|
|
|
Pescuitul somnului este foarte indragit de numerosi pescari datorita, poate in
primul rand, misterului care pluteste in jurul acestui peste. Nu de putine ori
capturile de somn sunt de-a dreptul spectaculoase, fiind capturate in ultimii
ani exemplare de somn ce depasesc 45 kg. O astfel de captura record a fost
inregistrata in lacul Fundeni Frunzanesti, captura care a castigat trofeul
Carligul de Aur acum cativa ani.
Cea mai importanta captura (la pescuit sportiv) se pare ca provine tot din acea
balta si are in jur de 65 kg. Din relatarile locuitorilor comunei Fundeni,
balta are in prezent exemplare foarte mari de somn, unele care ar putea depasi
80-90 kg. Pe inserate, cand localnicii vin pe malul baltii sa-si cheme
orataniile (rate si gaste) de pe luciul apei, multi au asistat la adevarate
vanatori duse de monstrii adancurilor care faceau sa dipara uneori 2-3 rate in
cateva clipe, sub privirile neputincioase ale stapanilor. Marele avantaj al
acestor monstri il constituie stufurile plutitoare din aceste balti, adevarate
fortarete pentru somni in campaniile de recoltare a pestelui.
Pescuitul somnului da rezultate remarcabile noaptea, in special in intervalele
orare 20.00 - 24.00 respectiv 03.00-06.00. Recunoscut ca sanitar al baltilor,
somnul este atras de carnea usor alterata; ficatul de porc si intestinele de
pasare sunt cel mai des utilizate ca momeli. De cele mai multe ori principiul
'momeala mare-captura mare' este respectat. Pentru exemplarele de
10-15 kg rezultate bune se obtin si cu brotacei. Carligul folosit (simplu sau
triplu) trebuie sa fie mare si rezistent, somnul avand gura larga, lacomia
acestuia facand ca prada sa fie inghitita cu totul. Somnul este atras de
sunetele joase, pescarii lipoveni utilizand in acest sens o uneala numita
clonc, de forma unei linguri incovoiate care prin lovirea de luciul apei
produce un zgomot asemenator cu cel al destuparii unei sticle de sampanie.
Undele de frecventa joasa, chiar de intensitate mica, au proprietatea ca se pot
propaga la distante mari si sunt foarte provocatoare pentru somnii uriasi. Am
vazut constructii artizanale de generatoare de sunete de joasa frecventa,
utilizate pe post de greutate, care au dat rezultate remarcabile la ademenirea
somnilor. Difuzorul utilizat este de constructie speciala (are diametrul mic
dar poate genera sunete de joasa frecventa). Acesta este conectat la un generator
elecronic de frecventa joasa (max. 150 Hz).
Firul utilizat pentru prinderea somnului trebuie sa fie rezistent. Pentru
exemplarele mari se utilizeaza fire de 04. - 0.6 mm sau chiar mai mult. Firele
textile sunt din ce in ce mai preferate la pescuitul exemplarelor mari. Varga
trebuie sa fie rezistenta (actiune 100-300g) iar mulineta trebuie sa fie
masiva, cu un angrenaj deosebit de rezistent. In rest, pescuitul somnului nu
necesita o tehnica prea sofisticata, fiind asemanatoare cu cea a pescuitului la
crap. Singurul lucru pe care este bine sa-l retineti este acela ca, deseori,
somnul agatat se ascunde dupa obstacole sau intra sub stuf, de unde nu-l veti
mai scoate; din primul moment al agatarii somnul trebuie manevrat cu atentie.
Un alt aspect interesant este acela ca somnul odata intepat lupta cu indarjire
iar cand simte ca este invins se baga in namol luand forma de secera. Daca
fundul baltii este malos atunci este greu sa-l convingeti sa plece. Exemplarele
mai mici sunt trase ca un galos; cele mari insa pot ramane acolo. Unii
pescari, inzestrati cu barca, pleaca pe fir incercand sa determine pestele sa
se ridice din namol. De cele mai multe ori ramanem cu impresia ca firul este
agatat. O tehnica mai putin cunoscuta de pescari este aceea ca somnul
'ancorat' in namol poate fi usor scos la plimbare tensionand firul
dupa care il vom ciupi precum coarda unui pian. Vibratiile inalte produse de
aceasta manevra deranjeaza foarte tare pestele scotandu-l din namol fara mult
efort.
Somnul mai musca bine si la rama alba de pamant (buchet de rame) preferand si
buchetul de virmusi si uneori chiar si mamaliga. Acest din urma caz este
relativ rar; in multe situatii mamaliga era inghitita de un carasel care
devenea la randul lui momeala pentru somn.
In apele curgatoare (Dunare in speta), latura de peste rapitor a somnului este
mult mai pronuntata. Aici se pot prinde exemplare frumoase la naluci. Somnul se
gaseste foarte des sub straturi foarte mari de apa; atunci trebuie alese
nalucile cele mai mari si mai grele: MUSKY KILLER, GIANT KILLER, GIANT LUSOX,
SYCLOPS 3 (lipiti doua palete No. 3 sau luati modelul din plumb pentru mare).
Ca perioada optima de pescuit la somn, statisticile personale sau ale unor
publicatii de specialitate indica perioada de inceput si de sfarsit de vara.
Randamentul maxim este dat in luna iunie, mai ales perioada 15-30 iunie, in
functie de factorii climatici aceasta extinzandu-se pana la jumatatea lunii
iulie. Hrana din abundenta, dupa perioadele de hibernare din iarna si de
reproducere din primavara, face ca somnul sa fie lacom si foarte activ. In
lacul Frunzanesti (bazinul 2) pescari nesportivi au avut in perioada mentionata
partide in care au capturat cu lanseta pana la 60 de exemplare de somn pe
seara, in greutate de 0.5- 12 kg/buc..
Tehnica de pescuit la somn este in general simpla si poate fi dobandita usor
intr-o singura partida de pescuit. Secretul la pescuitul somnului este sa nu va
grabiti sa intepati pestele decat cand acesta trage hotarat.
