|
|
|
Politici sociale cu privire la etnia rroma - cercetare
Relatiile dintre rromi si nerromi nu au fost niciodata fara probleme . Considerati intrusi din primele momente ale sosirii lor in Europa , elemente de subminare a mecanismelor statale al caror scop era organizarea si controlul societatilor, nomanzi in contrast cu populatiile local strans legate de un teritoriu , rromii au inspirat din totdeauna neincrdere , teama si respingere . Daca initial respingerea a fost de natura locala , a a devenit in scurt timp o actiune de stat , iar politicile generale s-au dezvoltat in totalitate pe negara rromilor si a culturii lor . In ultima jumatate de mileniu aceasta negare a avut numeroase forme :
politici de excludere prin expulzarea din regat sau stat , o astfel de diparitie este , de obicei , de natura geografica prin expulzarea de pe un anumit teritoriu , dar scopul final este disparitia fizica , asa cum ea a fost traita de majoritata familiilor de rromi din Europa, cu numai cinzeci de ani in urma , sub regimul nazist .
politici de subordonare : in locul disparitiei geografice realizate prin politicile de expulzare se urmareste diparitia rromilor ca grup social prin munca galere , colonizare , deportare , sclavie , etc.
politici de asimilare prin care rromii sunt fortati sa se identifice cu societate din jur . In acest caz disparitia este de natura culturala , iar rromii se redefinesc ca o problema a marginalitatii sociale : nu mai sunt expulzati ci controlati ; nu mai sunt respinsi ci absorbiti .
Limba romani , portul traditional si alte lemente culturale sunt etichetate ca fiind devinante sau anacronice si sunt inlocuite de asa zise modele progresive . Politici de acest tip , in tandem cu dezvoltarea ideologiilor umaniste si managementului social tehnocrat , au dominat ultima jumatate a secolului XX .
Acste trei tipuri de politici apar atat in succesiune cronologica cat si simultan : vointa de asimilare a rromilor nu aredus niciodata dorinta de excludere a acestora . Aceasta ne duce la ceea ce se poate numi o perioada de incertitudine .
In prezent , in special in cazul autoritatilor publice exista o recunoastere a faptului ca politicile de pana acum nu sia-u atins scopurile si ca situatia s-a deteriorat . Creatorii de politici nu mai sunt siguri de ei insisi si pun intrebari . Cred ca se poate privi ca o dezvoltare pozitiva pentru ca incertitudinea si spiritul interogativ deschid calea unor noi idei si unor practici mai putin rigide. Intrucat exista oportunitati pentru aceasta dezvoltare pozitiva este responsabilitatea si rolul tuturor politicienilor , administratorilor si societatii civile rrome si nerrome sa se asigure ca prioada actuala ste una inovatoare .
Consiliul Europei si Uniunea Europeana pledeaza de 20 de ani pentru interculturalism ; astfel decat abordarea pluriculturala , care propune juxtapuneri si fragmentari , interculturalismul promoveaza apropierea , racordul si imbinarea . In fapt , interculturalismul este inca un proiect aflat in stadiu teoretic , in ceea mai mare parte a Europei de astazi , si se pune intrebarea daca va deveni vreodata o realitate in conditiile in care grupurile minoritare continua sa fie subiectul inegalitatii si respingerii . Dominatia unei culturi unice ramane caracteristica esentiala a scolii , ramane o noma a gramaticii politice , cu nimic toretic si asimetric , legat de o posibila conjugare a pluralui cu singularul . Abordarea ar fi prea ingusta , daca ne-am limita sa gasim doar acele schimbari intervenite in cadrul sistemului scolar , fara sa avem o perspectiva mai larga asupra realitatilor social politice generale .
Ar trebui avute in vedere o serie de masuri ce trebuiesc incluse in politicile sociale cu privire la etnia rroma :
stoparea urgenta a uzului excesiv al fortei , a uzului arbitrar al armamentului si a raziilor abuzive ale politiei in cartierele de rromi ;
asigurarea impartialitatii investigatiilor in ceea ce priveste violntele si abuzurile motivate rasial ale politiei si a altor factori responsabili de aplicare a legii impotriva rromilor si pedepsirea raoida si adecvata a celor gasiti vinovati ;
garantarea protctiei impotriva hartuirii si a altor medode de intimidare pentru rromii care depun plangeri ;
crearea unui grup de lucru al expertilor rromi delegati ai societatii civile rrome , care sa participe la elaborarea politicilor Consiliului National de Combatere a Discriminarii , in ceea ce priveste discriminarea fata de rromi .
METODOLOGIE
1.Scopul lucrarii
Aceasta lucrare are drept scop analiza situatiei comunitatii de rromi din cartierul Calnic , precum si implicarea asistentului social in imbunatatirea conditiilor de trai ale acestei comunitati .
2.Ipotezele cercetarii
Ipoteaza 1 : daca rromii ar beneficia de educatie elementara , atunci situatia lor materiala s-ar imbunatatii
Ipoteza 2 : daca rromii nu beneficiaza de o minima indrumare din partea autoritatilor sau a personalui din cadrul Serviciului de Asistenta Sociala atunci rromii renunta sa-si faca acte de identitate si sa beneficieze de minima asistenta medicala .
Ipoteza 3 : daca persoanele cu care vine comunitatea de rromi in contact ar fi de aceiasi etnie , ei ar fi mult mai deschisi la un dialog .
3. Obiectivele
Obictivele acstei cercetari constau in :
4. Descrierea esantionului
Pentru atingerea obiectivelor
mentionate am luat in studiu comunitatea de rromi din cartierul Calnic , al municipiului
Metodele si tehnicile folosite
Metoda folosita in aceasta cercetare este studiul de caz . Aceasta metoda nu verifica doar ipoteze deduse teoretic , ci este o metoda de tip explicativ - constatativ , care ofera noi perspective asupra realitatii conducand chiar la elaborarea de noi ipoteze Aceasta metoda se bazeaza pe enunturi probabilistice si aspira spre explicatia cauzala nerezumandu-se doar la interpretarea in maniera comprehensiva .
Acest tip de cercetare este axat pe identificarea particularitatilor unei singure unitati care poate fi individul , familia , grupul , institutia .
Studiul a fost elaborat in perioada decembrie 2006 - mai 2007 . Am efectuat multiple vizite in comunitatea de rromi de la Calnic , unde prin intermediul reprezentantului de la Primaria Resita , precum si a unui rprezentant din partea Uniunii Rromilor din Caras-Severin , precum si din datorita faptului ca sunt cunoscut in aceasta comunitate am realizat interviuri , am observat cum se desfasoara viata in comunitatea , am observat comportamentul verbal si non-verbal al membrilor ei .
Am completat chestionare cu privire la datele lor personale si in plus am folosit un reportofon pentru ca cei cu care am discutat sa nu fie intimidati de faptul ca scriu raspunsurile lor .
STUDII DE CAZ
1. Studiul de caz al familiei C.I.
Date personale despre familie : familia este compusa din cinci membrii , tatal C.I. 38 de ani ; mama C.D. , 30 de ani si trei copii in varste de 12, 9 si respectiv 7 ani . Parintii traiesc in concubinaj de 14 ani . Copiii lipsesc deseori de la scoala deoarece merg sa-si ajute parintii la colectarea de metale , precum si la alte munci ocazionale .
Locuinta familiei : este compusa dintr-o baraca contruita din scanduri si chirpici , cu o singura fereastra , fara a fi racordata la apa curenta sau electricitate . Toti cei cinci membrii ai familiei dorm in aceasta unica incapere . Ca mobila in aceasta incapere se afla 2 paturi , un dulap si un cuier. Conditiile de locuit sunt total insaubre , podeaua fiind direct pe pamant , fara nimic de izolat , la intemperiile mai puternice locuinta inundandu-se . Apa necesara se aduce de la o cismea aflata la o distanta de 300 de metri si se depoziteaza in doua butoaie .
Veniturile familiei : veniturile familiei sunt in cuantul de 233 RON , acste vnituri fiind compuse din ajutorul social al tatalui , in valoare de 110 RON , precum si alocatiile copiilor (fiecare in valoare de 25 RON , precum si un supliment de 48 RON) Parintii , uneori ajutati de copii colcteaza metale pe care le valorifica la centrele de fier vechi , insa aceste venituri sunt doar ocazionale . Tot ocazional mai castiga niste bani din munca de zilier , in agricutura , dar aceasta numai cand este sezon cu munci agricole .
Nivelul de educatie al familiei : tatal ar 8 clase primare , mama are 3 clase primare , iar copiii frecventeaza )chiar daca nu constant cursurile scolii generale din cartier .
Starea de sanatate a familiei : nu e este foarte buna ; din cauza alimentatiei precare si foarte slaba in calorii si vitamine copiii sunt slabi dezvoltati fizic , sufera de anemii si spasmofilii . Tatal are un handicap usor la unul din picioare . Sunt inscrisi la un medic de familie pentru ca beneficiind de ajutor social poate avea acces la servicii de sanatate .
Problema majora cu care se confrunta familia este faptul ca si-au contruit asa numita casa fara a avea acte de proprietate pentru locul unde s-a construit si fara autorizatie de constructie . Neavand acte de proprietate , familia nu poate sa-si faca decat acte provizorii de identitate , acte ce trebuiesc inlocuite din an in an . Legal ei nu pot primi acte de proprietate pentru ca au venitul necesar pentru a cumpara lotul de pamant .
Membrii familiei au cerut ajutor si Partidei Romilor Pro-Europa , pentr a li se rezolva problema locuintei .
Pe de alta parte tatal C.I. nu reuseste sa-si gaseasca un loc stabil de munca din cauza faptului ca nu are nici un fel de pregatire
Relatia cu asistentul social : este satisfacatoare , insa se poate imbunatati , asistentul social fiind agreat de membrii familiei . Membrii familiei sunt destul de reticenti in relatia cu autoritatile statului , deoarece nu au reusit sa intre intr-un dialog pertinent cu acestia , tatal C.I. fiind foarte recacitrant de fiecare data cand se intilneste cu un membru al autoritatilor. Pentru ei , asistentul social este acea persoana care trebui sa se ocupe de problema actelor lor , fara nici un fel de implicare din partea lor . Ei nu sunt constienti de ce munca face asistentul social si de aceea ar fi nevoie de mult mai multe sedinte de consilire . ei trbuisc indrumati unde si cui sa se adreseze personal si nu prin intermediul asistentului social sau al mediatorului sanitar , care nu are cum sa faca fata la multitudinea problemelor care se ivesc in comunitate in ficare zi .
1. Studiul de caz al familiei
Date personale despre familie : familia S. este formata din 12 persoane , Tatal S.A: (in varstaa de 57 ani ) , mama S.V. (in varsta de 32 de ani) au impreuna 10 copii , din care doar 4 locuiesc impreuna cu parintii , 6 dintre copii afandu-se in mai multe Casa de Copii din Resita . Cei patru copii aflati cu parintii sunt in virsta de 14 ani , 13 ani , 11 ani si rspectiv 10 ani si nici unul din ei nu poseda acte constatatoare ale nasterii .
Locuinta : locuinta familiei este formata dintr-o incapere zidita din caramida , si o alta incapere construita din scanduri si chirpici . Locuinta nu este alimentata cu apa potabila sau electricitate . In aceste doua incaperi se afla 3 paturi , doua dulapuri si niste recipiente pentru colectarea de apa . Louinta este construita direct pe pamant , nu exista nici un fel de izolatii . Locuinta se incalzeste cu o soba cu lemne care serveste si pentru gatit . Apa pentru gatit si spalat se aduce in recipiente de la o fantana , de la 300 m distanta .
Veniturile familiei : sunt compuse din veniturile ocazionale obtinute din materializarea colectarii fierului vechi precum si din diferite munci agricole , sezoniere . Tatal mai munceste ocazional la un atelier auto , la tinichigrie , cand este solicitat . Copiii , neavand acte de stare civila nu pot beneficia de alocatia de stat pentru copii .
Nivlul de
educatie al familiei : tatal ,
Starea de sanatatea a familiei : este foarte redusa , copiii fiind foarte slab hraniti , cu spasmofilii si anemii severe . Unul dintre copii sufera si de reumatism , insa nu au mdic de familie , din aceiasi cauza , ca nu au acte de stare civila . Nici adultii nu sunt inscrisi la medic de familie .
Problema majora : nici unul din copiii aflati in ingrijirea parintilor nu poseda acte de stare civila , respectiv certificat de nastere , din cauza ca mama a parasit spitalul , la nastere , fara sa le faca acte .
Relatia
cu asistentul social : asistentul social a reusit sa
stabileasca o relatie buna cu familia si a reusit
sa-i convinga pe ci adulti ca trebuie sa
obtina certificatele de nastere pentru copii , pentru ca
numai asa pot beneficia de alocatia de stat pentru copii . Pentru a
rezolva problema , asistentul social impreuna cu mama minorilor si
cei 4 minori s-au deplasat la Spitalul judetean Resita , unde a
nascut mama , pentru a obtine certificatele constatatoare ale
nasterii . Dupa obtinera acestor acte s-au prezentat la
Judecatoria Resita pentru inregistrarea tardiva a nasterii , aceasta nputandu-se face decat cu o
hotarare judecatoreasca . Pntru a obtine aceste aceste inregistrari
tardive , judecatorul a cerut o expertiza
medico-legala care sa ateste varsta aproximativa a copiilor . cu aceste
crtificate medico-legal judecatorul emite o hotarare prin care Starea
Civila din cadrul Primariei municipiului
3. Studiul de caz al familiei C.E.
Date personale despre familie : familia C. Este formata din tatal , C. E. In varsta de 39 de ani , mama C.D. in varsta de 37 de ani si patru copii cu varstele 15 ani , 13 ani , 7 ani si respctiv 7 luni .
Locuinta este formata din doua incaperi construite din boltari , cu usi si ferstre din lemn , cu podele din lemn . Nu exista autorizatie de contructie deocamdata , insa familia a facut cateva demersuri pentru a obtine aceste acte . Nu exista racord la apa curnta si nici electricitate , apa potabila aducandu-se in recipiente de la un izvor .
Veniturile familiei : se compun din alocatiile copiilor si un ajutor social ce-l primste tatal . Ocazional mama mai lucreaza la o firma privata , la curatenie , insa fara acte legale precum si in agricultura sezonier .
Nivelul educational al familiei : tatal are 6 clase primare , mama are 4 clase primare , iar copiii frecventaza cursurile scolii generale din cartier . Nu au prezenta integrala deoarece uneori mai presteaza diferite munci prin cartier , pentru a rotunji veniturile familiei .
Starea de sanatate : copiii nu sufera de boli cronice , sunt inscrisi la medicul de familie . Tatal are o afctiune cronica oftalmoogica ceea ce il impiedica sa faca munci mai solicitante din punct de vedere fizic .
Problema majora : cel mai mic dintre copii nu poseda certificat de nastere , deoarece , mama a fost plecata , insarcinata fiind in Spania , unde l-a nascut . Acolo a fugit din spital cu minorul pentru a nu plati anumite taxe .
Relatia cu asistentul social : in prezent exista o buna colaborare intre asistentul social si familie , insa relatia nu a fost cordiala de la incput , familia refuzand discutiile cu asistentul social din cauza ca li s-a indus ideea ca le va fi luat copilul si dat in plasament .
Mama a trecut fraudulos granita , impreuna cu copilul si s-a prezentat cu el la medicul de familie sa i se intocmeasca certificatul constatator al nasterii . Medicul de familie refuza sa-i acorde acest cerficiat deoarece nu se cunoaste exact locul si data nasterii copilului . Din aceasta cauza mama s-a prezentat la Radio si la un ziar local , unde a reclamat faptul nu se doreste a fi ajutata de autoritati pentru obtinerea certificatului de nastere . Asistentul social a preluat cazul si s-a deplasat cu mama la Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei , in audineta la seful serviciului pentru indrumare . Seful Serviciului i-a indrumat pentru a stii care sunt pasii urmatori ce ii au de urmat . S-au deplasat apoi la medicul legist pentru obtinerea unui certificat medico-legal care sa ateste varsta aproximativa a copilului . Cu acest certificat medico legal si cu certicatul constatator al nasterii s-au deplasat la Starea Civila din cadrul Primariei municipiului Resita pentru obtinerea certificatului de nastere .
ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATLOR
Metoda studiului de caz nu verifica doar confirmarea sau infirmarea ipotezelor ci este si o metoda de tip constatativ . Esantionul cuprinde cazuri reprezentative pentru comunitatea de rromi din cartierul Calnic . Modul cum ipotezele au fost verificate se va analiza din perspectiva celor trei cazuri .
Ipoteza 1 : daca rromii ar beneficia de educatie elementara , atunci situatia lor materiala s-ar imbunatatii .
Daca ei ar poseda un minim de educatie ar putea obtine si un loc de munca legal , cea ce ar implica un venit fix , nu un venit ocazional . Fara un minim de educatie nu isi pot educa copiii , nu le pot induce copiilor dorinta de a invata , de a incerca sa-si depaseasca conditia . Fara acst minim educational nu realizeaza importanta posesiei de acte de stare civila , act care fac ca o persoana sa fie recunoscuta ca cetatean al statuui si sa beneficieze de toate drepturile care le detin cilalti cetateni .
Ipoteza 2 : daca rromii nu beneficiaza de o minima indrumare din partea autoritatilor sau a personalui din cadrul Serviciului de Asistenta Sociala atunci rromii renunta sa-si faca acte de identitate si sa beneficieze de o minima asistenta medicala .
Starea de sanatate din comunitate este precara . Din cauza alimentatiei proaste , din cauza faptului ca nu exista locuinte salubre, din cauza faptului ca nu exista racorduri la apa curenta si electricitate si mai ales din cauza faptului ca majoritatea rromilor nu poseda acte de stare civila care sa le dea dreptul sa beneficieze de asistenta medicala gratuita . Romii nu colaboreaza indeajuns cu asistentul social si sunt reticenti in relatiile cu autoritatile statului .
Ipoteza 3 : daca persoanele cu care vine comunitatea de rromi in contact ar fi de aceiasi etnie , ei ar fi mult mai deschisi la un dialog .
Asistentul social care a venit in comunitatea era de etnie rroma . El vorba limba romani , si a reusit sa stabileasca multiple legaturi cu persoanele cu probleme din comunitate . Deasemenea exista o foarte buna colaborare intre asistentul social si Partida Romior Pro -Europa , care in ultima vreme , s-a implicat mai mult in rezolvarea probmeor din comunitate , si , pe langa asistentul social , din parta Partidei s-au angajat 2 persoane ca mediatori sanitari , care sunt zilnic in comunitate , o monitorizeaza si selectaza problemele in functie de gravitatea lor .
CONCLIZII SI PROPUNERI
1. Concuzii Concluziile care se desprinde referitoare la conditiile de trai ale famililor rrome si implicit ale copiilor acestora sunt urmatoarele :
principalele surse de venit sunt reprezentate de venitul minim garantat , alocatiile copiilor si veniturile ocazionale ;
lipsa unor locuri de munca stabile si slaba participare pe piata fortei de munca reprezinta o problema majora perceputa atat de membrii comunitatilor cat si de reprezentantii autoritatilor locale si litlor rromilor la nivel local ;
una din dificultatile integrarii pe piata fortei de munca a membrilor comunitatilor de rromi o reprezinta resursele de capital uman ca urmare a experientei educationale reduse sau inexistente ;
o problema a gospodariilor de rromi o reprezinta lipsa rsurselor materiale , cum sunt proprietatile aducatoare de vnit ce ar puta contribui la obtinera de produse pentru asigurarea consumului de subzistenta ;
influenta negativa a acestor problme asupra educatiei si dezvoltarii copiilor rromi
lipsa actelor de stare civila , care sa le confere toate drepturile ce decurg din calitatea de a fi cetatan al unui stat .
o mai buna colaborare s-ar realiza intre comunitatile de rromi si autoritati daca ar fi intermediate de persoana de aceiasi etnie cu ei .
Accesibilitatea surselor de apa potabila in comunitatile de rromi este deficitara si constituie unul din principalii factori ce favorizeaza aparitia cazurilor de imbolnaviri la nivelul acestei populatii , atat in cazul comunitatilor rurale cat si in cazul celor urbane . Pentru cele mai multe gospodarii sursa de apa este situata in afara locuintei , exista situatii in care pentru a ajunge la o sursa de apa potabila familiile de rromi sunt nevoite sa parcurga distante relativ mari . Nu in ultimul rand se pune problema calitatii apei utilizate in gospodarii , pentru consumul curent . Locurile ce servesc deopotriva procurarii apei si spalarii constituie surse de imbolnavire pentru cei ce le utilizeaza .
Cauzele acestei situatii tin pe de o parte de amplasarea comunitatilor de rromi , majoritatea fiind situate la periferie .
Modul de incalzire al locuintelor constituie un alt aspect problematic in comunitatile de rromi . Cele mai multe dintre locuinte sunt incalzite cu ajutorul sobelor . Membrii gospodariilor de rromi sunt nevoiti sa-si procure zilnic sursa necesara incalzirii locuintei .
Ponderea mica a gospodariilor ce obtin venituri permanente , fie salarii , fie pensii face ca locuitorii acestor comunitati sa fie dependenti din punct de vedere economic de venitul minim garantat . Nu trebuie neglijat faptul ca exista o serie de dificultati ale acestei etnii in cea ce priveste accesul la piata muncii . Prejudecatile angajatorilor vizand aceasta etnie , particularitatile pietei muncii reprezinta alti factori care defavorizeaza accesul pe piata muncii .
2. Recomandari
In Romania scolului XXI este necesar ca toate autoritatile abilitate sa conlucreze pentru a incerca sa amelioreze traiul zilnic din comunitatile d rromi si pentru aceasta s epot propun urmatoarele :
angajarea unor reprezntanti ai rromior in toate consiliile
locale si primariile din
formarea unor grupuri locale de initiativa , pentru proiectle de dezvoltare locala , din care sa faca parte cetatteni de etnie rroma si care sa fie implicate in etapele de implementare si evaluarea proiectelor ;
mentinerea unui dialog permanent si periodic intre reprezentantii comunitatilor de rromi si autoritatile locale ;
cresterea sumelor de bani alocate proiectelor pentru rromi ;
cresterea accesului gospodariilor de rromi la uitlitati (apa curenta , gaze , electricitate) ;
construirea de locuinte sociale destinate rromilor ;
crestera gradului de informare privind modalitatile si practicile legale de construire a unei locuinte :
improprietarirea cu pamant ;
cresterea accesului la piata muncii prin promovarea unor masuri active (cursuri de pregatire profesionala , facilitarea obtinerii unui loc de munca) .
La intrebarea :"Ce se mai poate face?" pentru ameliorarea calitatii vietii in comunitatile de rromi as propune parteneriate cu institutiile europene care au o mai vasta experienta in asemenea probleme , capabile sa ofere unele servicii eficiente , dezvoltarea unei retele avand drept scop sustinerea tehnica a acestor intitutii . O asemenea propunere ste un raspuns concret la o realitate complexa si va impune administratiei sa tina cont si sa respecte specificitatea rromilor , avitand dezvoltarea unor structuri sau norme exceptionale de adaptare a acestei specificitati . Comunitatile de rromi vor dobandi capacitatea de a lua parte la o miscare , la o realitate administrativa si politica , care sa poata sa le asigure aceleasi drepturi si aceiasi sustinere ca oricarui cetatean al oricarei minoritati . Autoritatile trebuie sa realizeze acest lucru fara a-i determina pe rromi sa renunte la propria lor dinamica culturala .
