|
|
|
Esecul Tratatului Constitutional la referendumurile din Franta si Olanda
De departe elementul cel mai semnificativ al anului 2005 este reprezentat in cadrul procesului de adoptare a Constitutiei Europene de respingerea tratatului in Franta si Olanda.
Potrivit unui exit-poll citat de Reuters, 63% dintre cetatenii
Olandei au respins proiectul Constitutiei Europene, dupa ce francezii au
respins si ei Tratatul . Franta si Olanda, tari care au fost intotdeauna
in favoarea UE, au aruncat Uniunea intr-o criza profunda.[1]
Operatorul
olandez de sondaje Interview/NSS a realizat o proiectie potrivit
careia tabara 'nu' a adunat 63% dintre optiuni,
fata de cele 37 de procente ale celor care au acceptat
Constitutia, relateaza Reuters. In Franta, scorul a fost de 55%
- 45% in favoarea celor care s-au opus.Se estimeaza ca olandezii s-au
prezentat la vot intr-un procentaj de aproximativ 65%, ceea ce inseamna
ca rezultatul referendumului a fost adoptat de partidele politice din
Olanda si implicit de Parlament.Legea olandeza nu impune obligativitatea
adoptarii rezultatelor referendumului, dar partidele politice au spus ca
vor respecta vointa populara daca prezenta la vot se va
ridica la peste 30 de procente. Pentru ca punctul de vedere al electoratului
sa fie adoptat si de cel mai mare partid, cel crestin-democrat,
mai este nevoie ca voturile pentru 'da' sau 'nu' sa
insumeze cel putin 55 de procente, lucru care s-a intamplat .In momentul in care rezultatele oficiale vor indeplini
aceste conditii, este de asteptat ca Olanda sa anunte
ca nu va ratifica Tratatul constitutional, conform
referendumului.Primul-ministru Jan Peter Balkenende s-a declarat dezamagit
dar a spus ca procesul de ratificare trebuie sa continue in celelalte
tari. 'Olandezii si-au spus cuvantul' a admis el.
Prezenta este semnificativ mai
ridicata decat la alegerile pentru Parlamentul European. La alegeri,
prezenta la vot a ajuns la 39%. Premierul Balkenende a apreciat acest
lucru ca o 'victorie' a faptului ca nu Europa in sine a fost
respinsa.Refuzul hotarat al olandezilor este unul dintre semnele de
nemultumire manifestate de populatie la adresa politicienilor,
dupa ce in 2002 populistul anti-imigrationist Pim Fortuyn a fost
asasinat, iar cu un an inainte filmograful Theo van Gogh, un critic al
Islamului a fost si el ucis. Olandezii sunt considerati cei mai
liberal si mai tolerant popor din Europa, iar in dezbaterea asupra
Constitutiei si-au facut loc temeri ca UE ar putea forta
legile laxe ale acestei tari sa se schimbe, spre o toleranta mai
scazuta fata de homosexualitate si drogurile usoare.
In Franta, cu numai trei zile inainte, s-au prezentat la urne 70% dintre cetatenii cu drept de vot. Francezii au votat in proportie de 55% impotriva ratificarii Constitutiei de catre tara lor. Atat olandezii cat si francezii au nemultumiri in planul politicii interne care i-au determinat sa se opuna Constitutiei. Pe de alta parte, teama de imigratie si perspectiva aderarii Turciei a fost un alt factor. Bineinteles, factorul economic a avut un rol extrem de important in decizia cetatenilor celor doua tari. Daca francezii se confrunta cu problema somajului si a unei economii cu o crestere insignifianta, olandezii sunt nemultumiti de faptul ca tara lor are cea mai mare contributie la bugetul UE pe cap de cetatean, ca si de inflatie.
Astfel, doua dintre tarile care au stat la baza crearii Uniunii Europene au dat un semnal clar impotriva Constitutiei, unul dintre cele mai ambitioase proiecte europene realizate vreodata.
Pe de alta parte, se anuntase ca seful crestin democratilor germani din Parlamentul European, Markus Ferber, va cere oprirea extinderii Uniunii Europene si a ratificarii tratatelor de aderare cu Romania si Bulgaria. Candidata de atunci la functia de cancelar, Angela Merkel, a avertizat si ea ca votul negativ dat de francezi este o reactie la 'extinderea excesiva a Uniunii', iar premierul landului Saar a cerut redeschiderea negocierilor cu Romania si Bulgaria.
Constitutia, care ar urma sa creeze un presedinte european si un ministru de externe al UE, in acelasi timp acordand mai multe puteri Parlamentului, trebuie ratificata de toate cele 25 de state membre. Pe de alta parte, daca sase din aceste state voteaza impotriva, Constitutia in forma actuala este considerata respinsa definitiv.
Intreaga chestiune a ceea ce este de facut mai departe rezida in articolul IV-442 (Protocoale si anexe), care cuprinde o declaratie politica din Constitutie: In cazul in care, la expirarea unui termen de doi ani de la semnarea Tratatului, patru cincimi din statele membre au ratificat Tratatul mentionat, iar unul sau mai multe state membre au intampinat dificultati in ratificarea respectiva, chestiunea este deferita Consiliului European.'
Totusi, noua tari au adoptat-o. Ar urma sa mai aiba loc referendumuri in Luxemburg, Polonia si Portugalia. Un referendum britanic, planificat in principiu pentru 2006, ar putea fi abandonat, in contextul in care Tont Blair a cerut 'timp pentru reflectie' dupa referendumul din Franta si a asteptat probabil rezultatul olandez pentru a lua o decizie[2].
Esecul referendumurilor organizate in Franta si Olanda si care aveau ca scop adoptarea Tratatului Constitutional al Uniunii Europene a suscitat vii reactii in mediile politice internationale.Uniunea se cufundase intr-o criza de proportii chiar daca liderii marcanti ai statelor membre evitau cu diplomatie sa recunoasca acest aspect.
