c. [( ) ( )]Pi SV S SUUP QCh q p Ch q pC _ ? × ? + ×=d. _ _× = + ×× = + ×2 2 2 12 11 1 1 21 2Cu Q Ch q CuCu Q Ch q Cu e.__ =X iXY iChvu2( )71. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE72. PROCEDEUL (CALCULULUI) ALGEBRIC 73. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE 74. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE 75. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM SI DE MAXIM

'71c,72d,73e,74a,75b'

Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si trasaturile lorcaracteristice.

Sa se atribuie fiecarui procedeu de calcul trasatura definitorie. a. Alegerea parametrilor si a produsului care serveste drept baza de raportare b. Stabilirea extremelor de productie si cheltuieli c. Rezolvarea unor sisteme de ecuatiid. Stabilirea abaterilor de productie si de cheltuieli e. Debitarea si creditarea conturilor de cheltuieli din sectiile interdependente 31. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE 32. PROCEDEUL ALGEBRIC

33. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM SI MINIM34. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE35. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA   '31e,32c,33b,34d,35a'

Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si unele dintrasaturile lor caracteristice:Sa se atribuie fiecarui procedeu trasatura definitorie. a. Este cunoscut si sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii ramaseb. Calculeaza un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic)c. Calculeaza coeficienti de suplimentare separati pentru fiecare grupa de cheltuieli indirecte de productied. Calculeaza coeficienti de suplimentare pentru fiecare grupa de cheltuiala in raportcu un alt criteriue. Calculeaza ponderea bazelor de repartizare in totalul bazelor sub forma unor coteprocentuale 66. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE67. PROCEDEUL SUPLIMENTARII IN VARIANTA COEFICIENTILORSELECTIVI68. PROCEDEUL SUPLIMENTARII IN VARIANTA COEFICIENTILORDIFERENTIATI69. PROCEDEUL SUPLIMENTARII IN FORMA CIFRELOR RELATIVE LASTRUCTURA70. PROCEDEUL SUPLIMENTARII IN FORMA CLASICA

'66a,67c,68d,69e,70b'

Sunt date urmatoarele procedee de calculatie a costurilor si trasaturile lor caracteristice.Sa se

stabileasca pentru fiecare procedeu de calcul trasatura caracteristica.a. Se aplica in cazul cand cheltuielile sau o parte din acestea se modifica direct proportional

cu anumiti parametrii

b. Se utilizeaza pentru calculul costului unitar al produselor asociate (colaterale sausimultane) c. Se aplica in cazul productiei perfect omogene d. Se utilizeaza pentru calculul costului unitar in procese de productie din care rezultaprodus

principal si un produs care se considera secundar.e. Se aplica in cazul cand cheltuielile sau o parte din acestea se modifica inversproportional cu

anumite caracteristici

26. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE 27. PROCEDEUL CANTITATIV 28. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA IN RAPORT DIRECT29. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA IN RAPORT INVERS 30. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUISECUNDAR CU

PRODUSUL PRINCIPAL

'26c,27b,28a,29e,30d'

Sunt date urmatoarele procedee de determinare a costurilor de productie si relatiile lor decalcul reprezentative.Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu relatia de calcul reprezentativa. a.Eqq ssp = b.QChiC _ =

c.__ =qjChiC d.j s jjINDJ B K BBChCota = × = × _.e.IND jjjJ IND Ch GBBCota = Ch × = ×_ .36. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE 37. PROCEDEUL CANTITATIV38. PROCEDEUL SUPLIMENTARII IN VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC 39. PROCEDEUL SUPLIMENTARII IN VARIANTA CIFRELOR RELATIVELA STRUCTURA 40. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUISECUNDAR CU

PRODUSUL PRINCIPAL

'36b,37c,38d,39e,40a'

'Sunt date urmatoarele sectii de productie auxiliara interdependenta:Sectii consumatoareCheltuieli deproductieProductiaobtinuta S1 S2 S3 S4 S5 Alte sectiiS1 28.875,00 3.000,00 - 25,00 60,00 20,00 85,00 2.810,00S2 57.150,00 4.000,00 10,00 - 55,00 10,00 75,00 3.850,00S3 108.050,00 5.500,00 20,00 45,00 - 3,00 40,00 5.392,00S4 86.190,00 3.500,00 5,00 50,00 15,00 - 30,00 3.400,00S5 176.475,00 6.000,00 15,00 15,00 5,00 30,00 - 5.935,00In cele ce urmeaza sunt calculate costurile unitare ale productiei de fabricatieinterdependenta dar dispuse intr-o ordine intamplatoare.Sa se restabileasca costul unitar al productiei de fabricatie interdependenta din fiecare sectie. a. 15

b. 20

c. 30

d. 10

e. 25

96. Cu1 - costul unitar al productiei auxiliara realizata in S197. Cu2 - costul unitar al productiei auxiliara realizata in S2 98. Cu3 - costul unitar al productiei auxiliara realizata in S399. Cu4 - costul unitar al productiei auxiliara realizata in S4100. Cu5 - costul unitar al productiei auxiliara realizata in S5'

'96d,97a,98b,99e,100c'

'Sunt date urmatoarele simboluri si denumiri ale conturilor din contabilitatea financiara si degestiune.

Sa se stabileasca o corespondenta de continut intre conturile Contabilitatii de gestiune si celeale Contabilitatii financiare. a. ''601'' Cheltuieli cu materiile prime b. ''345'' Produse finite

c. ''331'' Produse in curs de executie d. ''348'' Diferente de pret la produse e. ''602'' Cheltuieli cu materialele consumabile 11. ''931'' Costul productiei obtinute 12. ''923'' Cheltuieli indirecte de productie 13. ''921'' Cheltuielile activitatii de baza 14. ''903'' Decontari interne privind diferentele de pret 15. ''933'' Costul productiei in curs de executie' '11b,12e,13a,14d.15c'

Una din metodele de calculatie a costurilor de tip partial este b. metoda costurilor directe

Una din metodele de calculatie a costurilor de tip partial este d. metoda Direct Costing

Una din metodele de calculatie care nu are drept referential produsul este: e. metoda pe faze             

Una din metodele de calculatie care nu are drept referential purtatorul de cost este: c. metoda ABC

Urmatoarea relatie Q Ch C n I i _ = = 1 reprezinta costul unitar calculat prin procedeul cantitativ ? F

'Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (unitar) se numeste ''Procedeul diviziunii SIMPLE''.'

'Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul in care toate

produsele obtinute simultan sau cel putin majoritatea sunt considerate produse principale, se

numeste ''Procedeul indicilor de ECHIVALENTA''.'

'Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul produselor asociate (colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de intrebuintare apropiate sunt considerate in totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza intreaga cantitate rezultata, se numeste ''Procedeul CANTITATIV ''.'

Unul dintre procedeele enumerate mai jos este inadecvat pentru calculul costului productiei de fabricatie interdependenta. Care este acesta ? b. procedeul punctelor de maxim si de minim;

Urmatoarea relatie P( teoretic ) I UC Q Ch C _ = reprezinta procedeul diviziunii compuse ? F

Unul din principiile calculatiei costurilor este: d. principiul separarii cheltuielilor productive de cele parazitare (neproductive)