|
|
|
Mentalitati cu privire la populatia rroma
Reprezentarile despre rromi , care se bazeaza pe prejudcatile si stereotipurile populatiilor din jur , sunt de prima importanta , pentru ca aceste reprezentari determina atitudini si comportamente. De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informatie care ii leaga pe rromi de mediul social din jur. Rromii par a fi o realitate familiara : orice persoana intrebata are o opinie , deseori categorica , despre acestia . Adevarul este ca rromii sunt receptati eronat , cu atat mai rau , cu cat realitatea pierde in fata imaginarului . De-a lungul secolelor un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat , cristalizand stereotipurile colective , formand un rezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie . Fie ca promovaza respingerea sau asimilarea , aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari ale actiunilor . In fapt , rromii sunt rareori definiti asa cum sunt , mai degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportmanetele celorlalti fata de ei . Difuzarea reprezentarilor despre rromi deschide calea unui fenomen circular cauza-efect : formularea unor norme , definitiile de dictionar , referintele in tot felul de carti , in televiziune , radio si presa scrisa , toate conduc dupa opinia comuna si pun in umina franturi de imagine , in concordanta cu starea momentului . Aceste imagini se consolideaza ca tot atatea adevaruri eterne , care pot fi aduse in actualitate sau trimise de unde au venit , totdeauna privite ca elemente de confirmare pentru persecutiile prezentului . Acest sistem de reprezentari constituie un foarte dificil obstacol in aplicarea noilor politici . In masura in care noile politici trebuie sa se bazeze pe o atitudine de respect , iar perioada actuala , de intrebari si certitudinile , poate deschide calea unor viziuni imbunatatite , este imperativ necesar ca aceste reprezentari invechite , care blocheaza orice incercare de intlegere si comunicare dintre rromi si societate , sa fie supuse unui proces de demantelare .
Multa vreme , s-a crezut ca exista pericolul ca manifstarile de intoleranta sa devina o norma acceptata . Se pot mentiona o serie de studii reaizate in intreaga Europa , in care se sublineaza faptul ca intoleranta este nu numai un fapt al prezentului dar , totodata , un fenomen in crestere . Un studiu francez "Norme si valori ale varstelor intre 15 si 18 ani"precizeaza ca marea majoritate a adolescentilor , 62% , adultii de maine considera ca societatea va fi in 10 ani , mai rasista decat este astazi iar 57% dintre acestia considera ca societatea va fi mai egoista . Aecelasi studiu releva faptul ca 30% dintre cei anchetati cred ca adultii sunt rasisti iar 22% ca tinerii sunt ei insusi rasisti . Cu atat mai nelinistitor ste faptul ca rasismul nu ste vazut ca un fenomen alarmant .
Toti acesti factori sunt , binenteles , interrelationati si , dupa cum se stie intoleranta creste odata cu somajul si saracia . Un alt studiu operat pe 5000 de tineri spanioli , cu varste cuprinse intre 15 si 16 ani , elvi in 110 scoli , din zone diferite al Spaniei , au produs date similare . Prima etapa a cercetarii din 1986 , a pus in lumina faprul ca 11% dintr cei intrebati sustin expulzarea rromilor din Spania , iar in 1993 , acest numar s-a triplat , ajungand la 30% . Alte cercetari , in intreaga Europa indica faprul ca rromii sunt primii stigmatizati . Cum bine se cunoaste , intelegerea gresita face sa creasca lipsa de intelegere , conducand catre respingere si gasindu-si expresia in conflict . Atitudinile negative sunt cu usurinta transformate in furie , comportamnte negative . In acest context trebuie sa accentuam importanta fundamntala a abordarii interculturale , a ducatiei si a unei informari cat mai precise . A cunaste ste primul pas catre recunoastere si intelegere . Informatia este un factor extrem de important in prevenirea conflictelor inter-etnice si face posibila transformarea opozitiei de pricipii intr-o diferenta acceptata . Informatia inseamna cunoastere iar cunoasterea inbunatateste comprehensiunea .
Comprehensiunea , la randul ei , conduce la respect reciproc , insa trebuie sa ramanem precauti , poate chiar pesimisti stiind ca orice informati nou dobandita in relatia cu prejudecatile interiorizate , in loc sa se opuna atitudinilor stereotipe , sa le decostruiasca si sa le modifice , nu face unori decat sa le interpreteze in acord cu noile cunostinte , in schimb , nu ne putem manifesta optimismul aratand ca stereotipurile sunt comportamente invatate si ca a invata lucruri diferite ste o posibilitate oferite mai ales tinerilor . O importanta majora o reprezinta toate formele educative : formarea civica si interculturala a tinrilor , educarea profesorilor si asa cum exista deja anumite programe dezvoltate de institutii europene , educarea autoritatilor centrale si locale , angajatilor politiei , etc.
Mass-media este de asemeni o sursa activa de stereotipuri anti-rroma. O serie de titluri aparute in doua ziare nationale in perioada mai-iulie 1998, demonstreaza foarte clar aceasta atitudine. "O lichidare de conturi sangeroasa intre doi tigani" (Adevarul, 20 mai 1998), "Procesul lui Fane Capatana - Confruntare intre mafiile tiganesti" (Adevarul, 24 iunie 1998), "Tiganii din Cazanesti se bat pentru aluminiul furat" (Adevarul, 13 iulie 1998), "Luptele dintre mafiile tiganesti iau o pauza - Vinovatii "asaltului de la Straulesti" au fost arestati" (Ziua, 14 iulie 1998), "Doua cete de tigani inarmati cu bate de baseball s-au batut in zona strandului Tineretului" (Ziua, 29 iulie 1998).
