|
|
|
Depozitele speciale pentru materiale furnizate de industrie
1. Depozite pentru pastrarea carburantilor si lubrefiantilor
Carburantii si lubrefiantii necesita spatii special amenajate pentru depozitare. Marimea spatiului de depozitare trebuie sa fie corelata in fiecare intreprindere agricola cu consumul total de carburanti si lubrefianti, avandu-se in vedere esalonarea acestui consum pe diferite perioade de executarea lucrarilor in cursul anului. Ca o regula generala marimea spatiului de depozitare pentru aceste produse este echivalenta cu stocul maxim normat, care cuprinde stocul curent la care se adauga o rezerva de 5-10% (stoc de siguranta) in masura sa asigure satisfacerea unor nevoi neprevazute in desfasurarea lucrarilor agricole.
Avand in vedere sezonalitatea productiei agricole, stocul maxim normat trebuie calculat nu numai anual, ci si pe principalele campanii agricole, capacitatea spatiului de depozitare urmand a fi orientata dupa perioada cu consum maxim. S-ar putea vorbi de un grafic al consumului de carburanti si lubrefianti pe perioadele anului asemanator celui in functie de care se stabileste necesarul de tractoare si masini agricole.
La stabilirea capacitatii depozitelor de carburanti si lubrefianti trebuie sa se tina seama nu numai de consumul curent, ci si de consumul in perspectiva al intreprinderii pe baza programului economic de perspectiva, cat si in raport de extinderea nivelului de mecanizare, deci de cresterea numarului de mijloace mecanice si respectiv de carburanti folositi de intreprindere.
La amplasarea depozitelor de carburanti si lubrefianti pe teritoriul intreprinderii agricole este necesar sa se respecte anumite cerinte principale, printre care:
a) sa fie cat mai apropiate de statiile de cale ferata pentru a da posibilitatea trecerii (descarcarii) carburantilor direct din cisternele de pastrare ale intreprinderilor (in cazul cand intreprinderea are linie de garaj proprie, depozitul de carburanti trebuie sa fie amplasat astfel incat sa permita descarcarea directa in bazinele de pastrare ale intreprinderii);
b) sa fie amplasate cat mai central fata de perimetrul intreprinderii, astfel incat transportul carburantilor de la locul de depozitare la locul de munca (unde are loc consumul efectiv al carburantilor) sa se faca cu cheltuieli de transport cat mai reduse;
c) depozitele de carburanti trebuie sa fie echipate cu mijloace si dispozitive care sa permita incarcarea automata sau semiautomata a produselor, astfel incat sa se reduca la maximum pierderile si sa se realizeze o productivitate a muncii cat mai mare;
d) intre spatiile de depozitare a carburantilor si diferitele locuri de munca din unitatile agricole este necesar sa se organizeze transportul acestor produse, cat si spatii de depozitare de capacitati reduse amplasate la locul de munca unde are loc consumul carburantilor si lubrefiantilor.
Cel mai important consumator de carburanti si lubrefianti din agricultura il constituie unitatile de asigurare a service-ului pentru agricultura.
Din aceasta cauza, marimea spatiilor de depozitare este orientata dupa cele realizate in aceste unitati prestatoare de lucrari mecanice agricole.
La o marime medie de circa 250 tractoare si masini aferente se considera ca pentru pastrarea carburantilor si lubrefiantilor sunt necesare spatii de depozitare cu o capacitate totala de 22 de vagoane.
Cea mai mare parte din spatiul de depozitare se va folosi pentru carburantul principal (motorina), caruia i se va rezerva o capacitate de 198 tone in rezervoare metalice a cate 33 tone fiecare (deci, 6 rezervoare).
Pe langa aceste 6 rezervoare, depozitul trebuie sa dispuna de inca 2 rezervoare cu capacitate mai mica (cate 5.500 litri fiecare) pentru uleiuri si alte doua pentru benzina.
Cele 10 rezervoare constituie complexul spatiilor de depozitare al unei Agromec cu 250 tractoare la care 90% din capacitate este rezervata carburantului principal si restul de 10% celorlalte produse.
Eficienta economica a depozitarii carburantilor si lubrefiantilor se apreciaza cu ajutorul unor indicatori specifici, printre care:
investitia totala care cuprinde pe langa valoarea rezervoarelor si pe cea a instalatiilor de pompare, instalatiilor electrice etc. (de exemplu, la depozitul deschis mai sus investitia totala se cifreaza la aproximativ 250 de milioane de lei in anul 1999);
investitia specifica pe tona de carburant depozitata;
amortizarea specifica la care se are in vedere cota de amortizare la toate categoriile de fonduri fixe care intra in componenta depozitului.
Desigur ca acesti indicatori si altii sunt folositi mai ales la proiectarea sistemelor de depozitare a carburantilor si lubrefiantilor in vederea stabilirii variantei optime.
Pentru agricultura, depozitul deschis a fost tipizat prin proiect, in fiecare intreprindere constituindu-se depozite mai mari sau mai mici in raport de consumul anual si de cantitatea de lubrefiant ce urma a fi pastrata.
2. Depozite pentru pastrarea produselor biologice si medicamentelor de uz veterinar
Produsele biologice si medicamentele de uz veterinar au o valabilitate limitata in timp si necesita conditii speciale de depozitare din punct de vedere al microclimatului (temperatura, umiditate, lumina).
Dintre caracteristicile spatiilor de depozitare pentru produse biologice si medicamente de uz veterinar se pot enumera:
depozitele sa aiba sectiuni sau compartimente separate dotate cu instalatii corespunzatoare pentru mentinerea conditiilor de lumina, temperatura, ventilatie necesare produselor care urmeaza a fi pastrate;
cunoscand ca majoritatea acestor produse sunt ambalate in sticle, flacoane etc., spatiile de depozitare trebuie sa dispuna de mobilier adecvat care sa contribuie la inlaturarea pierderilor;
sa dispuna de compartimente cu ajutorul etajerelor sau al altor dispozitive care sa permita sectorizarea produselor dupa anumite criterii, avand in vedere marea lor diversitate, termenele de valabilitate diferite etc. care sa asigure clasarea si, deci, livrarea lor operativa in raport de cerintele unitatilor beneficiare, in minimum de timp;
depozitele trebuie sa dispuna de camere speciale pentru sortarea si ambalarea acestor produse, avand in vedere perisabilitatea ambalajului, cat si conditiile ce trebuie asigurate in perioada pastrarii si a transportului.
Depozitele pentru produse biologice sau medicamente de uz veterinar sunt organizate, fie pe langa intreprinderile producatoare, fie in reteaua de desfacere, fie in reteaua sanitar-veterinara unde acestea sunt consumate. Spatiile de depozitare echipate cu aparatura si utilajele necesare adecvate se gasesc numai la intreprinderile producatoare si la bazele de aprovizionare specializate in aceste produse.
La intreprinderile agricole, precum si reteaua sanitar-veterinara, spatiile de depozitare pentru produsele biologice sau medicamente de uz veterinar sunt mai putin utilizate, livrarea acestora facandu-se cu putin timp inaintea utilizarii lor efective. In acest fel, se asigura pastrarea caracteristicilor de baza ale produselor fara a se face investitii speciale si costisitoare.
3. Depozitarea materialelor din cauciuc pentru tractoare, masini agricole si mijloace de transport
Toate produsele din cauciuc sunt supuse unor degradari permanente in timp, in conditiile depozitarii lor indelungate. Procesul de degradare calitativa se intensifica in conditii de depozitare necorespunzatoare. De aceea, se recomanda ca, oricare ar fi conditiile de depozitare, livrarea produselor din cauciuc sa se faca in ordinea vechimii de depozitare.
Calitatea produselor din cauciuc poate fi afectata de:
a) agenti fizici cum sunt: actiunile mecanice care deformeaza obiectele (intindere, indoire, aplatizare etc.), lumina solara, caldura etc.;
b) agenti chimici ca: substante oxidante, acizi minerali concentrati, produsele petroliere, solventi organici, umiditatea; agenti biologici (mucegaiurile) etc.
Principala conditie pentru pastrarea calitatii produselor din cauciuc este ca depozitarea sa se faca in incaperi uscate, racoroase, slab luminate, lipsite de praf, aerisite, insa fara curenti de aer.
In lipsa unor conditii optime, pot fi luate masuri provizorii cum sunt:
eliminarea surselor de lumina intensa, mai ales a celor care emit raze ultraviolete;
vopsirea geamurilor cu culori calde, culoarea rosie sau portocalie (nu cu albastru sau violet);
inlaturarea umiditatii si igrasiei care favorizeaza formarea microorganismelor;
asigurarea unei temperaturi optime de 12s C (limitele admisibile sunt intre -5s C si +20sC);
evitarea depozitarii in aceleasi depozite a produselor din cauciuc si a altor produse chimice.
Sunt cateva masuri care, in cazul cand nu se pot asigura cele mai bune conditii pentru pastrarea articolelor din cauciuc, pot contribui la o buna depozitare in conditiile date.
Este recomandabil ca produsele din cauciuc sa se depoziteze pe categorii: anvelope, camere de aer, garnituri, tuburi, benzi, panza cauciucata etc., deoarece fiecare din aceste categorii prezinta unele caracteristici care influenteaza modul de conservare.
Anvelopele se depoziteaza pe stelaje de lemn sau rafturi special amenajate, in pozitie verticala. Cele mai bune conditii de pastrare se asigura prin introducerea in fiecare anvelopa a unei camere de aer umflata pana la presiunea de 0,1 atmosfere. In acest fel se realizeaza si economie de spatiu. Timpul maxim de depozitare este de un an.
Camerele de aer fara anvelope se pastreaza atarnate de bare de lemn dupa ce in prealabil au fost umflate la o presiune de 0,1 atmosfere.
Pentru a se preveni deformarea anvelopelor si camerelor de aer, acestea se rotesc la fiecare 3 luni cu 90s fata de pozitia initiala.
Panzele cauciucate pentru combine se depoziteaza pe pardoseala de lemn, desfasurate pe toata lungimea si suprapuse una peste alta. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca 2,5 m. Pentru o perioada mai redusa panzele pot fi depozitate si infasurate (pana la 3 luni).
Spre deosebire de panzele cauciucate pentru combine, benzile transportoare sunt pregatite pentru depozitare infasurate in colaci asezati pe suprafata podelei in pozitie orizontala, in stive de maxim 1,5 m. La baza stivei se aseaza colaci cu diametre mai mari, colacii fiind despartiti prin scanduri.
Curelele de transmisie se pastreaza suspendate pe suporturi rotunde din lemn, de preferinta cu un diametru de cel putin sapte ori mai mare decat grosimea curelei.
Articolele de ebonita daca nu sunt bine depozitate se deformeaza.
Ele trebuie asezate pe rafturi, unele peste altele, in pozitie orizontala.
La fel se procedeaza si cu tuburile si barele din acest material.
In vederea bunei conservari a articolelor din cauciuc, plastic, ebonita este necesar ca cel putin o data pe luna sa fie controlate, cu care ocazie se constata starea de conservare si se elimina urmele de mucegai, praful sau alte impuritati.
Curatirea produselor din cauciuc cu benzen, benzina, petrol, terebentina sau alti solventi organici este contraindicata.
4. Depozite pentru pastrarea pieselor de schimb
Piesele de schimb pentru tractoare, masini agricole, utilaje, instalatii folosite in agricultura si industrie alimentara sunt pastrate fie in depozitele unitatilor de distributie pana la livrarea lor catre intreprinderile agricole, fie in depozitele unitatilor agroalimentare pana la utilizarea lor in procesul de productie.
Depozitele pentru piese de schimb sunt sub forma de magazii, dat fiind ca majoritatea sunt produse din metal si nu necesita conditii speciale de microclimat.
Specific pieselor de schimb este depozitarea acestora in rafturi cu compartimente (despartituri). In acest fel, in fiecare compartiment se poate aseza un singur sortiment de piese sau un anumit numar de repere cu caracteristici asemanatoare.
Prin pastrarea distincta a fiecarui reper in parte se evita amestecarea pieselor de diferite repere-tipuri (dat fiind numarul mare la piesele de schimb), ducand la:
a) reducerea timpului pentru formarea loturilor de livrare;
b) usurarea actiunii de improspatare a stocului;
c) reducerea timpului de executare a inventarului.
Deosebit de important pentru pastrarea calitatii pieselor de schimb este ungerea acestora, impachetarea cu hartie, mai ales pentru piesele care au o perioada de stocaj in depozit mai mare decat durata de conservare garantata de uzina furnizoare. In acelasi timp, lucratorii din depozite trebuie sa cunoasca caracteristicile tehnice ale pieselor de schimb, mai ales ca unele din ele necesita respectarea anumitor reguli in ce priveste manipularea, depozitarea si conservarea corecta a lor.
Asezarea pieselor de schimb trebuie sa se faca in pozitie de odihna, executandu-se posibilitatea de incovoiere, strivire, rasucire (de exemplu, laminatele se vor depozita in rastele verticale si pe calitati).
Referitor la piesele de schimb pentru masinile agricole, combine, tractoare si mijloace de transport, desi conservarea lor este mai usoara, pentru a fi manevrate cu usurinta, depozitele trebuie sa fie prevazute cu macarale cu brat rotativ.
De exemplu, manipularea brazdarelor trebuie facuta cu mare atentie pentru a nu deteriora muchea taietoare a discurilor. Depozitarea lor trebuie facuta astfel incat intreaga suprafata a discului sa se aseze pe podea.
