|
Lucrarile de ingrijire in gradina de legume
Cultivarea legumelor presupune, pe langa lucrarile specifice fiecarei culturi, si lucrari de prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. De acestea ne vom ocupa in continuare.
BOLILE LEGUMELOR
Caderea rasadului
este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de
rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la
baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se
manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile
pot fi distruse.
Combatere: se smulg
si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste
cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2
litri solutie la mp), ferind plantele sanatoase.
Prevenire: se
stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau
Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli, se repeta
tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse
recomandate de magazinele de specialitate.
BOLILE LA ROSII
Mana se manifesta in perioadele ploioase
prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste
pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se
dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele
nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.
Combatere:
Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta
folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita
la 45-50 gr C timp de 10 minute.
Tratamente preventive:
Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%
- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara
foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la
100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se
neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins
(pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi
inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa
dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie.
Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina,
verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se
intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta
numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie
pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.
Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian)
Boala se manifesta prin
rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se
observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.
Combatere: se face
prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a
tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se
trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de
30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5%
sau Dithane 0,5%.
Putregaiul cenusiu
formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in
locurile cu leziuni.
Combaterea se face
avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se
faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral
0,2%
Alternarioza se manifesta sub forma unor pete
brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.
Combatere: stropiri
pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.
Septorioza (patarea alba a frunzelor)
Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi
capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun
intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.
Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai
ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala
sau totala a frunzelor.
Combaterea se face
prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb
0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit
se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange
si se vor arde toate resturile.
Basicarea
fructelor ataca tulpinile, frunzele si
fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa
codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.
Combatere: zeama
bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE LA ARDEI
Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.
Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele
raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul
din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.
Combatere: folosirea
de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc;
combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.
Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite
si negre pe fructe.
Combatere: la
aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%
Antracnoza se manifesta la temperatura si
umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.
Combatere: stropiri
preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.
BOLILE LA VINETE
Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie.
Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete
brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.
Combatere: recoltarea
si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal
0,1%.
BOLILE LA VARZA
Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in
terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi
alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile
atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai
formeaza capatana, se ofilesc si mor.
Combatere: folosirea
de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele
bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida.
Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si
putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor
adancite, de culoare brun-deschisa.
Combatere: dezinfectia
semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea
plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.
BOLILE CEPEI
Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe
frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se
acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad,
iar bulbii nu se mai formeaza.
Combatere: Tratarea
arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic.
Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5%
sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12
zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga
aracet 0,3%.
Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa
10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se
usuca si se rasuceste.
Combatere: se va
inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si
inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.
BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR
Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete
galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se
inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.
Combatere: stropire
cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).
Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa
pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se
usuca.
Combatere: la
aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%.
Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se
strang si se ard toate resturile.
BOLILE FASOLEI
Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau
alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se
usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate,
colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.
Combatere: seminte
tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%,
Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10
zile, cate 3-5 ore pe zi.
Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se
dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar
pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete
brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.
Combatere: stropirea
frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de
inflorire.
Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar
afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.
Combatere: distrugerea
afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la
virus.
BOLILE MAZARII
Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu
nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si
se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele
atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul
atacat.
Combatere: rotatia
culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.
Alte boli la mazare: antracnoza
si fainarea.
BOLILE SALATEI
Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata
insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in
timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete
decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.
Combatere: evitarea
udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.
Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate
excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un
praf cenusiu si putrezeste.
Combatere: udarea
numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel
putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.
BOLILE CARTOFULUI
Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si
racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin
brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se
formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete
brune.
Combatere: la
plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb
0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea
dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.
DAUNATORII LEGUMELOR
Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice
Limax (melcul fara cochilie) ataca varza,
morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.
Combatere: terenul
infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de
var nestins, 15 gr la mp.
Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care
sapa galerii in frunzele de ceapa.
Combatere: se strang
si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara
devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox 0,15%, la care se
adauga ca adeziv aracet 0,2%.
Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3
generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri,
iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se
ingalbenesc si se usuca.
Combatere: se strang
si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la
aparitia primelor larve se stropeste cultura cu Sinoratox 0,15% si Carbetox
0,1%.
Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa
galerii in radacini si frunze.
Combatere: strangerea
si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu
Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%.
Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si
frunze.
Combatere: lucrari
repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a
depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%, Diazinon 0,15%.
Buha verzei este periculoasa pentru culturile de
varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm
lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.
Combatere: inainte de
formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis
0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza
tratamentul.
Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos.
Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele
(omizile) sunt galben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod
frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu
se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida.
Combaterea se face la
fel ca la buha verzei.
Gandacul de Colorado adultul este de 8-12 mm lungime, de
forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele
rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca
nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.
Combatere: stropirea
culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8
litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunate cu mana inainte de a
depune oua.