Contabilitatea operatiilor privind imobilizarile corporale

Contabilitatea operatiilor privind imobilizarile corporale

1 Aport in natura la capitalul social

■ Intrari

Cu privire la constituirea unei societati comerciale, Legea societatilor comerciale nr. 31/1990, republicata, prevede ca aporturile in natura sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare

In cazul in care printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren, forma autentica a actului constitutiv este obligatorie.

Cand majorarea capitalului social se face prin subscrierea ca aport in natura a unui teren, forma autentica a actului modificator adoptat de asociati este, de asemenea, obligatorie.

Exemplu 1:

Conform subscrierilor din actul constitutiv incheiat in forma autentica si a procesului verbal de predare a terenurilor si amenajarilor de terenuri catre societatea comerciala care se infiinteaza, se inregistreaza aporturile de terenuri in valoare de 15.000 lei si de amenajari de terenuri in valoare de 2.000 lei:

Exemplu 2:

Subscrierea si varsarea de aporturi in natura constand in active imobilizate corporale in valoare totala de 160.000 lei, compusa din: cladiri 80.000 lei; utilaje 28.000 lei; aparatura si instalatii de masurare, control si reglare 21.000 lei; mobilier 31.000 lei. Se inregistreaza intrarea imobilizarilor corporale aduse ca aport in natura la capitalul social:

.Retragerea participatiilor din capitalul social al altor societati comerciale, in schimbul imobilizarilor corporale ce au constituit obiectul aportului in natura, reprezinta o alta cale de intrare in patrimoniu.

Exemplu 1:

Se retrag din capitalul unei entitati afiliate titluri de participare in valoare de 8.000 lei, in schimbul carora se recupereaza un teren in valoare de 7.500 lei:

Exemplu 2:

Se retrag din capitalul social al altei societati comerciale actiunile detinute sub forma de interese de participare in valoare de 80.000 lei. In schimbul actiunilor se primeste cladirea ce a reprezentat obiectul aportului in natura, valoarea neamortizata a acesteia fiind de 76.000 lei:

■ Iesiri

. Una dintre caile legale de diminuare a capitalului social este "restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala" (art. 207 Din Legea 31/11990, republicata).

Exemplu 1:

S-a hotarat micsorarea capitalului social si restituirea catre actionari a terenurilor in valoare de 17.000 lei

Rezolvare:

Exemplu 2:

S-a hotarat restituirea catre actionari a utilajelor tehnologice ce au constituit aporturi in natura la capitalul social. Valoare de intrarea utilajelor este de 80.000 lei,iar amortizarea calculata este de 15%. Sa se contabilizeze valoarea utilajelor aportate si retrase.

Rezolvare:

Iesirea din patrimoniu a utilajelor restituite actionarilor:

. Participarea prin aporturi in natura la capitalul social al altei societati comerciale, constituie o modalitate de iesire din patrimoniu a imobilizarilor corporale.

Exemplu 1:

Valoarea de aport a terenurilor cedate in schimbul titlurilor de participare emise la formarea capitalului social al entitati afiliate este de 7.500 lei, iar valoarea titlurilor este de 8.000 lei:

Exemplu 2:

Se primesc actiuni sub forma intereselor de participare in suma de 2.800 lei. Actiunile sunt platite prin aporturi in natura concretizate in aparate si instalatii de masurare, control si reglare cu o valoare de inregistrare de 3.500 lei si amortizare de 900 lei.

1) Se inregistreaza valoarea neamortizata a activelor cedate in schimbul actiunilor:

2) Se contabilizeaza valoarea amortizata a activelor cedate in schimbul actiunilor primite:

2 Donatia

Contractul de donatie este contractul prin care una dintre parti, denumita donator, transmite celeilalte parti, denumita donatar, un bun material fara sa primeasca ceva in schimb.

■ Intrarile prin donatie sau cu titlu gratuit se evalueaza si se inregistreaza la valoarea justa.

Exemplu 1:

Se primesc cu titlu gratuit terenuri si amenajari de terenuri in valoare de 25.000 lei si, respectiv, 2.400 lei:

Exemplu 2:

Se primeste cu titlu gratuit o plantatie cu o valoare justa de 18.000 lei:

■ Iesirea cu titlu gratuit, in cazul unor actiuni de donatie sau de sponsorizare, se solutioneaza in functie de prevederile legale aplicabile situatiilor concrete.

Exemplu 1:

Se cedeaza cu titlu gratuit terenuri si amenajari de terenuri in valoare de 25.000 lei si, respectiv, 2.400 lei. Amortizarea aferenta amenajarilor de terenuri este zero.

Exemplu 2:

O intreprindere doneaza unei scoli o plantatie a carei valoare contabila este de 28.000 lei, amortizare inregistrata 12.000 lei. Se considera ca limita deductibilitatii cheltuielii la calculul impozitului profit este de 14.000 lei, adica 2% din fondul de salarii.

Rezolvare

1) Scoaterea din evidenta a plantatiei donate:

2) Cheltuiala cu valoarea neamortizata este de 16.000 lei, din care numai 14.000 lei reprezinta suma admisa la calculul profitului impozabil. Pentru diferenta de 2.000 lei, intreprinderea donatoare datoreaza TVA 19%:

3 Imobilizari corporale finantate din subventii pentru investitii

. Imobilizarile corporale pot fi finantate din subventii guvernamentale pentru investitii, din imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii si din alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii.

Exemplu:

O societate comerciala incaseaza de la institutia implicata in privatizare suma de 80.000 lei, reprezentand alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii. Beneficiarul sumei are obligatia sa utilizeze subventia in scopul retehnologizarii unei sectii de productie. Se considera ca echipamentele tehnologice se achizitioneaza de la un furnizor extern: pretul de cumparare este de 21.428 Euro; cursul de schimb valutar de la data intocmirii D.V.I. este de 3,5 lei/Euro; taxele vamale 750 lei; comision 250 lei; TVA in vama 19% x ( 21.428 Euro x3,5 lei/Euro + 750 lei +250 lei) = 14.439,62 lei; alte cheltuieli legate de punerea in functiune a mijlocului de transport 4.500 lei.

Rezolvare

1) Pe baza documentatiei aprobate se inregistreaza creanta privind incasarea subventiei:

2) Incasarea in contul deschis la banca pentru operatiunile legate de subventii:

3) Participarea la licitatie in scopul achizitionarii valutei necesare platii furnizorului extern, avand in vedere necesarul de 21.428 Euro si un surplus de 120 Euro pentru plata comisioanelor bancare. Cursul de schimb valutar de la data achizitionarii disponibilitatilor in valuta este de 3, 52 lei /Euro.

Se inregistreaza achizitionarea sumei de 21.428 Euro + 120 Euro = 21.548 Euro; evaluare in lei 21.548 Euro x 3, 52 lei = 75.848,96 lei:

3) Se inregistreaza primirea echipamentelor tehnologice:

4) Plata datoriilor fata de furnizorul extern, avand in vedere ca valoarea nominala a datoriei este de 74.998 lei, si a comisioanelor bancare in suma de 120 Euro, avand in vedere cursul de schimb de la data cand s-a licitat valuta (120 Euro x 3,52 lei/Euro = 422,40 lei):

Precizare: Potrivit prevederilor O.M.F.P 1752/2005, pct. 141 (2), operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta, fara ca acestea sa genereze in contabilitate diferente de curs valutar.

5) Se plateste prin virament TVA aferenta importului:

Precizare: In concordanta cu noile reglementari fiscale[1], incepand cu exercitiul financiar 2007, cumparatorii persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA, evidentiaza taxa aferenta achizitiilor intracomunitare de bunuri atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile stabilite pentru exercitarea dreptului de deducere. Prin urmare, in aceste situatii, nu se mai efectueaza plata taxei pe valoarea adaugata la organele vamale

6) Se ridica de la banca suma necesara efectuarii platii cu numerar a taxelor vamale, comisionului si cheltuielilor legate de punerea in functiune a mijlocului de transport:

7) Depunerea in casierie:

8) Plata cu numerar a taxelor vamale, comisionului si cheltuielilor legate de punerea in functiune a mijlocului de transport:

Concluzie: Costul de achizitie al echipamentelor tehnologice este de 75.998,00 lei + 4.500 lei = 80.498 lei.

4 Plusurile si minusurile de inventar

Independenta exercitiilor se asigura prin aplicarea anumitor tehnici, in randul carora este inclusa si inventarierea generala a patrimoniului. Normele contabile din Romania prevad obligatia intreprinderii de a reflecta rezultatele inventarierii in exercitiul pentru care se intocmesc raportarile financiare.

Plusuri

Exemplu :

Cu ocazia inventarierii anuale se constata ca un cantar electronic este plus de inventar, valoarea justa a acestuia fiind de 1.400 lei:

Precizare: In spiritul dispozitiilor legale in vigoare[2], in situatia constatarii unor plusuri in gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justa.

Minusuri

Precizare: Potrivit reglementarilor anterior mentionate, in cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea lor de inlocuire.

Conform definitiei, prin valoare de inlocuire se intelege costul de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de uzura similar celui lipsa in gestiune la data constatarii pagubei, care va cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv T.V.A., cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.

In cazul bunurilor constatate lipsa, ce urmeaza a fi imputate, care nu pot fi cumparate de pe piata, valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie formata din specialisti in domeniul respectiv.

Exemplu:

Se scad din evidenta imobilizarilor corporale echipamente de protectie, partial amortizate, urmare a constatarii lipsei acestora pentru care persoana responsabila este obligata la recuperarea prejudiciului. Valoarea echipamentului de protectie constatat minus de inventar este de 5.700 lei, amortizat 2.900 lei, imputat la valoarea de inlocuire de 3.500 lei, TVA 19%.

Rezolvare

1) Pe baza procesului-verbal de constatare si a deciziei de imputare se inregistreaza creanta asupra salariatului vinovat de producerea prejudiciului:

Precizare: Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, daca lipsurile sunt imputabile, TVA se calculeaza la suma imputata, dar nu mai putin decat valoarea ramasa a mijlocului fix. Pentru mijloacele fixe complet amortizate, baza de impozitare este suma imputata.

Daca lipsurile nu sunt imputabile, TVA se calculeaza la valoarea ramasa la care aceste bunuri sunt inregistrate in contabilitate, determinata in functie de amortizarea contabila. Daca mijloacele fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero.

2) Scoaterea din evidenta a echipamentului de protectie, constat lipsa:

5 Tranzactiile comerciale

Precizare: Terenurile cu sau fara constructii, situate in intravilan si extravilan, indiferent de destinatia sau de intinderea lor, pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice, incheiate in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute[3]

■ Intrarile prin cumparare se evalueaza si se inregistreaza la cost de achizitie.

In cazul terenurilor, in costul de achizitie sunt incluse pretul de cumparare, impozitele nerecuperabile platite de cumparator, onorariile notarilor si alte cheltuieli atribuibile achizitiei.

Cand este achizitionata o cladire deja construita costul sau include pretul de cumparare, plus toate cheltuielile necesare pentru darea ei in exploatare.

In cazul instalatiilor tehnice, costul de achizitie cuprinde pretul facturat, minus reducerile comerciale, cheltuielile de transport, inclusiv asigurarea pe durata transportului, taxele fiscale nerecuperabile, cheltuielile cu instalarea si costul testelor de punere in functiune.

Cand se cumpara animale adulte costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare, cheltuielile de transport aprovizionare, minus reducerile comerciale, eventualele taxe nerecuperabile, asigurarea pe timpul transportului, costul certificatului de sanatate.

Exemplu 1

Pe baza facturii, care contine mentiunea "taxare inversa" si a contractului de vanzare-cumparare se inregistreaza cumpararea unui teren la cost de achizitie de 10.000 lei si TVA 19%. Forma de plata stabilita in contract este 20% avans decontat prin casierie si 80% virament.

1) Se inregistreaza factura privind avansul:

si

2) Se contabilizeaza plata cu numerar a avansului:

3) Factura de cumparare a terenului:

si:

4) Pe baza extrasului de cont si a ordinului de plata se inregistreaza plata datoriilor fata de furnizorul de imobilizari:

Nota

Tranzactia de vanzare-cumparare a terenurilor si cladirilor noi se incadreaza in regimul de simplificare privind taxa pe valoarea adaugata, conform art. 160 din Codul fiscal.

Exemplu 2:

Referitor la achizitionarea unei cladiri se cunosc urmatoarele date: pretul de cumparare 95.000 lei plus TVA 19%; cheltuieli cu reparatiile 2.000 lei, prestatorul fiind persoana juridica neplatitoare de TVA. Formele de plata prevazute in contractul de vanzare - cumparare sunt 40% avans platit prin virament si 60% din acreditiv. Serviciile de reparatii sunt achitate din casierie. Lucrarile privind cumpararea si pregatirea constructiei pentru darea in exploatare s-au derulat pe o perioada de doua luni.

Se inregistreaza:

1) Factura privind avansul, avand in vedere ca tranzactia se incadreaza in regimul de "taxare inversa":

si

2) Plata avansului:

3a) Dispunerea deschiderii acreditivului:

3b) Deschiderea acreditivului:

4) Primirea constructiei, avand in vedere pretul de cumparare de 95.000 lei si suma facturata in avans 38.000 lei :

TVA aferenta facturii de cumparare 19% x 57.000 lei:

5) Plata datoriilor din acreditiv:

6) Factura privind serviciile de reparatii prestate de terti:

7) Plata prin casierie a datoriilor privind serviciile de reparatii prestate de terti:

8) Receptionarea cladirii:

Exemplu 3:

Se cumpara animale adulte de tractiune, pretul de cumparare 80.000 lei, reducere comerciala 8.000 lei, cheltuieli de transport 4.000 lei, costul asigurarii pe timpul transportului 400 lei, costul certificatului de sanatate 150 lei. Vanzatorul si prestatorul serviciilor de transport factureaza si TVA 19%.

Se inregistreaza

1) Factura de cumparare a animalelor ( 80.000 lei-8.000 lei) cu TVA 19%:

2) Factura privind serviciile de transport:

3) Costul asigurarii si al certificatului de sanatate, avand in vedere forma de decontare prin casierie (400 lei +150 lei):

■ Iesirile prin vanzare implica reflectarea actului de vanzare si scoaterea din evidenta a activului.

Precizare: Potrivit noilor reglementari fiscale[4], incepand cu exercitiul financiar 2007, se incadreaza la operatiuni scutite de TVA livrarea de catre orice persoana a unei constructii , a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui teren. Prin exceptie, scutirea nu se aplica in cazul livrarii unei constructii noi, a unei parti a acesteia sau a unui teren construibil, daca este efectuata de o persoana impozabila care si-a exercitat ori ar fi avut dreptul sa exercite dreptul de deducere total sau partial a taxei pentru achizitia, transformarea sau construirea unui astfel de imobil. Conform definitiei, livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia.

Textul reglementar anterior citat prevede posibilitatea ca orice persoana impozabila sa poata opta pentru taxarea acestor operatiuni, printr-o notificare inregistrata la organele fiscale teritoriale. Notificarea se intocmeste pe formularul prevazut in anexa nr. 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si intra in vigoare de la data inscrisa in notificare.

Exemplu 1:

Pe baza facturii si a contractului de vanzare-cumparare in forma autentica se inregistreaza vanzarea unui teren recent achizitionat. Cunoastem pretul de vanzare de 12.000 lei, cota de TVA 19% si valoarea de intrare a terenului de 10.000 lei. Tranzactia se incadreaza in regimul de simplificare privind taxa pe valoarea adaugata, factura de vanzare cuprinde mentiunea "taxare inversa".

1) Se inregistreaza factura de vanzare:

si

Precizare: Corespunzator noilor reglementari fiscale[5], incepand cu data de 01.01.2007, pe facturile emise pentru livrarile la care se aplica masurile de simplificare privind TVA, furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea "taxare inversa", fara a inscrie taxa aferenta. Pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii au obligatia sa inscrie taxa aferenta , pe care o evidentiaza atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de TVA.

Opinie: Consideram ca, incepand cu exercitiul financiar 2007, in contabilitatea vanzatorului, pentru astfel de situatii, nu se mai intocmeste inregistrarea <<4426 = 4427>>.

2) Scoaterea din evidenta a terenului vandut:

3) Incasarea creantei avand in vedere ca forma de decontare este prin virament din contul deschis la banca:

Exemplu 2:

La data de 05.12. anul N o intreprindere vinde o cladire. Datele referitoare la tranzactie sunt: pretul de vanzare 90.000 lei, valoare de intrare 85.000 lei, amortizare cumulata 55.000 lei Cladirea este dobandita si utilizata din anul N-2. Se considera ca vanzatorul nu a optat pentru taxarea operatiunilor de livrare a constructiilor.

Rezolvare

1) Pe baza facturii si a contractului de vanzare-cumparare se inregistreaza vanzarea constructiei, avand in vedere ca tranzactia este scutita de TVA:

Observatie

In acest caz, vanzarea se incadreaza la livrari scutite de TVA.

2) Se contabilizeaza iesirea din patrimoniu a activului vandut:

Nota:

In cazul in care cladirea ar fi fost dobandita in cursul anului N-1, livrarea nu ar fi fost scutita de TVA si s-ar fi aplicat masurile de simplificare prevazute de art. 160 din Codul fiscal, dar numai cu conditia ca furnizorul si beneficiarul sa fie persoane juridice platitoare de TVA.

Precizare: Conform dispozitiilor art. 150 din Legea 31/1990, republicata, in cazul societatilor pe actiuni, daca in actul constitutiv nu se prevede altfel, administratorul va putea instraina, respectiv dobandi bunuri catre sau de la societate avand o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare. Aceste reglementari se aplica si operatiunilor de inchiriere sau leasing. Valoarea activelor nete se calculeaza prin raportare la situatia financiara aprobata pentru exercitiul contabil precedent celui in care are loc operatiune sau la valoarea capitalului social subscris, daca o asemenea situatie financiara nu a fost inca prezentata si aprobata.

6 Productia de imobilizari corporale

Atunci cand o intreprindere isi produce singura o imobilizare corporala, costul de productie cuprinde toate cheltuielile oportune si necesare, cum ar fi cele cu materialele, salariile si contributiile aferent acestora, o parte din cheltuielile indirecte atribuibile activului, cum ar fi onorariile arhitectilor, autorizatiile de constructie.

Corespunzator prevederilor O.M.F.P 1752/2005, punctul 56, dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei, constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie poate fi inclusa in costurile de productie, in masura in care este legata de perioada de productie. In cazul includerii dobanzii in valoarea activelor, acest aspect trebuie prezentat in notele explicative.

Conform definitiei, prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare.

Exemplu 1:

Lucrarile de executare in regie proprie a amenajarilor de terenuri se deruleaza pe o perioada de doua luni. In prima luna costurile aferente sunt in valoare totala de 8.000 lei, din care 60% cheltuieli materiale si 40% cheltuieli salariale. In a II-a luna, costurile de productie sunt in suma de 9.000 lei, din care 55% cheltuieli materiale si 45% cheltuieli salariale. Lucrarea se receptioneaza la sfarsitul lunii a II-a.

Rezolvare

In prima luna se inregistreaza:

1a) Cheltuielile materiale si salariale ocazionate de executarea lucrarilor:

1b) Inregistrarea activului corporal nefinalizat pana la sfarsitul lunii:

In luna a II-a se inregistreaza:

2a) Cheltuielile materiale si salariale ocazionate de executarea lucrarilor:

Observatie: In formula contabila anterioara trebuie sa se utilizeze conturile adecvate de cheltuieli, stocuri, amortizari si terti, in functie de natura consumurilor efective.

2b) Receptionarea activului corporal:

Exemplu 2:

Se construieste in regie proprie o cladire. Componenta cheltuielilor incorporabile in costul de productie se prezinta in continuare:

Se inregistreaza:

1) Cheltuielile incorporabile in costul de productie:

1.1) Consumul de materiale:

1.2) Factura privind consumul de energie electrica:

1.3) Amortizarea

1.4) Salariile

1.5) CAS 19,75%:

1.6) Contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale 1,142%:

1.7) CASS 7%:

1.8) Contributia pentru concedii si indemnizatii 0,75%:

1.9) Somaj 2,5%:

1.10) Comision ITM 0,25%:

2) Activul corporal in curs de executie, avand in vedere ca lucrarile s-au derulat pe o perioada mai mare de o luna:

3) Receptionarea constructiei:

7 Reevaluarea

Conform tratamentului contabil alternativ permis de IAS 16 "Imobilizari corporale", valoarea justa a terenurilor si constructiilor este valoarea de piata, determinata pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati.

Valoarea justa a celorlalte categorii de imobilizari corporale este, de obicei, valoarea lor de piata determinata in urma unei evaluari

. In cazul in care valoarea contabila a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluari, aceasta majorare se inregistreaza direct in creditul contului 105 "Rezerve din reevaluare".

Exemplu 1:

Diferenta in plus din reevaluarea terenurilor este in suma de 28.000 lei si a amenajarilor de terenuri de 7.000 lei:

. Diferenta in plus constatata din reevaluare se inregistreaza ca venit in masura in care aceasta compenseaza cu o descrestere din reevaluarea aceluiasi activ recunoscuta anterior ca o cheltuiala.

Exemplu 2

Diferenta in plus din reevaluarea unui teren este in suma de 8.000 lei. Rezultatul reevaluarii anterioare a fost o descrestere in suma de 5.000 lei, care a condus la recunoasterea unei cheltuieli.

Precizare: Potrivit art. 20 lit. d) din Codul fiscal, nu sunt luate in calculul profitului impozabil: "veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere".

. In cazul in care valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie inregistrata direct in debitul contului 105 "Rezerve din reevaluare", in masura in care diminuarea nu depaseste suma inregistrata anterior ca diferenta in plus din reevaluare.

Exemplu 1:

La o reevaluare ulterioara a terenului s-a constatat o diferenta in minus de 2.500 lei. Rezerve din reevaluare inregistrata anterior (3.000 lei) este suficient de mare pentru a acoperi descresterea de 2.500 lei:

. Daca diferenta in minus de valoare nu poate fi acoperita integral din rezervele constituite anterior pentru acelasi activ, diferenta neacoperita este recunoscuta ca o cheltuiala.

Exemplu 2:

Se presupune ca in anul urmator acelasi teren a fost reevaluat, constatandu-se diferente in minus in suma de 1.750 lei. Rezervele din reevaluare aferente terenului sunt in suma de 500 lei. Pentru acoperirea integrala a diferentei in minus se recunoaste o cheltuiala ( 1.750 lei - 500 lei = 1.250 lei):

Nota: Intrucat valoarea reevaluata a imobilizarilor corporale nu este recunoscuta la calculul profitului impozabil, cheltuielile rezultate din reevaluarea imobilizarilor sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal.

8 Cheltuieli ulterioare

Principiile privind recunoasterea unui activ imobilizat corporal se aplica si in cazul unor cheltuieli ulterioare suportate de intreprindere pentru a face adaugari la acel element sau pentru a inlocui o parte a elementului pentru a asigura mentinerea in stare de functionare.

IAS 16 "Imobilizari corporale", paragraful 23, stabileste regula potrivit careia cheltuielile ulterioare privind imobilizarile corporale sunt recunoscute ca activ numai atunci cand acea cheltuiala imbunatateste starea respectivului activ, fata de performanta initiala. Exemple de imbunatatiri care au ca rezultat cresterea beneficiilor viitoare sunt:

. modificarea unei imobilizari corporale pentru a-i extinde durata de viata utila si, implicit, sporirea capacitatii acesteia;

. modernizarea unor componente ale activelor imobilizate, cu scopul de a aduce imbunatatiri substantiale ale calitatii productiei;

. adoptarea unui nou proces de productie care permit reducerea substantiala a costurilor de exploatare estimate initial.

Cheltuielile cu intretinerea si reparatiile care au scopul de a mentine activele imobilizate corporale in stare de functionare sunt inregistrate in contabilitate ca si cheltuieli in perioada in care sunt angajate.

Prin urmare, exista doua categorii de cheltuieli ulterioare a caror delimitare este conditionata de rezultatul alegerii dintre doua variante posibile:

a) In cazul lucrarilor de modernizare, costul lucrarilor se adauga la valoarea activelor, iar cheltuielile efectuate sunt recunoscute in contul de profit si pierdere prin alocare sistematica, intr-un anumit interval de timp, sub forma amortizarii.

Intervalul de timp este durata de viata utila revizuita si desemnata pentru asigurarea conectarii cotelor parti din costul majorat cu beneficiile economice viitoare, ambele asociate imobilizarilor respective.

Precizare: Legislatia contabila din tara noastra[6] prevede ca investitiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare. Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare.

In cazul cladirilor, investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia valorilor umane si materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea si modernizarea termica a acestora.

Amortizarea acestor investitii se face fie pe durata normala de utilizare ramasa, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu pana la 10% sau in cazul institutiilor publice pana la 20% . Daca cheltuielile ulterioare se fac dupa expirarea duratei normale, se va stabili o noua durata normala de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent.

b) In cazul lucrarilor efectuate pentru mentinerea activelor in starea lor de functionare, cheltuielile contribuie la diminuarea profitului pentru perioada curenta, daca intreprinderea incheie activitatea cu profit sau pentru perioadele urmatoare, avandu-se in vedere ca pierderea se recupereaza din beneficiile viitoare.

Exemplu:

O societate comerciala efectueaza cheltuieli cu renovarea unei constructii si cu inlocuirea gemurilor sparte. Renovarea consta in imbunatatirea gradului de confort si ambient al cladirii. Lucrarile facturate de furnizor sunt in valoare totala de 80.000 lei, din care 98% reprezinta costul renovarii. Prestatorul de servicii este persoana juridica platitoare de TVA

Tratamentul contabil al cheltuielilor ulterioare:

1) Cheltuielile cu renovarea ( 80.000 lei x 98% = 78.400 lei):

2) Cheltuielile cu inlocuirea geamurilor sparte ( 80.000 lei x 2% = 1.600 lei):

9 Casarea

Casarea reprezinta o cale de iesire complexa cuprinzand operatiile privind demolarea, demontarea sau dezmembrarea imobilizarilor corporale, valorificarea ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si materialelor rezultate[7].

Conform dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 15/1994, republicata, scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale se face cu aprobarea consiliului de administratie al agentului economic.

Casarea mijloacelor fixe se face de catre o comisie de casare numita prin decizia organului care a aprobat scoaterea din functiune.

Cu ocazia casarii se procedeaza la dezmembrarea imobilizarilor corporale si la valorificarea componentelor rezultate prin vanzare sau utilizare ca piese de schimb in cadrul intreprinderii. Stabilirea valorii componentelor rezultate este de competenta comisiei de casare.

In contabilitate se inregistreaza: . scoaterea din evidenta a imobilizarilor corporale, . cheltuielile aferente lucrarilor de demolare, dezmembrare sau demontare, . valorile materiale rezultate din casare.

Valoarea de inregistrare a imobilizarilor iesite din gestiune prin casare, poate sa fie partial sau integral amortizata

Exemplu 1: Casarea unei imobilizari corporale partial amortizata

O intreprindere caseaza un mijloc de transport cu o valoarea de intrare de 15.000 lei, amortizat 80%. Cheltuielile ocazionate de casare sunt in suma de 5.000 lei. Din dezmembrare au rezultat: piese de schimb in valoare de 500 lei si deseuri metalice in valoare de 900 lei. Piesele de schimb sunt receptionate in magazia unitatii, iar deseurile metalice sunt vandute unui operator economic colector autorizat.

Rezolvare:

1) Colectarea cheltuielilor efectuate pe feluri, dupa natura lor:

2) Se inregistreaza materialele rezultate din dezmembrare:

2a) Prima varianta:

2b) A doua varianta:

Comentarii: In literatura de specialitate a aparut solutia potrivit careia deseurile metalice rezultate din casare s-ar evidentia in debitul contului 346 "Produse reziduale". Cu privire la aceasta situatie opinam ca utilizarea contului 346 este adecvata firmelor care au ca obiect de activitate productia sau prelucrarea materialelor feroase sau neferoase.

Normele contabile prevad inregistrarea intrarii de materiale, provenite din dezmembrari, prin debitarea unui cont de stocuri in corespondenta cu creditul unui cont de venit[8].

In aceasta privinta consideram ca este mai adecvat sa ajustam direct valoarea neamortizata a mijlocului de transport, cu echivalentul valoric al materialelor rezultate din casare (contarea: 3xx = 21x).

Alternativa respectiva ofera posibilitatea eliminarii contului de venituri, din formula contabila de inregistrare a materialelor obtinute din dezmembrare, si este sustinuta din urmatoarele motive: (1) nu sunt indeplinite conditiile de recunoastere a unui venit, deoarece se evidentiaza o intrare de materiale, deci opusul cedarii dreptului de proprietate; (2) valoarea recuperata prin intrarea de materiale micsoreaza cheltuiala cu valoarea neamortizata (6583 = 21x).

3) Scoaterea din evidenta a mijlocului de transport, avand in vedere amortizarea cumulata in suma de 15.000 lei x 80% = 12.000 lei:

3a) In prima varianta

Valoarea ramasa este de 15.000 lei - 12.000 lei = 3.000 lei.

Inregistrarea se prezinta astfel:

3b) In a doua varianta

Valoarea de inregistrare s-a micsorat cu 1.400 lei.

Contabilizarea operatiei de iesire:

Concluzie: Inregistrarile de la 2b) si 3b) pot fi comasate intr-o singura formula contabila compusa:

4) Vanzarea deseurilor metalice, in ipoteza ca pretul de vanzare este de 900 lei, furnizorul si beneficiarul sunt persoane juridice platitoare de TVA:

4a) Factura de vanzare:

Precizare: Potrivit dispozitiilor Codului fiscal, art. 160, livrarea deseurilor metalice se incadreaza in regimul de simplificare privind TVA. Incepand cu data de 01.01.2007, pe facturile emise pentru livrarile la care se aplica masurile de simplificare privind TVA, furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea "taxare inversa", fara a inscrie taxa aferenta[9].

4b) Se scad din gestiune a materialele auxiliare vandute:

Precizare: In factura de vanzare a deseurilor metalice se consemneaza contributia la fondul de mediu, calculata prin aplicarea cotei de 3% la veniturile realizate din vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase. Aceasta contributie se calculeaza, se retine se declara de catre operatorii economici colectori[10].

In cazul analizat contributia este de 900 lei x 3% = 27 lei, se retine si se vireaza de catre agentul economic colector.

5) Se inregistreaza incasarea cu numerar a contravalorii deseurilor metalice vandute minus contributia de 3%:

Exemplu 2: Casarea unei imobilizari corporale integral amortizata

O intreprindere caseaza un utilaj cu o valoarea de intrare de 8.000 lei, amortizat 100%. Cheltuielile ocazionate de casare sunt in suma de 200 lei. Din dezmembrare au rezultat: piese de schimb in valoare de 150 lei. Piesele de schimb sunt receptionate in magazia unitatii,

Rezolvare:

1) Colectarea cheltuielilor efectuate pe feluri, dupa natura lor:

2) Se inregistreaza materialele rezultate din dezmembrare:

2a) Prima varianta:

2b) A doua varianta:

si:

Comentarii: In prima varianta se inregistreaza venituri, desi se mentine dreptul de proprietate asupra bunurilor respective. In a doua varianta s-a diminuat cheltuiala cu amortizarea, deoarece consumul de piese de schimb se va inregistra in debitul contului 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb

3) Scoaterea din evidenta a utilajului:

3a) In prima varianta, valoarea ramasa este zero:

3b) In a doua varianta, valoarea de inregistrare si amortizarea s-au micsorat cu 150 lei:

4) Consumul pieselor de schimb, inregistrat pe baza bonului de consum:

10 Evenimente extraordinare

Exproprierile de bunuri imobile, distrugerea imobilizarilor corporale ca urmare a calamitatilor naturale reprezinta evenimente cu caracter extraordinar. Inregistrarile contabile au ca obiect scoaterea din evidenta a activelor si reflectarea eventualelor despagubiri pentru recuperarea acestor pierderi.

Exemplu

Se scade din gestiunea intreprinderii un teren care a facut obiectul unei exproprieri. Valoarea de inregistrare a terenului este de 85.000 lei. Se considera ca intreprinderea a primit, cu titlu de despagubire, un alt teren cu o valoare justa de 100.000 lei.

1) Scoaterea din evidenta a terenului expropriat:

2) Intrarea terenului primit cu titlu de despagubire:

11 Inchirierea

Intrari

Imobilizarile corporale luate cu chirie se inregistreaza in debitul contului extrabilantier 8031 "Imobilizari corporale luate cu chirie", iar chiria datorata se evidentiaza in debitul contului 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate".

Precizare: Conform normelor legale in vigoare[11] sunt asimilate mijloacelor fixe si se supun amortizarii investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie. Amortizarea cheltuielilor de investitii si a modernizarilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune este in sarcina agentului economic care a efectuat investitia. Recuperarea acestor cheltuieli se face prin includerea in cheltuielile de exploatare pe perioada initiala a contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune sau pe durata normala de utilizare ramasa, dupa caz. In situatia in care durata normala de utilizare ramasa este mai mica decat perioada initiala a contractului recuperarea cheltuielilor de investitii se face pe durata normala de utilizare ramasa

La incetarea contractului de concesionare, inchiriere sau locatie de gestiune, valoarea investitiilor, nediminuata cu amortizarea calculata se cedeaza proprietarului, pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

In procesul-verbal de predare-preluare a investitiei se va mentiona si amortizarea calculata de beneficiar, pentru ca proprietarul sa poata inregistra uzura corespunzatoare noii valori de intrare.

Iesiri

Imobilizarile corporale date cu chirie se mentin in conturile de bilant din evidenta proprietarului/locatorului. In concordanta cu dispozitiile legale anterior citate, amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune este in sarcina proprietarului.. Aceasta amortizare se recupereaza prin redeventa, chirie sau prin pretul locatiei.

Exemplu:

Se preia cu chirie o cladire avand o valoare de inventar de 120.000 lei, pentru care se plateste o chirie lunara de 1.500 lei si TVA de 19%, deoarece locatorul a optat pentru taxarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor. Contractul de inchiriere are o perioada de valabilitate de 2 ani. Ulterior preluarii, locatarul (chiriasul) a efectuat in regie proprie lucrari de modernizare in valoare de 24.000 lei .Conform clauzelor contractuale investitia efectuata de catre locatar (chirias) se amortizeaza intr-o perioada de 2 ani.

Rezolvare:

Precizare: Conform dispozitiilor art. 141 (2) lit. e) din noul Cod fiscal, aprobat prin Legea 343/2006, sunt scutite de TVA arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii: 1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; 3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile; 4. inchirierea seifurilor;

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot opta pentru aplicarea regimului de taxare a operatiunilor anterior enumerate, printr-o notificare inregistrata la organele fiscale teritoriale. Notificarea se intocmeste pe formularul prevazut in anexa nr. 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si intra in vigoare de la data inscrisa in notificare.

12 Leasing

Din punct de vedere juridic, operatiunile de leasing se deruleaza in baza contractelor incheiate in acest scop.

Partile contractante sunt: societatea de leasing denumita locator/finantator, in calitate de proprietar, care transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, celeilalte parti, denumita locatar/ utilizator.

Obiectul contractului de leasing poate fi reprezentat de bunurile imobile si bunurile mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor. Dreptul de utilizare a programelor pentru calculator, ca drept patrimonial de autor asupra programelor pentru calculator, poate face obiectul operatiunilor de leasing, daca titularul dreptului de autor a autorizat aceasta operatiune[12].

Valorile utilizate in cadrul operatiunilor de leasing sunt:

valoarea de intrare echivalenta cu valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator/locator;

valoarea reziduala este valoarea la care, in momentul expirarii contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate catre utilizatori;

valoarea totala este suma ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala.

Leasingul poate fi financiar sau operational Delimitarea celor doua forme are la baza criteriile prevazute de legislatia fiscala[13].

. In acceptiunea acestor reglementari contractul de leasing financiar este orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului;

c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente.

Sinteza reglementarilor de la punctul c) se poate prezenta in urmatoarea formula:

Unde: Vr %    = valoarea reziduala exprimata in procente;

DNFM = durata normala de functionare maxima;

DCL = durata contractului de leasing.

d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului ce face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului.

Exemplu:

Un utilaj are o valoare de intrare de 57.800 lei si o durata normala de functionare maxima de 15 ani (conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin H.G. nr. 2.139/30.11.2004). Sa se calculeze valoarea reziduala, avand in vedere indeplinirea cerintelor de la lit. c) si d).

Rezulta ca:

1.     Durata contractului de leasing ( DCL) trebuie sa fie mai mare de 12 ani. Adica: DCL > 15 ani x 80%; DCL> 12 ani;

2.     In ipoteza ca durata contractului de leasing este de 12 ani si sase luni, valoarea reziduala (Vr) trebuie sa fie mai mica sau egala cu 9.635,26 lei:

Vr. = 57.800 lei x 16,67%

Vr. = 9.635,26 lei

In plan contabil, contractul de leasing financiar produce urmatoarele efecte:

Finantatorul inregistreaza:

predarea activului care face obiectul contractului de leasing financiar;

creantele privind recuperarea ratelor de capital si dobanzilor, atat prin intermediul conturilor de bilant, cat si al conturilor speciale: Debit cont 8038 "Alte valori in afara bilantului"/ analitic "Bunuri predate in regim de leasing financiar"; Debit cont 8052 "Dobanzi de incasat".

Utilizatorul inregistreaza

primirea activului care reprezinta obiectul contractului de leasing;

datoriile privind ratele de capital si dobanzile, atat prin intermediul conturilor de bilant, cat si al conturilor speciale: Debit cont 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" 8051 Dobanzi de platit";

amortizarea.

In plan fiscal, in cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat ca proprietar. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing financiar se face de catre utilizator si este cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil. De asemenea, in cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda.

In privinta contabilizarii contractelor de leasing financiar, normele contabile din tara noastra prevad dispozitii similare cu cele ale IAS 17 "Leasing". Conform acestora utilizatorul trebuie sa inregistreze un activ si o datorie pe termen lung egale cu valoarea prezenta a tuturor platilor de leasing efectuate pe durata contractului. Leasingul financiar reflecta anumite trasaturi astfel ca operatiunea se identifica mai mult cu un contract de cumparare in rate. Similar cu modul in care sunt tratate creditele ipotecare, fiecare rata de leasing financiar reprezinta partial o cheltuiala privind dobanzile si partial o rambursare a datoriei. In plus, pentru active se calculeaza si amortizarea ce se inregistreaza in evidentele contabile ale utilizatorului.

Rata de leasing financiar cuprinde rata de capital, egala cu cota-parte din valoarea de intrare a bunului, si dobanda aferenta.

Exemplu:

O societate comerciala a incheiat un contract de leasing pentru un mijloc de transport utilizat in activitatea sa. Conditiile leasingului impun un avans de 4.000 $ si o plata anuala de 5.000 $ timp de patru ani, cu o dobanda anuala de 12%. Perioada de leasing este aproximativ egala cu durata de viata utila a mijlocului de transport. La sfarsitul perioadei de leasing dreptul de proprietate trece catre utilizator. Acest contract reprezinta in mod evident un contract de leasing financiar si ne propunem sa-l inregistram in contabilitatea finantatorului si utilizatorului

Graficul de esalonare a platilor de leasing

Rezolvare:

Precizare: In concordanta cu noul Cod fiscal, art. 124^19, aprobat prin Legea 343/2006: "platile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori stiintific vor fi considerate redevente".

In acceptiunea acestor reglementari numai pentru contractele de leasing incheiate valabil, anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, si care se deruleaza si dupa data aderarii, dobanzile aferente ratelor scadente dupa data aderarii nu se cuprind in baza de impozitare a taxei.

In Codul fiscal valabil pana la data de 31.12.2006, art. 137 (3) lit. c., se preciza cu claritate ca nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata "dobanzile percepute pentru: livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing".

Din noul continut al acestui articol, aplicabil incepand cu data de 01.01.2007, rezulta ca nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata "dobanzile, percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere".

Se poate concluziona ca pentru contractele de leasing financiar, incheiate dupa data de 01.01.2007, dobanzile sunt incluse in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata.

Comentarii

Conform conventiilor de evitare a dublei impuneri termenul de redeventa este definit ca fiind platile de orice natura pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui patent, a unui echipament industrial, comercial sau stiintific.

De altfel, noul Cod fiscal a preluat aproape integral definitia redeventelor folosita in conventiile de evitare a dublei impuneri.

Cum contractul de leasing este prin esenta sa un contract care transmite folosinta unui bun, in mod inevitabil, urmeaza regimul fiscal al redeventelor si nu al dobanzilor, indiferent cum califica legea interna aceste plati. Concluzia se desprinde cu necesitate din art. 11 din Constitutie potrivit caruia "tratatele ratificate de Romania fac parte din dreptul intern" precum si din prevalenta tratatelor internationale in caz de neconcordanta cu legislatia interna.

. Contractul de leasing operational este orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietare, mai putin riscul de valorificare a bunului, la valoarea reziduala, si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la lit. b) - e).

Riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci cand optiunea de cumparare nu este exercitata la inceputul contractului sau cand contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirarii contractul.

In plan contabil contractul de leasing operational produce urmatoarele efecte:

Locatorul inregistreaza:

bunul achizitionat in scopul derularii contractului de leasing;

amortizarea;

veniturile din redevente;

Precizare: Conform dispozitiilor legale in vigoare amortizarea mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing operational se calculeaza de finantator, cu posibilitatea amortizarii intregii valori a mijlocului fix minus valoarea reziduala prevazuta in contract, pe parcursul duratei contractului, dar nu mai putin de 3 ani[14].

Locatarul inregistreaza:

datoriile privind redeventele, in debitul contului extrabilantier 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate";

-cheltuielile cu redeventele.

In plan fiscal, in cazul leasingului operational locatorul este tratat ca proprietar. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing operational se face de catre locator si este cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil, iar locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Contractul de leasing operational este similar cu contractul de inchiriere. Activul ce reprezinta obiectul operatiunilor de leasing ramane in evidenta conturilor de bilant a locatorului si amortizarea se calculeaza si se inregistreaza de catre acesta.

Rata de leasing operational cuprinde cota de amortizare, calculata in concordanta cu dispozitiile legale, si marja de profit.

Exemplu:

S-a incheiat un contract de leasing operational avand ca obiect un utilaj achizitionat la un cost de 12.000 lei. Durata contractului de leasing este de 3 ani. Valoarea reziduala estimata este de 1.920 lei. Graficul de esalonare a platilor de leasing cuprinde 12 rate trimestriale. Fiecare rata include amortizarea si marja de profit: Amortizarea trimestriala lei

Marja de profit                                                   = 260 lei

Total 1.100 lei

Rezolvare:

Alte aspecte privind fiscalitatea operatiunile de leasing

. Potrivit legislatiei din tara noastra, veniturile obtinute de nerezidenti sub forma de dobanda sau de redeventa, stabilita de partile contractante, in cazul leasingului financiar sau operational, se impoziteaza prin retinere la sursa, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri sau ale legislatiei interne, dupa caz.

Potrivit noului Cod fiscal, art. 116 (2) impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:

. 10% pentru veniturile din dobanzi si redevente, daca beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru. Aceasta cota de impunere se aplica in perioada de tranzitie, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pana la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor;

. 16% in celelalte cazuri, cand beneficiarul nu este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru, cu exceptia veniturilor din dobanzile obtinute de la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit si instrumentele de economisire dobandite anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care se aplica cota de impozit de la data constituirii/dobandirii.

In concordanta cu aceste reglementari, impozitul se calculeaza si se retine in momentul platii venitului si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti

In cazul contractelor de leasing financiar inregistrarea impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente se prezinta astfel:

In cazul contractelor de leasing operational inregistrarea impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente se prezinta astfel:

Precizare: Conform art. 119 din Codul fiscal: Platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de contribuabili din Romania trebuie sa depuna o declaratie la autoritatea fiscala competenta pana la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul".

In cazul in care finantatorul/locatorul este rezident al unei tari pentru care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit, prevazuta in conventie, care se aplica asupra acelui venit. In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica procentele de impozitare mai favorabile.

Pentru a beneficia de prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit certificatul de rezidenta fiscala

. In materie de TVA este de mentionat art. 134^1 din noul Cod fiscal, conform caruia faptul generator, in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri, intervine la data specificata in contract pentru efectuarea platii

In ceea ce priveste leasingul imobiliar, reamintim ca acesta se incadreaza la operatiunile scutite de TVA, conform art. 141 (2) lit. e.