|
|
|
Cresterea si exploatarea bovinelor - rezultate la nivel national
Pe plan national, spre sfarsitul anului 1980 s-a inregistrat un proces intens de sporire numerica a taurinelor, si nu intotdeauna in corelare cu resursele furajere alocate pentru a-si exprima potentialul productiv. Nivelul atins in anul 1989 totalizeaza peste 6,2 milioane bovine total, din care peste 39 % vaci si juninci, efective care se regaseau atat in unitatile cooperatiste si de stat, cat si in micile gospodarii ale populatiei. Dispersarea efectivelor din exploatatiile amintite a dus la scaderea drastica inregistrata in primii ani ai deceniului trecut, practic la injumatatirea efectivului si apoi, din anul 1994, la scaderi anuale de cca. 100 mii capete. Efectivul matca a scazut, de asemenea, cu peste 800 mii fata de a989, la o situatie anormala, datorata sacrificarii fara discernamant a tineretului femel matca.
Perioada de declin s-a apropiat de sfarsit deoarece la finele anului 2004-2005 dupa datele F.A.O. efectivele de taurine au inregistrat o crestere de cca. 2 % fata de anul 2001 si sunt semne de redresare si a productiilor animaliere.
In ce priveste structura de proprietate s-a constatat ca in anul 2003, 99 % din efectivul total de taurine se exploata in sectorul privat, din care doar 1 % in societati si asociatii cu capital de stat, 97 % din efectiv exploatandu-se in ferme familiale, de subzistenta.
Ca urmare a activitatii sustinute de insamantari artificiale, control oficial de productie si selectie a populatiilor de taurine din Romania, structura de rasa a efectivului a cunoscut o dinamica favorabila raselor ameliorate in concordanta cu obiectivele ameliorarii.
Luand ca repere cateva momente reprezentative din evolutia efectivului de taurine din tara noastra se poate constata ca la recensamantul din 1955 aproape jumatate (47 %) din efectivul de taurine apartinea rasei Sura de stepa, 32 % rasei Baltata romaneasca, cate 6 % reprezentau rasele Bruna si Rosie dobrogeana iar rasa Pinzgau reprezenta 9 %. Astazi, dupa 50 de ani, au ramas trei rase de baza: Baltata romaneasca - 37 %, Bruna - 26 %, Baltata cu negru romaneasca - 35 % si Pinzgau - 2 %.
Primele trei rase sunt populatii cu status normal, in timp ce efectivul de Pinzgau, conform clasificarilor FAO, a intrat in categoria populatiilor vulnerabile, datorita reducerii numerice anuale continue. Pentru rasa Pinzgau, FAO (2003) a initiat o "strategie pentru conservarea activa", actiune in care sunt implicate Austria, Slovacia si Romania. De notat ca in proportiile celor trei rase de baza (BR, B, BNR) se includ si metisii respectivi.
Baltata cu negru romaneasca si matisii ei se gasesc cu precadere in judetele din sud-estul (Constanta, Tulcea, Braila, Ialomita, Calarasi, Teleorman si Bucuresti) estul si nord-estul tarii (Iasi, Vaslui, Galati).
Exploatate in conditii optime vacile din rasa BNR realizeaza productii bune, una din recordistele rasei fiind vaca Darabanca la ferma Dulbanei care la lactatia a patra a realizat 13.044 litri lapte cu un procent de grasime de 4,32 . Ritmicitatea fatarilor la populatia activa este reflectata de intervalul mare intre fatari (428 zile). Indicele de fertilitate are valori de pana la 91%, indicele de eficienta a folosirii vacilor la reproductie are valori de circa 91-98%, rata conceptiei de 61-66%, incidenta avorturilor 2-3% si a retentiilor placentare de 8-10%.
Baltata cu negru romaneasa manifesta aptitudini bune si pentru productia de carne. Astfel ca la 12 luni tineretul realizeaza 305-450 kg, inregistrandu-se un spor de crestere de 933-966 g/zi la ingrasarea intensiva si de 763-780 g/zi la cea semiintensiva, cu un consum de 6,7-7,8 U. N./kg, respective 7,7-9,4 U. N./kg spor.
Se preconizeaza ca rasa BNR sa aiba o pondere de 25% in structura de rasa si sa fie zonata in sud-estul tarii. Este acceptata a fi crescuta intr-o pondere de 7-11,7% si in alte judete, in special in jurul centrelor populate. In acest scop se va folosi cresterea in rasa curata a populatiei active, formarea unor linii cu aptitudini mai pronuntate pentru lapte, precum si a altor rase care dau lapte si vitei buni pentru ingrasare si formarea unor linii sintetice. De aceea, se va realiza cultura de gene prin nominalizarea anuala a imperecherilor vizand capacitatea de ameliorare speciala a taurilor pentru aceasta rasa.
