|
Aparatul vulnerant la albina
Aparatul vulnerant sau aparatul de aparare si atac este specific himenopterelor aculeate (albine, viespi, furnici, bondari, etc.) Acul este specific femelelor lucratoare sau matcii; masculii nu dispun de ac.
Acul constituie o modificare a aparatului ovipozitor, care serveste la asezarea oului. Este un organ foarte complex fiind format dintr-un ansamblu de piese chitinoase, tari, actionate de o serie de muschi mici. Aceste piese indeplinesc un rol mecanic, ansamblul format din piesele chitinoase si muschi functionand ca un injector prin care patrunde veninul in pielea dusmanului.
Se disting:
- doua lantete foarte fine si ascutite, ce poarta barbe, acestea constituind acul; la capatul distal prezinta zimti orientati antero-posterior, zimti care impiedica acul introdus in tegument sa iasa afara; lantetele sunt simetrice si pot glisa de-a lungul tecii.
- teaca este o piesa chitinoasa robusta, foarte rezistenta, in partea superioara ingrosata sub forma de bulb; rolul tecii este de a ghida lantetele; in momentul inteparii nu patrunde in tegument.
Teaca acului se prezinta sub forma unui jgheab drept, este prevazuta cu perisori si are rol de protectie.
Sistemul motor este format din doua perechi de muschi si dintr-un ansamblu de piese chitinoase: placa triunghiulara, placa patrata si placa oblonga. Acest ansamblu asigura iesirea acului si functioneaza ca un injector prin care veninul este introdus in pielea sau sub membrana intersegmentara a dusmanului.
Glandele veninoase sunt reprezentate de glanda acida si glanda alcalina. Aceste glande sunt neuniforme ca marime.Astfel:
Glanda acida este mare, bifurcata, se continua cu un canal lung si sinuos care conduce veninul secretat in rezervorul de venin, secreta o substanta acida, furnizand cea mai mare parte a veninului.
Glanda alcalina este mai mica ca dimensiuni, secreta o substanta alcalina care se amesteca cu continutul glandei acide la intepare. Secretia acestei glande are rol de lubrifiere a acului si de diminuare a aciditatii veninului.
Veninul este un amestec de proteine si peptide, componentul principal al veninului fiind o proteina, melitina (aprox. 50%). Pe langa melitina veninul contine si hialuronidaza, fosfolipaza A, fosfataza acida, histamina, etc.
Cantitatea si ponderea diferitelor componente din venin difera de la o albina la alta si la aceeasi albina in functie de mai multi factori cum ar fi: varsta, sezonul (perioada din an), necesitatile de aparare a coloniei, calitatea hranei proteice pe care o consuma albina, etc. Astfel albinele crescute in primavara secreta mai mult venin decat cele crescute in vara. Albinele ce nu consuma hrana proteica nu secreta venin.
Intreaga activitate a aparatului vulnerant este coordonata de ganglionul nervos, chiar si dupa ce acul este detasat de corpul albinei in urma inteparii.
Atunci cand inteapa, albina isi sprijina capul, isi incovoie abdomenul apoi pune in functie muschii care determina patrunderea varfului acului. Sunt actionate de muschi, mai intai, placile patrate, apoi cele triunghiulare si lantetele. In aceasta miscare sunt angrenate si placile oblonge care actioneaza asupra membranei care acopera bulbul, determinand astfel scurgerea veninului prin bulb si prin conductul format intre lantete.
Atunci cand o albina inteapa o alta insecta ea cauta locurile moi si fragile, locurile lipsite de aparare, adica membrana intersegmentara, segmentele chitinoase alcatuind o carapace impenetrabila. Acul se poate retrage din membrana dupa ce veninul a fost pompat, fiind intact poate functiona din nou, veninul refacandu-se prin activitatea glandelor acide si alcaline.
La inteparea unui mamifer acul nu se poate retrage din derm, barbele, zimtii fixandu-se in acesta ca un harpon.
Lucratoarea trage pentru a se elibera, dar acul ramane fixat in piele, Prin detasarea intregului aparat vulnerant albina este ranita mortal. La scurt timp dupa intepare albina moare.
Spre deosebire de acul lucratoarei, placile din componenta acului matcii au alte dimensiuni si forma, intregul organ fiind mai bine atasat de membrana camerei acului. Partea vulneranta este curbata ventral iar lantetele au doar 3 zimti (la lucratoare au 10 zimti). Matca foloseste acul pentru eliminarea matcilor rivale (neeclozionate inca, in botci sau matci eclozionate, tinere din acelasi stup sau mature, straine, patrunse accidental sau introduse de apicultor).
Trantorii nu dispun de organ de aparare.